Castele de Nisip Daniel David
Castele de Nisip Daniel David
COJ?ERTA/OEORGeMAlUR
Daniel-David
..
:r
CASTELE'-DE NISI~
~tiinta ~i psettdo~tlin~a
i11
psihopatologie
I
I
e:nnll: [email protected]
ww.w. tritonic.ro
__"Vlrww.j~rnalism.ro
DeJcrleten CJI' R l}lblloLe-;;ii_Nu'l~nRle P 1toan6nlel DAYU>,DANI:EL . . . .. '<
'
ISUN 973~8497-1.1-J
~T~
Mndu:
..
.. !i .
:, Dedicatle:J.Jtcfll(ell.~e,tkdicalii acdorcolcti ~i pro:fusioni:;fi Jlenrm care ~liinJa eme opl)rtu~itatea 4!= a 1e mira critiC ~i activ fn(i de spectncolul fumii~i ck. a k: lmcuri\din plitll~:pmpriiJccoAllibnfli Ia aeast specfilcol, ~:nro! au supra vio[uit inca tncerclirii-lnle continue d~ a lc snbotn .
. Dedication: I dndioatc tbis book to those ~:oUeoguell nnd prof~imt
alslbr wllflll\ scienl:e ~presentstbe opportunity lh crilically nnd' activ11ly wonder -in the facb of I!JC~ wm:ld Bpeclnclc and to fblly enjBy your own contributions. to Ibis specrnclc. contributitfna that have still resiliently Sfrvived your peNisteni:.attempt to aqbotnge them.
. Mnlfutuiref Aparitia,acesteiJfJcilri afost_impulsio~nut dt! oameni cArora tin sate null!Umesclrimod deo!ebit;ParaMizlindll fd calebrli, Guy Montgome..y,~i"ilana,Bovbjerg tie Ja r,:lifo1mt Slnay;S~I\oc:ll of Medicine, SUA, an-btl tr02.it din 'SOmnul tJO!filatic Qi m-au lnvl\1111 ceeuce inse6mnil flUnlll, certeflu'ea.vi pmi;lica-vtiiqfificli;'lltUnCi dud CfeM'lm t1l ~Jill RCtSI i1iem fi ell nu mlmlli p~te ~Jirimlani.mi~. ~~rHilis.. d.: la Alben Hills llrstfrure. SUA. a faar onruJ,Citfcn141 iospinn fn1UOOdineft crilic;ii~i refleJtivd QSUpl"n Bllll I:CCD ecfiU:~tl:afC't!""ainviirbl sltnll:f~f pierd niciodrtlif iucrederea fi sA tontinuu tollStfUiesc Criticlltdnci dnd muldl tumc f:Stc tll\pl)lfiw mea ~i a dec&~ me:"AR.Ptl'UN.Bca lucrurllesli stea nll16\, dnr niciunde nu si:ri.e, t1 lncmrileN\J.'Iltl!llUIJ!sl\ sleanva prosb::um stnu,.deei:c:4}nlinull sll construitfti $i ~~ eritic~ tin,c insutl" . ar sptme,ekS,~evcn ~~~n~ ile h1 SUNY ar Binghamton. SUA i laving Kirsch. de--Jn.Conneaticul Utlivo:rsity, SUA. an filM Jlfieti;nf ljlmodel~tde,atlbldiQe crlliiA fi constru.clivli ~Stlpm domeniului tlinic, CIU'C ln.:.au infliienJ&tinceelfce lim &ut oict MtdlttnlCSI: lroftlorcolagi ti prititeni care au citit rextul fi care m-au njutat Siiil n~roximez itt aoaastl thrmii.SuPl prea multi ca sAi enmnlb' a.ici; ~oi ftlentinnn door oote.tlii tie In Catedm de Psibologie a UniveuiMtfi DabCfi:..:aiityai din .Cluj Nntmc~r. cnre anm.ticlind nllfptmntolluciarea in cndml-col~:ctivtilui ile atfttfrii lltl ft~ut sugisfii (ll!omonrarii ulile. j\tola unde este enzul ii vni
sl
.,
ili~rttionl\
colegi ~i prhder1i, care au recenZHf mnlcfiu.lul ~i r.nr~ ~i-au ;tQl~. n.~;lfel conlributia lafonualui actualii. Nu in ultimul rfiud, n~ul\Unlesc.srudeJ;tilorde In Progrrunul de ~aster iu "CoJISilh;rel'sihologicli ~i rsihotempie, de Ia Uuhernilallea Babc~-Bolyui,. Cluj-NapuCII, penlnlsuge:tliile referjlohre In :;lruclurii Btestui votum lli [a iitabunnU'itiren OSlJeclulu.i slilislic. Pruadoxal, trebuie sa mul\utuesc lit ocelot "ptofesionil}ti" ca.remi-nu dat. oportu11ilnten all itlli exersezsimtul critic prin:;ofi:~mele,:~olemlliliilile bannle lli lruimnele pe
cure le-ou )Jtudus lli pe cure le-ou ridicat In nivelul uuor opere vi d1scur.mri
~liinliflce.
Rmn5n de Psiholempie Cognilivli lli Rt!lionai;.Emotivil \{i Comportamenlnlli. ~i Hditoral revistei"Romsninn Joumnl of Cognitive and HehuYiorat f'.syholberapies''. Automleste memb1_11 in=SSillciJ1.Jii prufellionttle iJiten!nJiontde de Jrrolili desfil~oarti activiliili didnclice., de ccrceJnre, ~i ptacticil pflibolerupeu~ ticii ii 11 publiclll pfina in prezent 4 ciiJii vi p.esfe 3U de urficofc, din cnre majoritatea in revjste de presligiu diu strninillale.
Volume rt1evnnte:
nar~cr
Ac:lmuwlc:tlgenumbi: The writing Qflbis hook was olirnulnled by peotJie whom l especially want to lllB!Jk. .Jllllllpb.,;'rJi~g u fnmous-saying, Guy Montgomery and PnnaBovbjerg, from Mount Siuni School of Medicine_ USA, nwakened me from the dogmatic sleep mtllnughlme \vhatscicnee, research ond Jlnlclice meuut iliu time Uhougllt lknew lhi! all lou well and uothing culllld 1mrprise me. Albert EUis, from Albertfillislnslilute. USA, wns the mntrwlm. ins[liretl me lo-ba criti~>nl nnd re0e1'ive witU everjUting l did nm.Fwho taughlrne never to .lose fttith iu myself and to wnlinue to .m1ild
David, D. (1000). Pf"efucrarilillcolllieule cfe irrjoriuafle. Cclflftnllil''iilrologicci in mas:r-mec/i.o, practica cliJlica flju,-iJicii. Edillrm Oncin: Clnj-Nappc!L . David !}i co lab. (1998-200U). J::silrotempit ~rtrlpllt1fet"t1J1ie crJglfifll.... comportamentalii. Editulll Risopriot: CluJ-NdJlOJ:II.
Aboul tbenulhor. Onuiel J)nvid isliceru:ct.{psychpl~gisf, )?h.JJ., nnd Assislnnl Professor al-Bnbcs-BblyoiiJ Univemity, 0eporlr11ent"uU1syclru1ogy, Cluj-Napoca. He ublllined his licenllc lnJJ&ycho1ogy {in J!J9G) nl ''BnbesBolyoi" \]uiversity, CllJi:-~arKJ(:onnd lhePlt.Q. {in 1999) ~t lheantnc University. Ha cmnpleled a postdoc1omlprogrum (l999-2U02) in clinit:al p.:ycliulogy and psychopnlhology.ntlvf,ouut Sinni Scbool of{IAeditlinc, t-Jcw York. .USA, and a !mining progrom {l998-2002fbi l;ognlti'l'eand bcbnvioml tbcrllpies at lbeAlbertEilis lnstilute RtJd A,clldemy otCogniliveJ~u:ntpy, USA. He is Pre:lidenl of the Ron1nnian ABsociotlon vf ll}lpnosis and-Cognitive .Behavioral PsychothemlJY, Direclur of. Ill&! Rl)mn~tianCetJies:.fotCiJ~nilive nnd Ralionoi-Emotive oud Debavioml PsycboUtcrapy and:6tlitnr cpf'~llotho nilui Journal ofCognilivc B.ntl-BeiiiJ,'Y;iorfll P~ycbodlentpieu~~. The uulbor i1:1 member in iutemnlioual prore!laioJtBiliiiSo~iali~us in lbe nreu pfiuf.erest: nud
crilir.nlly when mnuy were agni.ttl!t me e.nd my work. Stuen Lynn, from SUNY nt Bingbnmlou,USA,atKIIrviugKihJcll, from Cotmci:licul University, USA, had a major impac& on my work, being friemla nmlntodels of crilical ttud conslntctive Lo:~l but notlcast' l woullo . ollltude in the clinicul dorunh1, . tlmuk my colleagues Jrom BnbesBolyal University nnd lhe students enrolled in the Master's Pltlgr.am in "Psycltolaglcal Counseling and Psyclmthetllpy~' Jmm Babe:t-Bo.Yni University, Ch[j..:Napocu forlheirsuggeslions .. conce!'niug the slruclureoflhis vo'lume and Ibe i111proven1e1il o[lhe 11lylistic nstJecl. Pnmdox ically; ll\tusfulso llmnk tlrose "prores&itrnfils" who gave me . the opport\lnity to exercise my critical s!lllse 011 lheso}lbiarus, trite reatmrb und tmismsthey had pruduued uud raised lollmlevel ofscir!nlificdisoourscs nnd self-declared works of ort.
Prcz;euf:tt"l!IHutforului; Daniel Oavid esle p~iholog, leulllr univ. dr.ln
is invohed in lenchiitg, research nnd',psyclu,tbJ!O\peufie;)J~ctlce nctivitie!!. He has nlrendy published 4 boo~ nml over 3.0 urticles, most of these in f!restigious inlemati,on!lljoumals..
Rell'.vnnl hooks: David, D. (2000). Prelflcriiri incollflielllc de iTtfontra(ie: Crmtqminme~ psi/Jologicii .f11 mass-media, prticticacllrilcif~l jllridlcf'i (UIICfltl~ciortS lnfornrafiou proces.rlirg). Etlihtm Dacin: Clu}-Nu}JfJCII. David i oolob. (1998;.2000}. P.dltof~mplefllriptmiiUcq,;e cogllitil'comporlamenlalti (Cogni[ille-be,lmvioml p1ycli1Jtf1eropy a11d ltipuot!leraJ~lj. Edilum RiSOJlfinl: Clt.Y-Nnpocn.
I l
\
,)C J(lh!JYi!ll(U!
..
).1.2. L Numaml i'a>tlgenu tit: mare ul fonnelunll! tflllllllli:ll\ nl ., M' . ................................................. .. . Sllll ILttlllrtnl\i muummIm .. nn 3.1.22. Bre,e in ~lidilfltea lilntificii atnltiiillenlclor. lO
Povest VlliJIIarL - 1111 " alm Rumpe Istl 'I tsk'm .7 ........,.-.......,. 2.9 .ea u tvtare1 UI u.qt
Comenlllrii despretiin{ii . :.".......,.......:.......................... ,...~...:................ Jj
Pna:tea I. Fundnmeutcn.l~pr>lh~pnlolnglel en llinjlL_.......~........ ;..... _.
Ecce Mesmer .............._........................!.................... , .......... i 3.1.2.3. Lobby ;i traditi~ 'impolrivn ~tiintei; .. - -d.e s1ne , ................................................... . : ........ . 116 C117.11l shmtt 3.1J. Probleme ale Psibopatologiei cnl}'IOdalitil\ile 1
si
citpl_ rolu11 ... ne fi r ' 1c .............. . mJtqtpreclzilrlc~nceptuo ,.........:................. 51 l. r. Defiui(in Psibopntolo(:.ici ctt liintll ............................................. 51
1.2. Slln~lst~ ~i_bonlll ......... 52 1.3. ~olltl11i a~ribu(iiiC: psiltgpp~ologului 'c'--------:------':.'" 5ll 1.4, Orienliri t(l(}retic~ in psjlmpatolo_gie. ('\,$!!tn1ii introduc.ere .... 59
v--:.....:...,...............,.......:..;.......
