Sari la conținut

Gura Vedei – Șaica – Slobozia

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gura Vedei – Șaica – Slobozia
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Gura Vedei – Șaica – Slobozia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Gura Vedei – Șaica – Slobozia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Călărași
Județul Giurgiu
Județul Teleorman
 România
Cel mai apropiat orașGiurgiu
Coordonate43°44′35″N 25°48′03″E () / 43.74306°N 25.80083°E[1]
Suprafață9.514 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0088
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gura Vedei – Șaica – Slobozia este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul României, pe teritoriile administrative ale județelor Călărași, Giurgiu și Teleorman.

Localizare

[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Giurgiu , cea sud-vestică a județului Călărași și cea sud-estică a județului Teleorman (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN5C, care leagă municipiul Giurgiu de orașul Zimnicea[2].

Descriere

[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 9.514 hectare[4].

Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (râuri, plaje cu nisip, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, terenuri arabile, păduri de foioase) cu rol de protecție și conservare a două tipuri de habitate de interes comunitar: Zavoaie cu Salix alba si Populus alba și Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri). Situl asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești (unele protejate prin lege)[5].

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

În arealul sitului vegetează arbori cu specii de: stejar (Quercus robur), velniș (Ulmus laevis), frasin (din speciile Fraxinus excelsior și Fraxinus augustifolia), plop alb (Populus alba) și salcie (Salix alba).

Fauna sitului este constituită din mamifere cu specii (multe aflate pe lista roșie a IUCN) de:

Vidră de râu (Lutra lutra)

vidră de râu (Lutra lutra), popândău (Spermophilus citellus)[6], liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul cu potcoavă (Rhinolophus mehelyi), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); reptile și amfibieni (țestoasa de baltă din specia Emys orbicularis și buhaiul de baltă cu burta roșie - Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN[7]) și pești cu specii de: avat (Aspius aspius), svârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer)[8], țipar (Misgurnus fossilis), boarța[9], (Rhodeus sericeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata), fusar (Zingel streber), ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni) sau scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata)[10]..

În arealul sitului este semnalată prezența unei comunități de scoici cu indivizi din specia Unio crassus (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie, aflată pe lista roșie a IUCN[11].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Înălțarea Domnului" din Giurgiu
  • Biserica "Sf. Treime" - Smârda din Giurgiu, construcție 1852, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Giurgiu, construcție 1830, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică din Giurgiu, construcție 1885, monument istoric.
  • Catedrala episcopală "Adormirea Maicii Domnului" din Giurgiu, construcție 1852, monument istoric.
  • Biserica "Înălțarea Domnului" din Giurgiu, construcție 1939, monument istoric.
  • Ruinele bisericii "Sf. Treime", construcție 1812-1819, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Găușani, construcție 1856, monument istoric.
  • Biserica "Sf. 40 de Mucenici" din satul Greaca, construcție 1907, monument istoric.
  • Turnul cu ceas (Giurgiu), construcție 1771, monument istoric.
  • Siturile arheologice "Locul Popilor" și "Reca Mare" de la Pietroșani (sec. I a. Chr. - sec. II p. Chr., Latène, geto- dacică, sec. II - IX, Epoca romană, Epoca Fierului, Cultura Babadag).
  • Situl arheologic de la Cetățuia (sec. X -XI, Epoca medievală timpurie, sec. III -IV, Epoca daco-romană).
  • Situl arheologic de la Vedea (Epoca medievală timpurie, Cultura Dridu, sec. IV p. Chr.).

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Gura Vedei – Șaica – Slobozia ; accesat la 14 octombrie 2013
  2. ^ Gura Vedei – Șaica – Slobozia (geolocalizare)[nefuncțională], accesat la 14 octombrie 2013
  3. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 14 octombrie 2013
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Gura Vedei – Șaica – Slobozia - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 octombrie 2013
  5. ^ Natura2000.ro - Biodiversitatea în România - Situl Corabia - Turnu Măgurele Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 13 septembrie 2013
  6. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Spermophilus citellus; accesat la 14 octombrie 2013
  7. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 14 octombrie 2013
  8. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Gymnocephalus schraetzer; accesat la 14 octombrie 2013
  9. ^ Boarta este o specie de pește din familia Cyprinidae, cunoscut și sub denumirile populare de lătiță sau blehniță
  10. ^ Eunis.eea.europa.eu - Gura Vedei – Șaica – Slobozia, Habitate[nefuncțională]; accesat la 14 octombrie 2013
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Unio crassus; accesat la 14 octombrie 2013
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gura_Vedei_–_Șaica_–_Slobozia&oldid=15851361