. . . . ; ti"mel............................. t. l i? Victotia mnrla:ting-:ulurtanpatmYil'~ -3.1 J.2. Cazul efe.ctului plncebo smr . Cum sl i1cizi ell mliinilc -enrate ............................................. 125 l.l.J.3.:Cn:nil psiholiJillpiilor:in psii\QIIOID&tioll. Victorip dorintei asupra dntelar ~i
3.1.3.4. CaznUnlemcierli.ltJgiceinceroetorea ~liinli tid sau ..Em tJC ciind nu s-n viizut. a2:i o vedbm Qi nu e" ................... IW
Cqpiloluf 2. S~ruphttn amuis,!ndiu de l<!lZ ~.,.,., ..,................................... &I '} 1 n ti 1 ,. r. . IR!'os c ~ evn uare ~mtcl\.. ....~.........., ......................,. ......,.,,.. 64 2.2. Con~pllJnliza~clinici. ,...~.:,................................................ 71 ;l.l.Pinnul d~trahi~ent'lj,descrierea inter\ientici ..............:.........:..... 76 2.11~ Concluzii vi ~tirea evnloliei pncientttlui :.. ,........ ,..,.........,.... 78 2.5. Unexemplu dcstudiu dccnz. Cn:zui.Dnn!l ;.,...... ,........................ 79
l'artea:l. Psibopalologl~ P~lh~indot~1i_leit!unlJzl de ta2 ~:-- ......... 91
~ .oparologic_:--~ .... :.~.,.....::..... .,.:.,.~--~---------................................. 91
3.1.4. Problcme nle PsibopBiblogici cu modalilntj}e de o face cduct~pct i funl)BrrJtrainhtg: -..................................... 110 3.1 A.l. Slmctum progrnmelor de fomare/lnlining in psibolsrapic snu HirotQil.iren . ;..................,................;....... 171 3.1.4:2. Provocnrea psihologiei puziti ve .............................. 111
)J. Scmnl!l}isinlptomc.Tubloul clinic ai .. . pacieritului Psibopiltnlogie .......:...........~~..............,..,....................... 9t :t 1.1. ProblemcaJePaibopnlologjei cu modnliffitil~ de a fuCG din,.PQ&tt"c"i p1' - ......... f ::---:....: ............................... 92 . ... . v, cvol ~l'!rlr 1n1c~ J.l.l.l.liumiiml ~xngern( de mare dp categor-ii diagnostice lji tendinfl! df! pnrqlo~t~.'Y a vlet\i ~ntidieM. . Mnlla!S Malefi~ntnJ ..,......-......... ,.......... ,.,............................. 92 3.l;f:2. Udli211r~ ltllui ioiii.:;I!JMmlor.~ihologic depil~ir l}i problcmntlcsau Cm-ut en Hoi ...................... ,.-...:.............. 100 JJJ ~3. Oingnostic nosologic descriptiv versus diagnostic nosologic eliopntoget~elic. 0 int.Tem'"ire ill proiecr ............ 105
].1.4.3.Jlrovocnre1lpataprof.o!SiORiljlilor ............................:... n6 . . 3.i.4.4. Provacarcm terapiilorautoa:dminisrmrc .................... 179 . ~. :u .45. Contestareu cxperlent;:i elinice ............................... ,.100 3:2. {stndcnl tnbloului clinical pacienl\ilui Paihopnlnlo~;ie (pimtnt detnlii v~ Sora!I.On 'i Samson. 1999) ................................... lll-1 3.3. htorln pen:onnlli Qi soci"lij <.t p"cicntului Psibopalologie ........... 1116 3A. Ste.tut:ul mentolalipocieunalui Psihopalologie ....~............~ ........ ~ JG1 3~li.B.ezuhnte1e ~iagnosdr.uluiQi.eYnluiirii clinicc 'fl RIC P.IICi6111UlUi.f'sihOllntillogi.: .~......................._................................ !!.1 . Jli:ibapatulogi~ ..........,........................................................................... 191 . 11:1. Meoon\sme.le_ntio(ltltogr.metiuespecifice ................................... 191. : -'1~2. Masani:nne ctiopntngenclice no$pecifice ~nu jJsibopnlologi<J . psihopatelogilor ..............:........... u. ........................ 2110 4.3, Fnctori de prmectie ~i reziilttntH. , ....... ,;.................................... 203
h . . . . . . . . .............
.-
. .--::.
-..o~o
.....~.:w.~...v... -
.;......-~M-.:":... :.:
. .
~._-:
J.J. t Niv.clut ridic:alal capacilifilor intel~ualo :;. :. ulec )lSiftopatoiogitor --~~1-N-:,.. , ..,.....L.l04 11U.1.;Spiiii\il critical.psibopn.tGtogilo.r:-; .";~~.;:0;.;;.';~..: ..~~~ iU4 4J.3. P.reSiu~Jea.cwrelordeasiguriri;dtJiiniJ:IRfr:: .. . ~i Jlnmdigmaniedicinei:!ialidatii\tlii.l\lific ..,; .........,;;..........,~w: 207 4.3.4. Globnlizarea vi inlerdisciplluarltrJI.elil.iiltJei ~..............;. 214 Ca]JitobJl\5 l'mtanumtulpacielltuluiPsiliopalulogie.;.;,....,;;,.,..,...........,. 216
dingt1~sticft e'alunrecliiuci,lneiiutarea&mntului:GnJal:;_,........:.ll6 5.2. Ttnlnn1enlul pe1~1nl probleJnele t~~lhlifiJild.tle~~ :. inlet v~jlie ~i lnllruneril; Sfftnla.Treillte ~~~::u..~.~~........~~;...::..~:.......~. 117
.Ftueword
)'~(a~ .... < . .. . The story of heOrent. WiUud of Oz: nnd the slol}' t.Jf Runtt!e151Hl'lk.in Comruent.o; aboutscic:nee ....,1,> :
J~art 1. JJus,h:s:o[psycbopalliololfr
s.J~T~lttan~~J.lW. p~p~ebl~Ji,et:!~~1toaub1i'i:l~ .... - ;,. de a f~ce Cercel!!re. Cele VBSe.POruncr :.,~..~~...............-:-....":...._.,lt9 5.-i. 'trntamentulpcnttu.prnbtenrclailrl\ludllliifttrfede a'f~ . ~ ethn:.ntla vl funoaJ;e/lndning. Bl;iciull~Qeftt .. ,................, .......""'.. 22:2 ''
1~,
",{.,,vi>';;.:-\
',
,'',.~~~j"
;"-~'~;,.;:,
',"~1~(.~/_..,.,,"''
">',-
tioo
us.adetlcu' Chopter 1. Jlcfinit.lons nt~d coJ1qt!pL~Il1 cloJ;ifi~~li~l~. U. Deftnil!luwef'pfi.Yhupatij'Ji~8}F!it sci~?: :... 1.2. HeahMutti'Utn~s.J;,<''3 ~'! .. . .. .;; '"~ t3~ TJnipsyclopatltolo~Jlsts ~tel$. ... .. .. ?! , :_ ''"' t.4. 11teofetica:lonet1lntiunsill pqy~bt1tmt~o,IH~;, ,~]lri~f inlrotluc. ' o.,_;,..c"';'''"
.. ,,,, '
'
'
'
'''
'
,,
',:
'
2.3. Treatment plan and if:t~euli~Jt . 1::4'. Conclusions 8ltn fqllo\v7iip .,(r h ,. 25. Example of& c:Qe stUd}; The cn1;c of Dnbp.
Pa~t:i:ra~opu~\Jtogr'~t~~,t;:t.~~~~-~,~;eas~~~l'
ch~pntltology . t '
< . '
'
~~
,;,
.. : .;:,;
pntbology ~ 3.1.l .Problcm~l5Y.C:bopathqlol\Y has. wiiJa. di.ll;~nl W&)'s-bf conduct ing diagnusii; and 'clinical evaJiioiion , . . . ., ...
3.1.1.1. TIefnrge nul!l~r ~r tll~E~WIIU~~~f,tQfi,t;~!nJl;!b~'l"''dency ttl see everyday life as,vlllli~togi~!7:~~~~~~~~7 ~~.t~~~,.,~,
3.1 ~ l ~2. llte. use of obsolete p6)'cltologt~~~~~~tP5~l'11til~tS; !l~ fhe I}~ en Cntt
:.
fI
4.3.\. High
Ulti!Uecl~nl
1\bi\ilies of
psy~l10palho\ogint:s
4 3 'l Critical sense of psyc.hnpo.ltu:.loglsts , , .. , ~i.3~3~.The pressure of Henllh lnsunmce Companu:s and fht p.u.uhgm of lhe evidence-based medicine . . .rt'l.4. G!obalittllioo m1d interilisciplmruy scet:c~
ing imerventinn and lteatment 3.1.2. L 'l'he large number of trentmenl melbods or the Labyrinth of Ibe Minotaur _3. \ .2.1. Breilches in lhi! scientific validity of the treatment Ecce Mes-
..
mer
lng ~enrch 3.1.3.1.. The case of antidepressive m~icarion or 111e victory of mnrl::eting on science . ; . ' 1
3.1.3.2.. Tlie cuse of 1\le jiiloce\Jo effect pf How ll;l klll and kt:i!p your
3.1.2.3. Lobby nnd trn4ition agai11&t scienc:c. The eliSe of self-~teem 3.1.3. Problems P!;ycbopnthp\ogy b11s will).dlfi'e{qnt ways ot conctuct-
5.1. Trentmenl for the problems encountet~ I 1 ing diag11osis and clinical evalUation. Tile scnrcb \'or l\l.e holy frnnld . 1 S.2. TI"eanneotfor lhe problems cn~u~ll~red in "the wnys 0 . COil nr.:ing intervention nnd rmatment.: Holy Tnmty . . . _ . 5.3. Trentinent for the. problems encoolltered m lhe wuys: of conducting research.11le six .::omninndments . . . . . . . 5.4. Treatment for the problems encmmte~ m llli: WI\'JS of cOO<IIIcling edm:ation and tn\ining. Occl\m'c razor _
Chapter 5 Trentmenl of lhe pmient Psycbopnthology . J . . . .:-...& 'n the WR11S fi[COilllU;l
luiutls clenn
3.1.3.1. Tho c~c of Iisycboti;CCOJ.li~. in psychosom.llics. The- victory of. ~ishfullhinkif!g on dntn nnd Appli"Prion.fer the l(CCOnd plaec
3.1.3.4. T~e co.sc. oC lo.gical fotmc\llli!ln. in:-~icqtifio research or ll :wns when ilcQuldnol be seen~ rodny you,sec h yet is missing .
3.1.4. Problems P:.--ychopmbology has with different wnys of condueti ng. educ.triou find !mining 3.1.4.1. SlntCI\Irc or the lrpil}_illg prpgrams in psycholherni)Y or Tiu'i Ordaining ___,. 3.1.4.2. Tilo challenge of pQSitive. neycboiQgy 3.1.4.3. 'l,lll challenge or pnrnprofesaionnls
.p1 wf 3 Ronilinlnn renlitles, cmu:lusions nnd discu!i!llons ;Chtipl~r 6. Clinical Psychology in R.omonia or esc11pe from the 'f,wer
. Chuprer 1. Clinical psychology versus psychology tt[!plied in other domains or Cindo!rella Chatlli:r R. Final rei\\arks or a new beginning
. E!nglbh
~IIIUll11\rY
3.1 AA. TI1c challen~JH;~f~!~~l'-help_ t~tmeniA 3.1.4.5. Speaking ngainsc llle clinical experience . ...., ... . 32. His{ory ~>f lhecliniCllll P~flrariqn of d..-:: pntient_Psychoptuhology
~
..
'
Bibliogrnfie{References
Appendices
Appendix 1. List qr e'lidence-bosed psychotheruptes nnd
~sychopalhology
3.4. Menl.{l! &.!fl.lD.li Qt' tllf: ptltienl Pli}'chop~tlmlqgy , 3.5. R~1ts of diagno&ia and cljnicnl evaluation qf the p11tie111 ~sycbqpnlh!l1ogy ~ .
..
d"
&reclJOfill
Ciu1p1Cf:4
~OI!CCplUuli~nrion 0~ cli~i~aJ
rapport
-1 1-
Psycl,opalliofogy .. ... ... . . ...... . ... / . 4.1. Specif}'.!-etlop~lhogc~~bt-mer;)lpni~ms .. 4.~. Non-specific eriopllilhogenelic mechllf!isms or &he psycbnpnlhol~ ogy of psychopalMiogists 4.3. Protective factorS nntl resiliepce
tlrenlp'upi1s for vocational gni~ance npprov:'?d h:y ~.~m.nmnn Go~emm~m o~cisiou ilo. 21 il ol' March 1. 2002 . .
li
.13
.
1\. """-....
,.
ram
~-
--~-------------~----------~----
- _ ... _
~~~~sceptic mai atipic ~i mai conslructiv. Cred en tlirie lllll mod de a te ap'ropia de cea mai bnna . .
ca eel mui
..
:::::::{':"'"
P ..1lcn.rc in a . .una.I~{eleger-e a fenomenului studial Din c ~ 5 .-eel ml\l mulp oameqi d inQeUi.tonre Iii anume de a;a:au;adtlU cale pernl.aJ!ept p1.0dalillit{ d . .. . . 0 u~e ~ cautfind. c:ontraexemlllele.'Nu~sl.c nfm~o~fl~m~r.e a lor. tgnoriind "'"P ~usptle'J.nmctele de \tbde . tJ~u ~n-a cauta-exemple pentm ln o scofumiznro a-1-enlid\ 'ire.. re r uclln~acestdemersd~ce conViilqipr.intJ;:.:oigrto~a~::.-o sttlectte a datelo~ enre ne pc care~ sl.lsJinerir~ Aceastao .. i\e~~mplelo lnteza generalii f}tiinti defensivi ~ nroeriint:tf~ne lt.fac~lpemulri oameni de mecanls&tmldeli t. . .' C!laca . e vrei cnrern . . ens v prototJp sli .e de . dperforman{li . . . . . pcrfonnanl!esre sa-l~ ci\ri tt . . ;. .. scnpt e cntedila de rigiditare'':. o clisc:utfe .. 't~~ ~~~ ?llmmdu-le "stereotipuri ~i este !nterpretatiide ~e ~e :to~re_la_~;oprlile l~r ?rod use en n~c pemonal. ceen ce reflec ~r~.. ~s'.olmitl ca ag':e~n~ttnre snn cu.prodnsul acesi:\Jin. Acesli . m.tde~fi!iea~~ropnnlmlor .. E.u.. Cl~impactlimirar.limltii'dat~~~t:~~~~.du~ 1~ produse ~tiinpfice nutudine din perspectiv R . . . u ce ~1 ~l\1-e le-apmdus. 0 . includem sqgestiile via~leattna~smul~i Crit!c ne pennire sit de.vede~remitate dintr oa a e c~ .ed_altJ coleg~ snll puncte noi
. .
psihoputologii mai fedci\i ~i ntlll sanato!ii di1\ tnlllCl de vc~.-\ere psihic 'in compum\ie.en -restul populaV.ei?; (3) Shot ce~cetarile dio psihopatolegie riguraase? ~i ( 4} Snnt pro gramele de. form are ale psihopatolQgilot bine orgaoizatr)?. iar apoi, pornind de lao arimdine criticl\. coostructlva, voi prezenta -m~da\lla~i de
~orectare. noolo uru\e esmoazul. Motivmea temei. Deee nm ales sii serht aceasd\ lucrurc.? Douli. cntegol!ii de f.actori nu-detenninat.ncensH\ dedzie. Pdu1il cttt~gerie dB facrorise refedi ln:nspgcte 11rofesionale. Adevnrnl este di a>Jeam plnnificat sll tdmin _de scris prhnul volmn de "Psillologie cftnic5. :;i psihopatologie; F.unda.n1ente 11i parrea .general[" dintr~Ull trntat de patru yolume. intitulat ..Trarat de
as;l
rezultat d~pill}indliniirel~ ce~t?Cnu~n slintitoas~; produsul asrJel . ..Cmdo ~tiin{if.ic.. v~i anau:~:: .,a c~pt._Prln ~rismaacestui .. en 'it.iint~ tratfi .d . . . . . . . re~ nctllala a pszhopatologiei
. . . . .. . . en tcate sa prezil}[li la r~spunde la ~;..:;:::e~~i!~::!::i ~~~a::izoi~linice... vo~ . sunptamelepacientului''; (t}Su . . . ~ . and. ~emnele ~tt
paihopntolog.. P.
n -ocnpe. 1m pnci
;r.mod~litaple de dJ1lgnostic al
. sl\. amlin lJt1blicar-ea ncest:ui velum fli sa public 'lnll.\i aoei\sta Incrare? Sa e1tplic succiot ceea ce s-n-'indi.mplat. A!lu cllm nm spus.mai sus, nngajamentul meu ~tiintific ~i epintemo\ogic es[e unul a\ RapeoaHsrnului Critic (Poflper. 1959; I 985). care m-a inv~tat cii pt:intr-o htltudine criticli coostructiva futii cle prot~riih! crea\ii ~tii~ntifice roa apro~ii cnl mni bine de fenomenullJe care vreuu sii-1 stndiez.. Sigur. nu am o atitudine popperiana ortodoxn . ci 1mn 'inti'hita pri11 nsooierea conce.pmlui de ft\lsificabilitnte celui , de vel'if.ic_abilitate-opera{ionnliz.are (Bridgeman. 1927; 1936; . Cf\rnnp. 1937) l}i flexibilizatn pdn dezvoltl\rile postpozitivisre (Lak.ttos, 1970-; Perehnan. 1970; Quine, 1953) !ii prin cele di!Sctiind clemente de influen(a sociaU\ in !itiintii (Rulm, 1962; : Feyerabend, 1911). Modul1noaretoate acesrea se comb ina iu nngajamenl1ll n1en episternalogic ~i profesionnl va fi n!liefar pe , par12nrsul acestai lucdhi~ Yo c6ntradic1ie ell ncest nngnjnment epistemologic.ru}a cum am spos mai sus. arn observat ca n1ulri oamen\ de ~tiiO\H: au nles o cale 1n*eH\toare in !Hji promov;l cren(iile ~din~ifice. Iii- annme aceea l,ie ale apl\ra . cnurnod per-
manent mo&nlitliti de aonfirmnre i\ lor,. ignorf\ntl ' contraexemplele. Acensta ti fa_c~ dfensivi iar acesr. stil del'cnsi v
11
-.....................v~-.< . -
...
.... .
.:.-....... :
. valonlcelmtaltllt.peo atiludinecritica ~i conslruc;.tivaasUpru n ceea ce face111. Mi-a fustdat.sa vijd ncest stil;d~fensh',in nmlte
pr~f~I~R~~~y,~voca~e-~t anveL=gur_iiintematit)nala.Acesle stele de lact11aroc SU~t .adesea fie fom-te complexnte, crezand cii UU (~Ot fi :omparab.ile cu colegii lor:diu strainatate, fie"d,hnpotriva l?ru:te unportm~~e, crezand di ~tiu tobJJ~,neayand cultulvalorii ~i linut!=!lor propntsau_.a.l respectului valorii celuilalt. Uuele stele expandate de.iannaroc publica ~de.'ie~ilucrnriin ca.re mereu 1i se pare di fac dlt~ orevoiuti~-!n dqmeuiu,.revotqfie p~ insa care . .n~t Q bfl~a ~ seamii-~imeni in afar,.., celorobliga{i prin po~tia lor s~ ~ fa.ca (ex. SlUdei-.p). M,-nau sa[Untt sii lTHtl.revalulii de iarruaroc ~.t_ ~n~1 e.~te do; ~tt,'yiid in: ~tiiuta Ull s.til. on;;&t, baz;at pe con~~711tiza~-en fu~utelor PPprii ca om ~iiJrofesionist, pe respectul
~~nereaza produse -~tiiufifice ~i stele - "profesioJ~ti" _ de lan~tru~oc,,J~~~.P.,?,r1u~e. ~~n(ifie pentm_ o.tJiata iuterna~qnaHt ~i .
Ratioi.thlismului CtiUc iutr-o lucnu:e. Nu an1iluzii di polschhubn ce~a seuuuficativ urimbi priti acenstii Iucrnn~. du.P.maca~ po~ sa ftu consistent cu mine :jlpotsii dau :un e"trll:lPlu de atiludme edtica .'Ji construc_tivli asnpm p.ropriul~tldo.iu~itiuae c::rc_.e~~-~i practh::ii: Psihopatologia. A~ a ca run mc~put:ceastl,l c?lal~u: terap~:utica" care poatepriu mod~lare :}1 invatnre .YJcuna!lla s~ sdtimbe ceea ce discutsul ratiOnal t1u. a. pt,ttut .sch1mba. Examinand Hternlura . de speci~lita;te din c!outeUi_.U~ psihopalologiei, am ob::Pt'!at cfi ~is; e~m;~ d~ llUttlte~lucral1
scrisedinperspetivuunmRat1onaUsmCr~lic. Cel~IUa.J_mttUe
VJ.pe care 1-a H1ceputru.-a-fostgreu sii-lnccept dupa ce am pelrecut aproape trei ani Jn SIJA 1a !Vfouut Siuni School of Medi~in~. ~~New York, Ioc und~ atitudinea.onesUi, critidi ~i constructt va este tuotorul principal al calirnjli; Prin propriul ex~utplu a.m Incercar ~a sclli1ub ce,ra In- atitudinea. aCf!Btor profesioni~ti. sa promov.<;z prin cotnpoJ:ta.\uenlulmeu uu stil ~ritic ~i construcli:v, da..- se.paredi, -~Inc saschiJub ceva,IUn rett~it doarsafmi fac HOidu~~ ~! safuu in!if;pi1I1e~ Unit coJegt Djll IJac~te unii nu sum: capnbili sainte.lel!ga.cao aiitudiue c~Uicii asup.ra cevapoatesae~pdmeun,seiml de-apteierefatade ace! Ce\a; atiLudinea cdtidi poate Scoate tqt ceoo ce este Ulai bun din _lucrul critical a~a cum {llefujrea upui <;liaJ.n;tnt uu duee la distrugef~alui ci Ia.fnfiumusetarenJui:Pm:afrazfind o ntinnatie cefg!Jdinol nu critidiln valepi ci ceca ce apre.ciem, cn~deut di are poten~inl ~i iubim! Restul nu merill:i criticanoastrli. Dinpacate . ;;~desea n_u s-a :inteles ace.stlueru. Amorsat~e am~sle aspecte. am hot.:frfr.t di e;l'te cazut sa fac altceva: sii ex.prim acest stil a1
18
lttct:ru"i arn.l:ii osjttla\ie ,.rozli.'' a psihopatulogiei, pre7.C11U\nt\ ~~ar succesete arestd discipline. Este fo\}~te.bineca arat1u.ulucn.nt: bune. in ncel.a!ii -tbnp. ~te ins a ~i plical eli nit :;e.!n-ezint? one.r;t ~l 1" nilele ftu 1dameJttale ale acesllJi domehiu.. invatan:~a li.levol\ltm i:tr-un domeuiu sefacceJ mal biue pdnl.r~o c~mhin~\ie ndecva.ta iutre ex.emple ~i cootJ,uexeruple., cau~ite :flne.teu!iite. ~r~ent_area
t'elll;ilelor ~i ignol'area lintilelarduce lao dezvoltare~d._e delu-anl eyi defem;iv a dtlmeniului. Alladar, atu-1\utat:t\t _ca sumnte de.a fima . za em'"' "'.-til~...aflnte_in . .. $11. crare r.h ... li . .. . luc.ru . este__c IIZUl_ . s._c...rnt . u.lu_ . .. . n ..
up
perspecliva critidi asuprnacestu1 dom~niu; lucr~~ care.upm sa psi11opatologil! ~i psihoternpie. Am fost i~tcur~.nt J~l nceru;~t1 optiwn~ de-apadllile re.tatlv recenle apatru lucrllti trp:~~tan~e ll1 litera1uia de specinlitate1 Cllre abori:leazii 4e pe pou.tu cntlcc d.omeuiul psibopatol"!giei. Astfel, Roby~1 rd-~awes~ pro~e.wr la Carnegie-Mellon University, n public:U . lll .199b _luct n'7a intitulatii "House of cards;Psychology ond.p~yc~l~tbc:lap~ ~?~t este o abordnre critidi a proctich ;,:1 cetcet:.tru m th care on my . . . . . .. . . -~ ... . . B 1 dom.eniul psi~topatologiel. in ac~e~~- tii.refti~ ~~~"Y.. eu~ ~r ~~ Mark Malik de la Duke Universtty -lil en11f?m~~Umverst?. nu o Jucrarefoarte_ pu bl. tea t.Am~ooz -~ . .. . biuc . evalu_atadere~enzoru . . .. .h . . . ll . . de . l"+nt face c_ri_.l_i.di spec1a \Ul. e, care _ . . o a\mrdn_ .. . . .re ... . _ n_D.:tM_. . ... )Jngnosttc . . and Statistical ManualofMeutaJ Dtsordel1)"~~~~~1'lul de Dntg- ;"~~~..:; .-~.:~~~-.
-.- -_.-.;
..
. : . ..:-
7-~.
pcidt~faee*i~eest~nctil'lSi~l!J1n~ ~~t,.s.~i1ll.dt~c.rni}l~,!!1etft~Pl~)gle
c:a:fu.aibttfill~lltodq1~g1e~}!trlli\VIU1Sarencunoa~~ji,e~ cure o av~nYtn n'C~sf~oll"\tmt. ntrll a spune cJi este J;i pe{fecrlt Ei
. a critit:a o 'luCI11re 1lau ,n~:d~-qienil~ {irirh ,este ipocri#e (mafel su)1t a~sea ctiticaife; P,c:'~~~ept"i~Brlri valor()ase!). !O .1urirare :z~:: tintii 'trelltt~ricntic~t~:~!;t!~obl~ttle'~llpl itpontnrc; ~e care le , ;. nref.t(ltde pro6lemclagencti1elfttc rnete~o1ogiei ijtijntl~ce. nltfct j\lugemsaicrlticum I~ltbl fiecilre l~cn\re. De llse~nea, n in clU.dc:~Uenefbtf.ttc'tJeIDerod01Mgifi4ttintlfibliaifi ,1nei lucri'iri .. slt;:betll.entlnib."liiliftelen.tmfo11lfii:fliir1(ifice" ~st~1utli~lincorecr
:l <{~tf~.:aoesea!Se0sitlvea.zti:i,Jtttfltti
oomeniulni. limite demtminate det.tB'$1lfii '1imitele imetodei de ~tcetae Ia care ~ihta ai1\jnns~dizj; In plus. voi Clitici
bvim
-~!
; a
... ';;
.. ,:ll~~u~it'~fiiiJ(i.fic.:Psihc;)pato1ogia.:a:fostmer~\l obiecru1unor ;;' ~, ~1lord~~r c.irit:e .maf ~1t ll~unmi' putill serio~~e. 0 scutta ::Jnv~l,lati~ emplri~p!ifnret:netu:tili71lna ori~r:nol~r de ~nutnre. =toiirJi.n~ cia 4;i . (!~V~nte chcic;; ''psychopathology nnd
--1
I
'
! ;
.' ;: psin1dos&iencet~~au (:p'{inte acciPerlnd nceea.~ir4!Datica, ru'iltlt ;ca exjStli rnii de:fi~iere' p~ aeeasta ternii: lnvesrigllocl nn e~aniioo
21
' .
t . f --!
-~-~,.:,;-..:-_t
....
restl}lJ~i!i~~Etlt,~~i;).~.~fu.1,~~te,; p~~i'-"W~ll~1te .S:att tottfple.t: u~edo~e:,.:~1,.~1~~~ ~tfrl.g~~;~a,t~Un4~tY.oium,,o[erlud o . ubordar~.frilic,~ (Uifel~~~~~.&if,.tJ.pc~i!GIJ;:YWeJJl~;eon.stJ;llc-. . live. pen~ru v9itla posibilimtea , . : r. progresuliJl.dcmu:miq.Jlplll~. : ... . . " . . .. celor~aJr:nu s.tilit de ~S9.@~ ~;~C.U~~t tex~si:lti e:lprime plHlc~et~\de v~derf~.r&Wn~~~ \~ii~:.in,~i~ta, al:catcied,itor suut: ftg~~ntl1PurJ.la1.o.f..~Wti~~r.B~aviQ~~ P~fcho
f.> . . ..
IeprezetltaLiv de l OO.de as.J:(el decone.>c.huu din caleva mii obtinute piiu motorul de. cilu~are ooo.CLE'". DJ\l aflat ca doar apw~,~~~at!;!,~!;;~.J!~~'!~IJ~lilj;.s~~e,.~a~p~"~~"~tiit(; "
..
. ''pacjeutt~r~;u:e ya:fi qnaUut pepa.rcurstiKn008teUtilif~ fi tqqm,ai ps~Jiopatolegmii!IP fliOdalifi.\~i dt; :nb{j~~ ~~,~~~ta . toctJliti. iilliLJeb::u,ipipgia .u;tilii:atltinlp~pa~ltigie'c~~~~~m de-a fo,ce pu:QD ptl.~Zieat:Q.d~varat ;' 'tiU1anZt1 clniici'O,:~. #~ G~t\ cl\ ~itea.s~il nbord:u:e;iq.,~tiip!Iate con~tbuilr~; .'i . .. . . .-0 .~ni Q.!lnli, caoiep~ a:litllitelilr d,oJI1al~i~lill prio reliefaJ:el;\:.~lerpf!nte,_lor de nernu.:l.itate {'tiinti}' fii ancl'rnUl1j~te (p~et,tdo~ti~ltt~)din fl:atiiul a.ceswia; ....... . . . . . . . .. . 0 re,ceptat-ershnukat1ii a\lllmstY.Yl~a.Str.il~~ihi ~pul de pr.oft;SiQtti~ti,~i,pampf9fa~oniv~.a~t P!ibbp!l{qlo~i. <tlWi uuli pC\nt!ls;)fe8iom~~'tit1tiblic:hlhlrgtiin~rliJniM~~Jl.~~~a 1ulo&ita aidl Astf(d;.v.silxepatplogji o utiliz~~tnn~cti~.,.~ntl ittrpa.r~rofesioui~,lii :;ipublicullar.g ap.aiii.it deeil pin~clkti~i
va
-.
I
4
f
(
.Psill'1~atof0gia es,te';dennititaici.~t~d1'Ip-euiU1f~~ijltta~.g!!
I
I
cnd\ul c~JpJiolu}ui respecri v. B ibliografia ~i anexele vor 1ncheia nc~asta lutrm'e. -E\\ apr.eciez c.n fiind co.ntri\>utii originale ale ac~teHucdhi urni~toarelei - _ . '."f~t~~.fintTe put!ne!e abordari critice ale \)Sihopatologiei dm peasrutllltti!n\tudi romane~ti. o Orilizea7,it o modalirare origin alii de \eliefare a t)roble~nelor psihopatologiei. trntl\na Psihopatologia ca pe un pacient . m ca~h~lunei an~li.ze ~;:lin ice de ca~ _ . ... . . lncea!~lt sa f~p~clar 0 disti~otie intra "descrlere" .lji m~e.rpr.etare .. 'OescrJenle se ba':lt;aw-pe date dinliteratura de . specia\itute lar interpnstll'ile pe care le faoem aceston:hite- flidi a av~a _pret,enpa f<ii snnt singttrsle poail>ile;, ~ .voT fi meaeu nrg\llllentare in cadr.ulunui diseurs teoretio .!!8ll:prnctic. ln CP!Jlparatic cu lu~rli{i stmilary pi'Czent{ltc 'in Uteratura de 'PFialitate intema(ionaUi(ptttine [a numl\r). Iucrarea de-fn{a ndu.~~ cflteva ~~~l!:~cte .ooi. ca urrnare .a 1:1tjnnlirli laola1tl1 1o . c~pttolela noestei c~r.ti t\ unor inforrnnpi prezentate in articole dtsp~mte,_ ~rr_icol~ id~ntificat~,pijn analiia pwprie a bnze1or de
sa co~pet\sexz. aeesrelimitari ~and meren, acolo undee~re_ eraul: ttimiteri pentru nmi m\llte detalii lo.literamra d~ spe_:mhtflte_~~ folrisind uneorl un limbaj rnii :Col'ocvinl. Fo1osuea m anum1Le. . sectiuniale lucrl\rii a unut \imbRj et;llbcvial nu 1nseml"ma 1n~a
dntemterotl(l?naleMEDlJNE ~i "?.SYCHINFO:
fernpte.;
nictdecum Tenun~reu ll.l rigoat-el~tiintifidi n cr~ntinu~ului ~ ;.: Uneori textnl vn iintroduce anumite cuvilife noicme se rcferii ln wncepte importantc din liter:iturn de specialitate dar cafe 11\\ fi.U 1nc1\ un corespondenr geneta{ t\CCepmtin limht\ roroana. Desi voi evica s~ fac acest lucru, neola unde totU!li voi fi l1evoit sa i~rroduccuvinte noi. voi incercnsli le p1;e2inr elm !li patcis. Gu toate ncesten. cititorul s-n~rmtea nfln'in situntin sa nu ~nt~lef!gli seml)ificapt\ unor tenneni fii sn~fie nevoir !>il commlte litciraturii suplimcntnrli. ceea ce neeesidi timp ~i efort. CGl~.n1ai multe date pe baza caroril tmi fundrunenrez. lucrrarellsunc din conrexntl cercetarii americane !ji vest ~europe~tc 'i~don1e,~in, astful eli ele .s-lwputea sa nu se potd'lleasdi ll'lodului inJ~riL'l! npa,re psihopatologin 'in ~He c.ontexte specifice. Tinilnd tnsl1 cont ~e faptul di t\spectele generale ale d.omenjului sunt aptoximnt~ tn principal de acf!ste doui1 contexte, cO'Otexte cu o fort~ ~tiio{ificl1 ~i ecouomid. deosebitli (vezi spr~ exemplu utilizaren pe scarii largl a DSM). credtotu$i ell generstlizt\t-el\ lor e&te celpupninfonnacivli fii pentru i!lte conle>:.re mui specifi~.:e. in; plus, voi prezentn 1ul capitol sepurnt 'jn care una din . c#mpo11enrelo psihopatologiei. p_sil1ologi.a clinic~ este discumtn
....
SJ?.ecific In conrcxt'fdmanesc.
inteTpretiid ale datelor pre.zenrare aid, deJii atgumenmte. nr putea sa nu fie singurele existent~. L11s ilsrfel cititomlui posihilitatea de. a face propriile iuterpret~ri. In iocbeiece doTeSC siimentione7. ca. peOh"\.\ a fi congruent C~l fllOda{iUl(ea inediti\ de nbordare a remci. ~i ljmbl\illl Utillzflt
'* Anumite
vafi in anumite segmenre mai dit'icile ale textului unul colocvhll si adesea la persoana intni s1ngnlnr. exprirnllnd i.n\erognti1k :;i indoielile pel'Silnnle n~a cum a par in fiuxul gfi11dirii, fl'lrilit face
' .; ~ _-t- putlllln_m~anta m aceasUi lucrare ~are adesea .. __., te- sct'1 rb-'1' u~ _...., samr-un un aJ ( etnterfa~amtre unul ~tiinfific ~i unul del)tipul S t '{ ~:~nzarea ~~untet. p~r c~ acest lucru nu. va du.ce la o singulm:izare n dtscur.suh.Jt c1 dimpotriva Ia impJJcarea in text atat a profesioni~tilordi t~ia parnprofesloui~tiLor ~ in p~~licului larg.
J
distincli~.. dhtlre
..
-_P-REFACE
...
Automl
.I
I I
'
I
I I
f
(
I
I
l
i
l
I I
2G
!
lt is said that the dlireretlce bet:Wl!en a geniuiruWl'aniinbecHe is;tha~ lhe ftJmter haslhuitaitl6us. PsY.<!hopaU;.ology M sci~ ence made nn appeanmce a the gaclallevel by prontotiilg it.; . successes, ,.vltl\but honf!stly ll.nd cl~ndy displajlug i\slimito;. mls~es a.ndfailure8.This p~per offers .JJs ciounte~t!lgti tt ctlt1.~ col approach to J?!iY~bop.aU1oiogy.. '11tufi, it: is highly~\'tilusimJ and atypical for tlt~eJtisting Ron1tti1iau sci:CnGfit!liU:rat~te. Jn other words, tlu! presentpaper l.s ~ st!iett'tific'JlJ;anjfesto, COlltaining elemt!bts of pany_:~~let foill Nlinbna ftatiohali~ 1n p~y cbopiJthoiogy. and mustbe c~rtsidered as suc!Ii. My sdenlilic a(ld epislemolQgical COllllttitmelitis'Critidtl RalibuaUsu1,' combined witha Skepl:icisin lik:ethe eue'promoted. bytlit! ~kepli.cal School ofPyrrhon ofElis;- yet, I a riiorentyiUcat aud:tonstructive skeptic. I strongly believe lhatthe bestwa}' lo approximate the optimal perspective on a certain phenomenon is by adopting R critical and ref1e:;dve a~tituue about your OWll scjelt,~ tific methods and rest.ilts;pennaneully criticizing, challenging and questioning U1em is the way toward lbe best uuderstatld~ng of the studied phenomenon. Unfortunately. most scieutists chose a deceitful path, Ibat ofprote.cting lherr resul.ls, perman~ntly looking for ways to confinn them, ignoringcounterex<mtpll!S- This makes them defensive and threatened by petfonnmce srum.lards~ jf one w~ts lo escape the performance standards.; the prototypical defensive mechanism is caricaturi4iug by caUing them ..stereotypes aud rigidity", A critical discussionab9u~the.ir re~ sul~s-is interpreted by. th~e "'profe:Jsloimls" as~aggi~ssiveness
am
27
-~
i'
or personal offense. whicll refle~ts the identification of their ego with il"s -results. These attitudes lend to scientific results of lhuited impact, limirs set hy the producer's ego. An attitude fron) the p_erspective of Critical Jlationalism nllows m: to include vinble.suggestfons from cullttagtle~ a.n~t other points of view emerged from a-healthy self-criticism, maldng the results thus obtained go beyond f11e limiU. nf their producer.l will furtl1er nnnlyze th~ p~ent stlltfi:pfpsycllopatholPgy. throllgh this "Scient~fic-Cre4()... trel}liPg\tl!~ p_atient seeking the belp of a psycltopathologist. ':fhroughout tb"-pa~r..,.. "1he clinici}l nnaly~ sis:- ~pan lll)lll~J:l~the:signs am! sy.mpt.oms ot ~J_c patient", I wtU try. to.an$Wer t~c next,nuestion&: (1) fs .tbe diagnQsis .of __ ment~l~isorde~ scif?UtificallY.Sopport~ and efficient'J;(2) Are rhe (re~tmentsfprmepral disqrders efficjp~t at~Jevidence=-basep'i. ll1ld lll~onnecti,;m totblSjCJll~tlon,arepsychopat!\Ologists hap}ller a~r,l mentallYJlealth~(JJ::I:hnn tile rest afthc population?: (3) Js the r~SC(l.rch iu psychopnlhology rigorO\)S? and (4) Are (he trai_Ili1lg. prOgJ:f'lmS for psychopatnhlagists well-organized and evid~9e~bt\sed? Theq, startiqg with a qo'!)structive criticism, I W1U preSC{\t W}lfffCVCf the Cl)SC suggestlo~ for conoection JlQQ impro:vemel~L
--
POVES'l'EAMARELUIVRknTOllDIN oz
~~A LlJI.R"QMPELSTIT.TSI\JN
..
Marele Vrlijitor din -91- a rem;it sa.i.nwte.sioneze pe toura lumea.. Vrl.ijitoarele din c~lelalte tinutnri se temeau de el ~i de fo,{a h.ii tcribila. Onmenii .din tinutu1 srio lji din Onl-!lul clc Smnrald nnde; lo~uia vrl\jitorisl, iJ JiESj}el;:tflO teamli. Nll eru.lncru pe cnreVriijironl din Oz sa nu poaUtsl'i n faclt Ern eel mal mnre :;i mai putemic vdl.jitorl Inrl\ insl'i ca. in rimp ce printr-o prctinsti prezentii nevnzmli r~r demonsria for{a r~ribilli 'i'nrr-o incapere in care se nfl.a Llll,grup de. vizitn~od venit~.f!n il implore sa-i ajute, Toto. cfiinele unei felite numite Doro~hy, smu\ge perd.:a'-m c11re ncqperea tm col~ dintt-o 1ndipere. Acolo, mirati. vizirnrurii nu vihntun on~ulet. Tmbiitr8nit, mi_c-lii sperint:
en
... E!u sunt morele Jil fngro:thon1! Oz", n.spuli omllk\ul t.:U o vu.:e tremualinda, &}lenind io(:li sli impresloneze. Vib:fl.nd insii cl\ 11 f0111 d~cup.:. . til, a contlnu11l: "VIi rog, sii m1-mi fnceti i'iiu. P11c. orice spune~i voL."
.,
L~i i..,a plilcut :rcest]ucru. 11~a ca ~i-a intri\l tn 1ol. J-a pu~ pe loctliforii acelui iinut sa~i conslrlliasca mrpallll de unde-li ilnzi~na -en mid rr~curi ~i ~mecherii". Spre exemplu~ Om~ul de
Smnmld pn era chiar ve..de. O:tmenii nvedeau a~n deoarece
29
28
... .. .
..... -..
~
...,
. ,. ...... - .
1
l.
t
..
..,.
. vui ve.ni .!lli iau ci:-i '' tm:u . tnliine ..... ciici nilncni .Jt.u ponte ghici. nimenl 110 poRt~ fli
.I
I I
l.
!
I
I-
fundamentale ~Liin{lflc; .a promis sit punli ,tiintn inaintea iotereselor! Ignorate, acestepronusiunl se hatorciJ~lpoyivu ei Povestea fratilor Orimm m:atl insii. eli. uoeoli, num.lnd>dlul e"'pUcit, problemele creoLe de ncesla se pot reml)!a. mut uw~ Aceasta voi tncerca sn fac ~i ett in cazul psibopfJ.lt}lo~Jei pe parcursullucrilii. . A:;;adar! lucJne& va fi :;.i.nJilara:uuei c;i.Ulilorii inlumea 0~ pentru a-l iotillni pe MareleV:riijitor.,a b:age perdeaua 'Ji n.numi raul. Voi incerca astfe1.sa elimlu iluzill.e. Cllfe exisUi in jurul psiftopato{ogi.ei ca ~tiinti. sa VUd ce Se O.SCWlde.-dupt{ perdea~ .dincolo de imaginea de ~tiinta rigutoasa 'i putemidi pe care ~i-n construit-o Ia ~tivel ~mcial Sper d\ uumin" diul diu ;;~cest domeniu, acesla Sa ii piardi illflUellta JUaleflca, Wlf.l CUJll ~i~a
~--~---
Oz. psiiwpatolagia v~ fi mnitumita en tmngmen ~~ !eala. care va reielihfin analiza prezentei luci,". . . cnre este ma. plilcuta. in opioia mea, decat imaginea ei de s:e~~~
I
.,
i J
4
I
~
i
J
detalintin llSpecte defilosofie a .$riint~i ~ide episten1ologie (pentn.l dera!Jivczi Greenwood,. t 989; 1'oulmin, l953), -voi prc2.j!nf.ll '111 . conlinoare aspectelc cele mai rel'evante f\;>Upra demcrsr.lui !itilntific. A~aUar., ce. 'insean"lnii o n'bordare ~tiint.ifidi tnrr-uo donieniu? tn primul rlind rrebuie spus c1i $liintaNU l'nlietmmii cunOlStere adunntii tn sisremJ. cur/i aaesea se nfirm~ "in uncle Jucraride $pecialitme. Daci\ am concepe asti'el .!]tiint;1. ~~ l'i sinucidcre pentru noi. ca onmeni de !j;tiinta. intr~t> n*fel de per!qlecLiva,.nu ampnteaJatefarli et'iri'cilorcare at1rmn di un fenomennueste~tih)tific deonrece nu avem inacest mo.menL curiotirtte necesar.e predicpei Iii controlului lui .~i in coosecinfi'i, fenomenul_trehuie a};1ordat p1in strafegii a1temttrive !}tiintci. ~;Qinta este un proceso' tste o mbda1irate metoddlog1cll de aburdar~ a.nnulfenomen 1;are duce In cunoasrere ru.1uoad\ 1n siJtenl. A~adar. chinl' dabl\ nu nvem initial cuno;tin tele oeecsmi: ui1ei nbo~ditd !}tiiJlt:Hiice asupra unui :feriofllen. nceftSra nu insearrm~ ~a fenatnemilrespecov nu poare ft1ce ol-,iectul desmdiu oJ,~tiintei.Dacn. inptineipju. el pdate fi abon..lntprin mijloace specifice ;'itiinrr;i atunci este un f~nomen filiintific; o ~stfel de abordnrc }lOl\te avei\'foc ulterior. dnci1 fenomenul este i nreresnm. ~liiotn. seJace () djstinctie c~rli mrre asump{ii. teor!i ~ii modele senck i Kenrre,199ll). Asru1lpfiilc. Asumptf e suntlde'i funclamenrale care sum acceptate ca fiind adevan1te de~i ele nu se pot resta direcr em,
.. .;
:
'
': :
~ ..!
tu
33
. ~ .: ~
..
.->
plric:imiles~rea }t_?r eitefoarte dificilii, d~i p~s.il)lla in prJ!Icipiu .Elei (e~. ,.~~.~!1JJ~tHfa decermlnisumlu~. a~\~l11pJi~ ..fcni~c;perU: ".
i
t
I
i '
ce
I . . . --
;:
..-':\.
.. - /-
- "
. _.
feitorn~n) 'l(4)f~~~~df;~!J~I:e.tmt~{seergatu~~tof!lhtatea
fenomepJ;'_(3),'~~Y~~.~~!:t~l;;{s~~faep~~i~ti~~~fij\~unui
cJelhuitu~~a~1ao~~~~fie ~tJtg~ lllO:~fe~\:i.W,tifice. iu pmc11fn $tiintific~ ~ illtthllpm.~d-en moiieil.tJ. sa fie ~es- . coperit ptimut iar ~Eqf:,a s~d~volte rg:t~.urie pdugene~pirea
uiu cdc QOUa t;:OU~ponente:sedezvokit pru:tia. . I .. . .. .
I
l
uodelul_.Ji l~ufuli tJ;J.~te ~~~~i sit:uatit Oncum. ..dl~fta rliinaue ~--t:: -:: \ ,- _ ~-- . _.,. - .-- - ._.:;,,,:,-,:-<'-.~~:;.',; aceea~i:1rpo~el~te.t~~ pattiru.[aralt~Fi~ihdiferent ~are
. .
estcf ijco~{a ... . ..~ :.l,l~1.>:'~i\-)~ri,. )Jll0Jl&;Diliti'f'e1 sisLentatizat --~~.a .de:tW.I)lbt~ 1~Ptt~<\J\J,:~mle tiel :~Locke; B~dtel,ey. "tq._:_.,. .'~-~-'~-~~lt"''"'.;-4 ~ alii~s~;tilfu:tt!~0f
tum5unt
... .
. ..... . . . _ . . , .
slnholi~e: T~pnenulde pgzUiv llli . . . ~ ul"'ti,,,.rui pon _ .tiv inseanma ~adar.mteme&nt pe este opus spec ~ .. .,.. .. .
35
34
'
l
\
~erv,n{ie"sistematica enlese prin metode 1;guronse ~i care ad?Sea as~~rJi genem1itnte11 conclu-djlorformnlnte 1 .,e bu7J\ lor, sensul ~tthnttfical tcrmenului de :empiric este eel pe cure ilvoi .utiliza 'i'ti ncenstli lucuwe. -~adnr. suport empiric 1nseilmna in ~r.:eltstli lucra~ .. intem~in~ ~t:iintific. PozitivismoUogic apl1mtin JUL"Ll~ ~~eulut de la y1ena {aarereu_nea autori _precum Camap, Schl1q.k) fa~e partedm~-:un grop .de ~ol!>li reunite-sub numele de fi~.o.sofie.-an~litica (M"ar_ga,l9S8)~ ~~~te:~coli ntilizeaz3 anidizn. (ad~~n 1o~co-matemstic:tt)pentt.~ clarifica teoriiJe coustn.1ih~ de ~tun{.lt us!lpra :fenomeoid.or~are fac obieclllllor. Po1.itivismlll ~~~tc reprezintii cehirai clar Iii tigt1ros aaiimstatradi{ie, As a cum Sagmund ~reud prin sisremul ~rent de el- psillanaliza -a avut . _. ~olu~ dtHl mflucn~n dez.~oltar~le ulterio~i:e in psihoternpie {cnre n~esen s-~u ~&~olrarpr~qtr-o atjrudlne Pro sau Con{!"a Sigmund F~ud), po:tilJ-VJSapullogrc ainfluen{Rt noiJeqezvoltlhi infilosofia :;tuntei<laL'e s,-au rnportnt permanent la el tn 1e1meni de Pro snn ~onfJa. Pozitivi~mt~~ ~o~i-& .este, l)"\etnforic spus, lm Sigmnnd t fell~ ai filosofie1 ~tuntet. S~tetit- prezentat. pozitivismu..!JQIDc . C'lmudcdi eli demersul !ltiintific presup_llne nnnatonliea secven{ll:
rer__ce~~\ n~s~sre.rontice.. ha2nre pe experienta dfl viata. in timtl ce m titn(:llit filosofia ~tiin{ei t~rmctnul se referii adesca ln dnre
sunt ceJJJ!IWcfii d~eipt.ivealo..aceliteia). Dacli.t~ona exphc~u.'va bl;\-z~t! IJe date empiiike esre ~onwi ennsidernt~ a fi una ge~e.l'nlwi\, atuoci.vorbim despre doetlinn l'enlismnlui (Greenwood. \ 91~9,
Puli1am. \ 9&11 .. : HJementll\ l'uo.dame.ntnl al abor ~ ii oziri_vhtre _{:~ 1 :1 \ filosofici Mali tire 'in.gt'incral) e5te c.Qnce u.itde ven-ficablh,ti~~ 1seumt~ acest1ueru'l pdmu\.llflnt\!r.ht~orie (~ropoz1:ule mol~culnre.) este verificabiln dacit ea -ponte f1 ~edusa -~~~ (d~coml'\lSii to) prO[JOd(ii de obsen~ntiel!'rotocohm: (prO~l:::?J~II . nron"lt\re). Propo?.i\'i,ile de observatie SUO[ ace1e p_ropozttl\ n\e va\ori da alftevl'u:.s~ s(abilesc:confmnr.'ind du-ecL e~untul prOpo:z.i\iei ctl datele perceptive-(ol:lseii!Vl\Ut directsilll cu uJtU~r~l\ upor tilboologii (ex.. microsoop)1; spre e.xemplu. pro~~:cl{Hl ''A.ceasdltnbUi nre culoare~\ .fll!ttgri\.. ese o p-rollO?.t~le d.::
Ce.
c.ator
adtwlirate lmulci tamia _a-ste adevnmrit; duclt pro!1oli~i~~e de observntie sunt false ntm'lci te~nia ecta.falsii. Uneort varrfacm~a . este posibiH\ .doar in principi\.\. ca atuoci d\nd -~'~mun~l cle
observatjs:o. A ~duce e i:earia ht propontii.d~ observa\ie ~ns:ullll)ll n d~riva qin ea toate propozitiile de.abstiPii.l{ie din con.1hn1aren d\rora rezulmteoria. Oat! acoste prlilpozi\ii de observu~iesum
!
:..J
. . Pe_ haza.datelor~~ obsefl'npe (ex!srent~sau prod use prin mti':tventanmu}ui de ~~mpt) seelnbareaia reortile !ltiintifice bine scm~~l!-ate le>g~~ ~ttuctura lor lagici'i tor~spuoz.ind stmcturli
eorot
~r
. Obs~area..unni fanomen:
-~
fiBcare l'll pnde sau dlnd nu av01n .lncn tehnologlnJneee~ur~ imre&tigiicii,.propfi2.i(iilo.r de obSaJ:\lDli~.{ex. mulre pre(h.ct\1 nstrOllomice m.1 a.u -putut fi vet"ificate inninre de desnopenr~a
I
{
\.
dar care ponte i11 pdncipiu.sii se trnnsfonn& 'in leguare l)e m:I~nri\ ce.uulcgem date:re.feriroare-lb.:toarn }ilr~poo.i{ii \e cl(} obtterviltl~ h1 care se ruduce teoria stn.t .pe ma.s.\"trl\ dez.vcltari\()r ~hno\ogu:e care ex\ind sin\\Ufi\e prQptii (eK. re}eSGOpU1;01lSCl"OSI!0~1~~\elC.). Deasemenea. confe:n:m fil~sofiei anlllitice; t:onre -propoz1tnle care
i .
. .
. '
constituie lemia trcbuiesii respacte.silitaxn. logidi., strut:rum logidi i\ ae~s1orn nrupximfind structurn t1\nnii tf~;\\e. Spn~ cxr:mpln.
J7
......
~'
. -::....:..
.......;,
~
est~jfiir~J~~!!,~;~~arece nu tesp~cta siltt~~aJ{niicli. (etiritrirm ;:~_:: siJ_'_t.1'ei logicei Daniel David nu ~re prog~~~tiq:.~~.iiii,~1uiir . .'pr~lJ. ~tplus fata de al~-rc~ ~~_tr~~lie,i~~!l~~~{~i~~~111uJ
logtc\(l..uss~l .196~} ~~ a ~ezy9lt~f pces~~l;J,,~it~Jj~lein.
.elnbej:areaune.i ~rli'Y~rifica&ilt: sit1fil?~ l;ttutl~U9ry-eri,&ablte=
PfOlfOZitia va~ti~l David. este lllUlla~ pdut. n.uu esl~ f~.lsl .ea
J953~].pezJttvUJmuHogiccete.cat(Jf1Le~or.s~1fcU,J.efalru,itetu
intei
mf ~enfic~u-~au~b:uc~l:Jl;~~ ~~f! . .~~llllfhpg_al,l,ul.p~~'acelu de a aetipul: X e:>te~~~Elf. A.pqJ1 ~c~st1l~Pf,OJ;l~~e!~me~estt:f!(td\1sa la prop(J?tlV:J-_cle ~~~eJ:;Y,,V~ .lili~ \9.~~;~"tl1 fie ded~~i:lm (J ) este
. . ,~,I.?~~}:i!ic~nt-cR
p1ne,ac~~t~~~~!J"u6~lntt--o'Pf9-PO~j\i~cl~~en\ata
ll
I i.
~' .. . d,~"@~~tva\te ~lf..c~lj. ~~~leled\n. . . .1':- ~;;. ": lelliilltatai'"'n,.;..~t~J:iuqftild :c.meditt.marettS~t(~~'?.~~t~.~;:~.;+t ;~ :''. . . .. i.nnat0gia eu,c9~\titi~~~ais~a~.~~~Ci!~'t' ctm~t;~a~~tJ~,~seama : .. deeXistet\\tl'tih~UllitQ~~~b~qypri:u.!f~~;~l,(~?~i~leren
J~fnt~ifit;abilltate; o~pf0p~f~.~~
~~~'tl ea~~
~~~~ilitale
JP?
sGbim&ii ~mu;,lfl.C~t~ IQJt~gjiJ.~Pi~~~fliiD\i.f:ti~~~~~(i~t mo ~. ,, '. meut;rull~tfo~~ it~~~~~:~(m~~~ip.,Jdid~u~~~~ (dacn av~l\l _ tooriaJ('"~~.a!~W;BFGli~5ia'~ e~J!I~ftUi~!jrt,entatii
tettsiunirb!~cnu\i~~1~.~~;.\'~~~P~~~~~eottr'e~ (pritl verificabrJihite) sau. viiii,lli~l~,J~~j;;r~tli~i!~~;Et;(~pmtleiftdiaare.). t. ""'" .t . . . . ....;~a~e en AcensUi flenbilir:a~ ~lt} ~~~l.\7~~11~~~ . ..... .
.~ol~Sb,l.lc~~ (e~,-:s~~e~(!?g~!i_v~;c:7~~~'(J.tl),~ic1~9ail~t;t.put~au fi
(2) tpo!tl'imt-oye~afietn:l~~Ulu': ..(;~it71{t.). fJ~~ti~ist pc~tra.~\)Hnta. a fost~~! extreni:~~~".~t;,,ltl lll!fJ!e ql~ifJline, tna1. ales\ in cele soe.i:o~~.nnat,te dt\J; ~i~~lrt ~~e ~~~iqj, ltttele
lex:ib~t de.~o&ir(na.?pCiatio~~~t~(~it~~~tlllr1927:
uperalimrali,~an: . u~a~~ t:a,propo~~~ijc;,~eabserva~e aco.pe_ra tloar un ~peet din concept;uHn;vestigat.a~a CUltlpriti oiopsie
38
de o~ser':~~e CI tr~~~~ ~a.fie opera~~nali~epdn.pJopo4ifii de ~bse~v~ifrf.: ~f.Je 7~e(l,~~l:n5~ de n~: ~;~gu& Ia~. !erne1uU de
dQctnue:,,~!l~~cteie~u:o~l~nu;~~q~~a~~\VPrnpazilii
I
I
es.tc
'conffttne teoria 11\l(':Str~n~i"lfl!buie $i\ . Incerciitn sli gii.siru c~.ntrae'lt!emple~ Da'~;;~~Sim acesle , contrae~emple at.unci cu cerutuditt~-pute.tU:sliiiieiniihuant tcoti.. 'l. . Daclipp gasim ace.sle coutrat;~eJ:uple alunci ~S~f:l?t~~~:g~:obabi\
.Mtsinfex'empie care
-~~:-:_ . ,
obs~rVa~~(p'c.citQ~dc?~ft~~~6ll~f'M~:Jtii:~~~~\!}!lui ~
era
sa
..,..
39
~ .. Adcvarul .. . JU . d~ati ,_ unct uc. csre conferil tie. reu~it;.\ . ilC\iunii p~!
- -~ltin1~ i~tantll re:znlmrnl on or infe~~n~e . Realitateaesteln . . 't"tadeonmenide:Hunta; .. I il comumlntl!! ne1 11llt .. . iporenceoperar~ L ~ - nuchi area mtiunii 1n-pmgmatlsm. coiilunitarea.nelumrarn esLe_m . : ailistiL~criei dinrre discur:ml . . Pragm,~u;i.smul reduce nnlpo~?. dl Avllluai"e aici nrin reu:;il n . r pmct1~.. . a:mbe e a-un ... ~ ~ tcq~:eti: IJi .ce . irismul pp~gmatic nrara c~. nctiuou pe care o orre?t~a~.:.~r:me an vnlori d~ ndevl\r pn~ .chiar dnca.nm ~cceu-mdqea c~ e(ide&.a pozitivjst!l. el!i nu port~ r-aportnre Ju dntele d& observatte . gm"t.Ic~<- ...d,.vamluneJ .. d I . Aslfel maxtn1a pr.q .... u ... ... stitbthte meta o ~gtc. . . ".. e cnre 0 orienreaza- rrebtne teorii estecpnfentd~retl~ltnncp.um-._:J? ., tt'c nrau~a c~< ltltce Leorill . .E . . mul prqgmn a serios valonzmi\. mptns . t un 0 serie de iporeze aestatli ~i predictlilpdtrrivare di~ eda ~ m...=rpte"ta-111 iporcza eli ura "'"I "' nuxillare. Spre exeal~pIn dnc.n ~ onn1 y iji fac~m predictiu d'i fcnomen X cauzeazri un a!txe~Q~?mi nmnci fenomenql y dacli producem f:Gf!OI_lJen~. . e l:e'fntfimpln t::n predic{ia sa nu tr~buie sli aparij de tr~J on.:e~J?Oauget:eaza l"fttionniJS!TIU] critic, fi.e confirmat~. A<:e~~cn ~r u~.;ps~) 'l~s~ ;;e at~~\tionea2ii ca ~ste Jn. infirmaren teoni;t. Qume.(l 9 . 'I 'l'nie s'1111c ' . . fi devaradi dilr tpoteze e l.UJX.l h posibj) Cl:l teonu ;;it 1e n .'}j e~n e~emplul t'le mni SUS esre f~lse. Una din~ !potez~l: au~,~~:~~ rezenta feoomenului X. _di. metodn/sa~cm~ Z mi\~?::a_ a~e fa~n anmci relaria a~teptulii Dadi nceasta tpotez.~nu_x.t 1 ace~~ Jucrn fnsemot! cu necdih1tc .. noi va 'tn cons1cien1tt acesre n:pecrc, s: ca teo!ud{ est ttl parecaestegceu - . . d oua ~re'ont nflnte in contr:JdJCticJ, ,. . 1" re ~K rrflno:e1ieinrre . ~"!J"l.\CHl en l:i! v ~ - r Tfiatfl, poatesa fie. salvmfi pnn oricnreteor!e, m cuz ca esle m n 't'.. e Aceste idei at I fosr r elor sale mx.1 mr 'r'nodifica~eu _tpo e~. ,. .9-vo) ruomllui Lnknros (1"970) un 1 8 ltttre deLnkato!l'(l ' a . : . rea:kiltuit din doull componentemaJore. s 1srem teoreltc es . de .sigunm. r.a" :?i cnre : Un nncleu pi'OtejaF de .. 'ce~mn 'han tine nspectefe centrale rile teo'riei;
UL
sa
sa
ca~ o orie~n~nzii~
-'
CIJipitisllJUlui prllgmnric sii:t1c~mcateva comenrani de~pre pragmlilis~l. f'l!ag1lraUsmuh-aformtnfnjt;~ntf Clubului Meta:fizirc d~ Htf!at)1bridge Mass~tclntsett!i 0 B7l) care teunea P''()fesol'i ca C. S. Peirct;;W, Jaq.ies ~i altij.)'-lullleje de pragmatism n fost mai in~fti folnsJl dcPeime c.-nre )-a delivat din distincp.a l.:anrianH din~"rariuneapra~ridi" care esr.a 1-ariuMa mor.ala, ~i ".fntiunea {Jt'I\Wttadcii'' Ct!re esto tnthme.a ntilitarti. Ideile.fun_liamtmtale ale pr,agmarisniului.sunf.(Mm-ga. 1988; Peirce. l93$. apud. Buchler,
lSNO): . .
I"
f I
I
~~
sn
-~zvo
- ..
~.
'
. =':"
..
II
Ui1 zp~;,.d~prole.cfle formalli din ipolez;e . n.a.s~g~~~~fuile infinna predicpilc fii.cute p'e ba21aniicleului .. tare, mf.trebllie:~a. negam ad0vfu:ul acestuinucleu ci~putew. modifita ipolezele aux,iliare Jiiprill aceastn sii dobfitldiut\.Ui plus de cunoa!jlere; un astfel de program de cerceta{"e riinlli~1e un
auxili.;re. .
adeseori un constructivism epistem.ologic poate sa fie 1nsotillji de WI COllStlUCtiVislll ontologie- S~n~aga eiistell\n'UUei roolita~i lndep~ndent~ de subiect, realitatea ilt~a.~l fi.ind c:onsttuita de
acestR-,.Spre e;tetnplu, .Goocl~ta.lt ( 1978) ~rata cup1~etnetsul unui studhi,poateJl astfel oontrol~pncat~,ebtine~dalele pe care le a~teptiint oonform teoJ:iei. Suportul eL,1plrie n.u e.~le obiectiv ~i imuabil..Ci este eli11su~l9 coustrocU~teoreticii:. Adesea ... vederi1 in datele de qbservaUe!' ceen ce ue sputJtttceria. Astfel, este clasic cazul orunenilQrdp. ~dlnta di.usecoltr.! adep\ii teodei preforu1nrii, cru'e privittd-,ltt uucroscop celi.\lele sexuale nmsculine au vtizut -conform teoriei preali'!.bile - ca aces len. coutin fiintetniniatnrir..Rtet Astfel;.ln celule seJtuale ale n(luasruilor au -vl.U:~t caiitl1ninintudi, iu cele;.ulecftitillor au v6.7.ut c!llui 1n roiuiaturti. iar in cele rue oamenil.or, desigur; t\u vhul fon.t1e umaueminintudwtel (peutrudetnHi vez;i~rsch, I-999); in ncest coptext Goodman (1918-) vorb~te despre "[nbric:area faptelm;"" S-ar puleti replica autofl!l.ui cit d~ioalel~ empirice ... nu st.u.ll.imuabi. 'le.' elesuntcelnuu rigums...c.riter'.u . . .P .."'. cn .r.e. 1.' tl.\'~tn pana in nccst montent peutru ~tiin~~. deoar~ ele .pot Ii e:utminate critic prin rep1lcare ~i ncordul iute.fevaluatQri (ex. t.eoria prefor_maril a fost infirmatitot emplrlG). Desigltr, oatitucline cdtica reflexiva asupra llmitelor acest\Ji~r~ti'l\ ~111'pidc ~ste insa de dorlt. Voi prezenta douli orientat'i ill c::ndrulhe5lei trnditii. d~criptive, care nu avutun impact mnltnnre in filosOfill. Gtjjn~ei. (1) Cndrul par-ndigmntlc: ln 1962 Thomas Kuhn a pubticut corte..'\ numiUi cstructurareyoluUUot ~tli.nti(\ee" in C'a1"e afinna diistoria unttldomertiu al ~tiintel . . . parcur. . . g~de obicei !ja.<:e etnpe:. .
xvu-xym.
nu
'
..
'
\
\
( 1) perioada preparndigmatidi;
paradigma~tiintificii;
tnenu~ui) ~i
de cele tnai multe od. se nega un constmq~i vism ontologie (darvezi pragmaUsmul), in aceaslii trnditiei descdptivl\
I
\
.(s)Tiizh:~e ~'~~~i~~.~ittttjtn i~r~ ~~~~u~Ni .u,oQa pmJ\di,gma; ~~~~,<~> ~-~~t?!iri' 'ti~~,,a,,,,rli!Hr.~.}~'elp 'do~tli Pilradigme ~i
.. . A:cl!~tlf~est;ner~a~tF\~~i ~~v~illti~i ~~Hn(iljce aexercirac
1.. . . . . .
o putimieti'abilti~'~sit~t-~ruiii1en,tl,o~~.~e ~l"iiQ.ta. cat'le~lui 11\omtt~ll~ffiin'Icl~cttifiii~t~~11.na~in ~~e filai pitate carti .de- fiJ9Sofia "tiin(ei,tn'lb~ilJStiJct~espb'ciali'ra~t . .. . .
, .;s,Jr(~). :Ji!-~~iltktji~.:,PiiiiiafmaliiL A~eairii etapit a-~.voltl(iei fiti!Ptifi~~~~erenta\lttWtl4l'fiiipn1furil1~t~ns.Cte: . . .
. ,,cna~nti\e~1.pawctigma,~ultanal.es~ll,t~; nntlCtp?~.~~.~~!U{Ja
caset:t0rtfe1:azol Vil:ji inaihleS1~llql ell~Velll f~tne ptesel,e,~et;~~~lre ~lvaffiiiei; trl!boieitJ()qt sa combJnlhn atlecvnr .a.ce~te }ltcSC :dll'p~n.tn;model dihp'nrndigJnlL!'Rlbleln~~detiP.')iu~!e" es~e
i l
'
:;
.~":~'' a~~.Jlf1Jl~,~;~lml!i:dirn:tltlod lm~asot~bre~tn peritPf!qtiva ))) ~~~~ta:f1\Qf!l'lll~1ui;,tn-ngat; : . ...,~;; ~'~~s,~:~9~~i~6lltlfr~PU~~O:SL1riUn cqmpeti(i~ urrelecu'altl}le, ,,,,.. ,.: 8~~~fVfi~~f!Q~i~twf\nd.Olposedl\'ade~,~n'l~1 ci\ este mai .. ~t.~~~dF.pljt:~~~P~W,iJ;:~;~;~ ': . t/ttl::'!tf'!l/,t;lliJifl~~;qiA'.:A;~east:QSCJirBcfi!Fi~.prin: . , :;; . ,i;:-'"~~~Pe11;~!1,1m~~~~!~:ftiillti1l~.BBninificative;
,~~1n~dicliale;, ,i
. . . ..
......eijntareste~"'Peetiv.a:par:adtgmfu.;Unanumltfenotl'1en~evlne o . .:p~-ri~le~ d~ tip "Ptlnle~" ~~nci ;~~nil:_ ( l)_ ~n n,~tm~t:Jinare .d~ ~~tatori dintt-un domen;tusuntlmpllcn~ m FezolvnjR:n lm ljl .,Ji,(:( ~PeStlt,(!Pe$Je~egj}ijatcidew}J:le obiectul prroejpt~l nl~J!rc~tarii.
:utlli2.1lnr:l lenne.~. proprii.:De.;exempll:l.JnpsholempF~tentpln ~(}~i1l?r~"fl1tmr~~ a ~~~~rp:retat.tc:bnicilc psjbnn'nltti~iq,~efmel~~ . '.<1 :~Qkitj fnv.J~iirll, bin~ :vaJ~':\f\tl :stii nti'klP". ,val idare.c11t:e ],, psen 10 ;;~~~ 11'66~4B~a lui ~t~nwn~Hlir~lJti. :A:sr~el (pent~ d!!!~t\l)i "~ :Qolhwu
.:..l ,
,~-. )?n~H;!RY9,.ll~iiqtifi4;~'1lt~l~"pret::a~,'ii h~regrenzM lfSrce~t~ ~e \:~li-;1~ a,le te~niil()f'i IDQpe~1or ant.enonve 1;1 ale n_oo~rul~r ~111 .1Jerl()at)~l{lt~paraali~atili iQ cadtul sisten~ulm sa~[ teo_ren~,
' ..,
..;
.;;;;~e~~~;~:=:-~pi
. i
.:. ::'. ~:ra gmn esre reprezeittntli de ~ump(ij fund~llientale onrd 1U~ pot fi testate in.~o~ ?i~~;D~p~ ~um llfian&Kthn (1 962),
.. .
'
. ~ 11~gaihi pfill ieducerea ~mx.ietli,il;. (~jintorore~n~ea esr~~uil~ chi~u d~~n~l5te,1ldt:vibartt, deoa~ce,;_ofe!"~;pac.ieJ)tJllu~ a 1stone 'i;6~rert~ qe vi~{li~r~!l'relwica asocia~iil()f m~ere este folo.o;iroure . cie.9 arec~ pne:ientul interpreteaz!i aCC!'praren! de cnrre . p~i'hoter~eut n verbdlir.ililor. sale automar~ e~ ..ie~lnre., ~i in
ctifl.
Cc~c,etittoru SUnt ID~!rmtt smpbcat .1'ce sa crea(Ja.', 'com sa ' realtzeze_sntdiite, ~i 'cnrtl suntrezu It~tele. pe care ar ft"ebui ~ille
ow ...--
00
----
~4---.
..
-~
pn~~ig1.1:1~ nu. PQf:!;f;. expli~.lli,IJ;tteroa~~ {e~~~~na:ri~v~ute . pen~~ ~tiiu~l\ . fi~ se ac~u~~ :Pr~icti~~~nate; apar~)J.lt~ouii.
Mt7tdlg111~t.A~~ e,ste~p~l!l.e#,i;uli~F,t;ti~.~~olWliei:~mimce.
.llm"~~tgllla .par;a.~ . l:.g.~.~.ec . a .~.t.i&a.~.~'emt.dt ....*~li.'edecftt :.ft..n.d. .. ~ot.!!til~ .. c ..ee.l\..ee a.;...exp.!tli. ca.fc . al.t.'i 'parte~(!Jlft aspectele
pattttJ:ig~ei ~~~re S:pierdut VQl- fi reml'el'flMOI:e
. . . 1
.. .
f'.(f;]ReJI1ttJ~.~~awm~delfiinpriJal111dll~u~rlintre
QJ'' lTUU . 0
:.:eat ..
(l~?~} ~el'~~be~~~f!S~.Jle~~\l~Xi~ta o:Jn~~Ii(~tiirffii, ~i cit . o~~~,ni.id7!tijnfM:~~a ~ra~~~ I~ ~~rli,Jtii~JiP~d}!l~lotiv~ ~u~~;Ft~~j~.cJ!!~~.~~~~~~\~~.~.~.~:S~~rw~~claz, e$~;Tb~e. l~~.~~C:~.~f~~;ftif~~~:Cfl' .~~;~f.~~J~~H~e. este
,t;el19rta~~ Cf~~e{f!-tJ~~f I~?~fse~:;.:H:~W ~~1?:f~iqit~tilor.
. jnfll1~1!1~so:te"ii mai.~~~~-~~~~~~~~~?!~~~llbend
. ....
~i integrate in . ..... .
i '
fonu':l~1 c~~~4Il;.ea,t~~deJ~f~~af)~J~fqqc;~tQneatit''
adtwliftil
legntalde,mntotl!!I~p~~~~o~.n~?~~~~Nii lc:u~~;penuu
47
1953). Considerlind 1~r&meiere . . ntlcleuhare nl validitlif" f' . fi a pnn snportul empiric ca fiind snbiecriv s tJ.- ~"' ..ta- .:tn~IJ un[t 1cese reduce l'onder.ednctamlni 1 . ... ll. pitr-Spectwe asupra unu i fen omen. Astfel. .r 1-mpunerea . . nnei peripecti~n tearer:~~en~~l se_mnra ~snprasnporiului empiric. eel c .. llre.prop.un.e. ~-"'cJa~sun .d tdt 'MS.ratn re.petat!}i independenr de ""'"' an mo . elul pdn. l"d Acestsupar~-em . . va ' are mterevalllatori-
> . '' n or a use de dtferit l . . . . e vanante nle lJ.ei acest deme-rs ~ 0 ' . . un;av ~empan:smul prngmmic)] . nodeul- tate nl dem:mar:. supqrtul psihos..oc.h.lli. n.Ie.n .. rao . n....,l.!.su udt ~tuopfic. desig.llr eli .factorii . . . . . . . '" ""' an mo e)e des . . . . . mult sm\ mai''Pritm acesrnucle . . cnpnve-oonmmmeilZfi mni estetnsli acelnde.a .. ... . . . . . u. tara. R.ol~;~l omului de ~tiinlli ' . . mnKmliU pondcren stn d d de areduce poodelea fuct .... . . ... . . . ." ar. ulni empirre-~i . modelele desc1iptive.. 0 ' 10~' contamrnantt. prezentati tn
r:agnlansmului(ra-tion~lisn'lulilisc
ba~ucye
em~iric est~
199l)~i cnrepeliblnliun ,.asllpr~ !J,limteJ (De_rrida~ 1976; Rorty e2 excesJv con r sus tin ~i un "exre s ructlV1Slll episremolo~c .- SlV COOSI:nlC[iViS f . b" snportului empiric.rolul dee r . d . ~ onto ogtc, negfind o.ferit tncll. smndarde ulrem~::i~:l~ ecstv pen~..!jtiint~.:nu au lntuatiaincarefiecare{ind a : are sit ne I!Jllfe sa depli~im . lui, en. m=vnllrc li tmei im~~i~nu ~mp) are adevamllui ~i ~riintn t~rmehulde~excesiv" I uruce.-in fenomen! Am tolosit rotnlil a construo~"iet P:!.~~ru.nf_::tflitn~oa se.incearcii relati viznrea . '" .,.-.mtt ace An vari 80 t 1 neoll~Zltiv.iste (po~irivls"nlul . . e e pozitivisre, 11GStpoz1tiviste(rationnl;....., l . l~dg!c, o~erallonalism) si .. ) ...,. ...u ora be Sl mcurstv e . 1 . . mnttc presentate-aiai' d~ . mpmsmu pt-ag. . ,. c::;t se aceepdl un e etsremologic -~i uneQri chiar 1 . :on_strnctivism
sugereazl:i cii
..
fjtnntifice comune
exis~:c . I nul o~tologJC moderar se 1 ua m~t~ standarde m nwjorit~ _t~tme a e coustrUC(iei 1 oamemlor. atn Accste stnntlarde
41!
nbm"Liarilc desctise de-noi itici}precmn feoomenologh1 {llusser\. 1947) flihennel\eutica filosofica (Gadamer. 1975). ~are. t\\1 recui1osc :;t\pOrlulrti empiiicr:olulrnaj-or in standardul ~r.ih1{ific, pa:;rreaz.ii (Otn~i criterii miniiue c-omune construcl)ei l;fiintitice. Acdte Ol'ie:ntiid postmodeme n'loderate au incercnt sa ofcre ~liintd stanrl;nrde no..-mative. nlternntive celu1 etnpiric, Asrfel, fenjillcnQlogia {Hllsserl. i947) a aiffmtcli scopul ~tiht{ei nu e!lli! cttnon$tereafaQrului empiric ci itfenon1enul tli.l\ctul de co o:>ri in tli c:we ne pen~1lte nccesulla faptul e1_npiric~ prin acest tmgajamenr. fenpmenologill anuleazlidisiincpa dintte subiectul cuno~d\tor . 5iobiecllll ctinoscut.Jnroi\ionismul (Bergson, \934).!li 1\bon:tnrik: henne.nc\ltic~ (bilrhe~. 19~7~ insistl nl!,Pe faptutenil"lir~~.? situ pe fenm'nen. ci p~tdiirealinterpret.!lrea fupmlui eo1piric: la ui yel subiectiv. Sa exen1plifi_cam cele ~l?nse aicj~ 0 1tn~\lizi\ illungi mii de undli n culgrii ~9!?U este oabo!:~1l.\ce emlliricn/enotitntivii. 0 nonU-rli n.modului in cnr~ el{pttli.\entien lnnivel r-ubiet:tiY culoa.-ea ROS,"Q :or.uin. o trliit:nflll rerp~t~rn noi, trnire/h)terprl!ti\fe. care nu sereducejn nivc;lll\;\\l~~imH (le.unda :- ~ste l'l ubo~dare jmui\ioni$t'a hepneneubd\ Ct1~ pu ge~-ati11 ~ti inti\ ll'letntlologii.l cnlimtivll.? A poi. pllntlnd-~n parnntezruobiecml. culonran R.O~lJ in, ,,cest cnz, pu~enHljGnge In fen omen, "!'di9a uctul d~ con~lihl[ii (~X.. esenla. prpcll:;ohJj pllrcept(v}.cn~. ptin fnptul en c.xi:>ri\ ~i es.tJi: cnrscterizat prinintentiGmalitnte(se rcfe.ri\ h\ obic:ct). c,;ri! prerechizit;a !fi fllndnmentu1 annli~oJ?.r;antit~[jve $i ~illililllVC ule colorii RO~U[nct}aljta e~te abordaren f~nomenologicn (Hu~e~l. 1947) !lin h~~l1Cllti!:ii filost'>-fice (Gqdamer, 1975')}. In 4nncluzie. d~m~rsul ~tiintific in cndrul pozitivismului. I1eopo'1.\tivisn1ului (pozitivisnml logic; operutionuli~m} ~i
*i
l'
''
~.~
. :. ..
.. .
..
...
pitie poa~_rf91!tf1i.~~i?wutiversemetor.le~eriercRbli~~SiU4lU1!-': experim~~tnfn~T~.tuffitii'elit1ic cetJtrolatimt ccl~ nt@;~~oasu: ' - t _ meto~e9iiiiei.pey.ntit ~i genetali$rel!Jr~iUJibttelor~-Desigor di"' ~e:l\istit~iJ\tdte; Jnetode perttru 8:'DU$ti!!:ll'PCt!,DOa~tii pe baz3''; prlliclpiq~~I!Ji;-~l11P;:iriG'.t;7~t'l~nl. de-ca~,t-~l:i~atta!-s~tet\latiei'f . .aunliV~:tt~e,! s,iruat(i- pt'oblenta sau.ex_pelieutactinicii~~otgut:e 1~ uoi. C\}~t~t.i_Jl(,,- sff~ ~eq~p,~u~ t)c~te:~lllltl~~iltt~ S'~~t ~s~ _ coulextwd.,>el~:uu ppt~rr:'ge11e~~B;~#~~~~llasnrp;;tn'_core ~:'
postpaz.i~vistuului
II
cou,tiett~~~;:ace&~tu.-eru:m;~~opl!ijna~tli~~~~sand''
- "=.
furmtr:l~1ii1eorrcl.uziilepe~bQZ&~91tat8tor:-QbViflt1ltel:n'a~te-- melode .~ek~ -sntd,in~ -lile'c~) facetil1'$t~1ntit tit inaatin1 in a~. --"----c,- ._': '< -- _, .. ulili~iitltzY~tfel>fle;met~tJ~>~!~-r:sttllfiti'dec:9zJ'~B:t1t ., it getlemli~~Y'l"el~ul~~leob~utitef~t.~~tte~~.Jl .,.,:,.:~: Pentr~tgeJJernliza:tea-~ultatd:I!Jf&vettl'n.evore des :rtce coJ.tb:qlatet }\lllflar~;Jn itetastii1luct'a',:ei -~91et'sl!iiii,~ijf . ;~~If;. tleu1e~;c'S . ill>~e.nteiat. ett\pidc~:rseudl'JI}lJlijrlt~ ;inseanli'ili'iitrna~'
~~
\' , ,, . :
,~
. .--
;' '_/-
_"!~
--/~
I)''
concluzi.U9J:\Peb~a.unordateemph:ice. eltiaut:ipnii{met~:>_ care tJu pen,tit.genentli:t.area).. Cu>toatelii11itaelui'~'cutoatcit presi unilela ear.e este supus defacta.it outamitmn\i, aee&f't~itrrt; ..
~lupiifG$.-~~~~~i;tb~~~J!ctn~evolli~;~e~tritteJ~~bt~~~ ;!i~1. ~
:;tiiutei ci}In~~~a.il;l~l~~f.i;UitiiZ;k:~~:Qledefi:Usin\Jl~dem_t\_:: (c;t... fenotlleP{Qlg~ja\ ~~]~le!llt':Utia,;.i&ui~i'lnismul) nwareu~jt :, : sii se iu1pulta ~,~Q:~l~ati~il ~-efliter~ul~mpitie-iu '~iiJJ~fdara .gene~11L abo~~J cqw.pt~ffl'~lato celo.r,emplrice,.cutn~tll.et~
Jtnbi.Ulit~t1~111l'!e,l:l:,ll,.t.tt;(itl,tl1ll,:.constit.umdl~Wffdmtclell\l'.tpte'.Ul-::.
r . ,....,.
">
--
l
il
'
.S 1
.-.;.
\
\
"i ;" ~ii/ii '$}~.G- ~i~ll!W~~s~mnhf,O; .ma,..,li) J,"~~; fo<\jle ,\< .-.in1i~~ m>llio~~\'ilP"' fi itl@!iliF!~:~-~ln>";llm ~-~~ all J>'l#~,.i!!fiu,:;i>!.p"llit'lllllll!"bli>C;sim\'lrll_i'< p~@~*-'nd p~;~fll ~~~i"'\'""de~Aaiil~ien!ul (ox,l""'llic<ln de;~ulo:~re
, "!.'""", "), ", ,c"
. :. . . ' . .
__,
k'ldt.l) s~nt-lice.l~anifestlilime h :lii curet\ oftlin ti~'tt.lrfind 1q;~ft\T4rl~ .a~~ .. \~ll!~oltfai"~~i$l:sgnJ:1~p~rientinte d~ca:Gescn"
idli_,..,\..,Wi~~""'"""<l<ofdeli'JC1Joclc$eaUI .j sii!J'tW'~\\~4;~~ IIP'Pl!U>iP'!""'l="'""""~ Oi~ (gr. Y~ 'ti..,il:<\""""'"-~~plu;.OO.epP nii_M~~ . . f!e,p~~-JI!"!'P.fliiaf! )Aironf~' ,;...t
1n:nlve~:~(b~V~iel~!!Wfi~1lte~c~l:iniql~ndli)ut,tfit\ir~.
..,
..:
s~:~R~til ~~i~!lnl~p,lll~t~minfl~uo"~~dtprnci]~pres.iv_j~~~k }~i <J!l'!'>d!l11'll'1-!~l~ ~sa abli n enoloJ!I" \flolnplil. ri$1;~~~01 ~~"~ti~.aip"""i .,a.~m u
eel d~ bq~tli~~i }lolt1$ltl (1994),
. , : .' .. .. . . . ... . , ..
~u!~!Pll'li!~~;,.pl]le1lf~ deSpr!!~tpe\1~
'l'li&,tnmentcl~ e~~e~vi"l.en~l\
,,,-.9l~ll<!!'B>l""'"'";.orolt1ai!Ol'tlfl'Dct1Jrif"tt'~'"~icl <~ll},l~iicVal~~1~gl'}, dlptmir;:rii fiiJnt~~iJ"ftplilttaslt6mdasifi'?"re'n~w~ag~tilf~(!t~\~~elibll,gi~i. . Dpp.l.!Wn""' JM.<>i elosiftol'Ji>~ ".lSg<>iii'~~ ugenli .:~nd~g~~j~t.~ rAndul.;\DT& ':A'ge'nt1ieic!igonil'IO 'sli'Ji~ '!1zid (ex. ;:mf!(!AJ'li\tt~:te,:Ulici, electrid; ptlfi 6n~rgie'rt\dilintatitc"J:i dtin1ici (<;1 ~"'"-1' baoci ~"'!'c). l>i<llois'>:l{e.l 1!Jili*;'.v~ .<iri, ?11~fil7i\i;;!lil1~1~\;dif8r~t~t:m.'la~t8~o1~u\eorgani~~~f~')$tlis~ho:
'
:so~iaU:{e~.;-str~l.ll~ l!.~tl da:matamul\nl\tos) .:~gcnlu;enl\ogel11 . a;eJt.f1lctori genelici) pot n oonsidern{i primari. ptpdr{d\nc\ di' +verse tipmi dennomalii eTedit.'lre; in instanttl
ult~~11!i
d~unt\n;;fl
53
':..
....--
. :-...... : .. .
55
:":,
.Tnlr~'1!~n~~t~ .~ol~~~;~icaleputale~eti~el~tihP;~t~genetiea).,
....... ,
'ri~tu.ili~a~Jj()~Hf :.) ,,, . . .... . . . . . .. .. Jn'Jjllz~~Jtll:~s~utia-re;mnisus. ~'clas~can;6I,.l'91 emistic ;Oft.~~~~;~JI ~,a~iji ~David. :200j,~>J\c~~,Sr~~i:,1llkifJF~trA: consitle~l~iJnillt,n(!!titew:iul
lf;
.,,,;,
:;;~iJUJ~u~Jii.jz:F:V.,;~..~~','
.. , .;, '? .1 .+.J0):c;. .
. . .
eti~i;'itt"Q~ifi~~c~l~l:n.itoi._;~fine:lltli~larftJtQ.lh-ara.inenteJo,
.;,,;.,1~~Jm.-~~~Ja!Qgfce~.n'itfmente
.<n~~!Jl1Ptfil,.tlfetl~t~a~,~~ii~B~#;~flcaiczirnpUc1i'(h~~(Dinanr
i:f
~!l~filisiho!<>gii~tit Jlj, atend . ., ''"~Oleo~ ':f~:~ ~~;r~~(n.~,.~.,..,.,...,~nt:oil ~.~lnpriililit~~J\l,9Ji~~~Plllbolag!li(fn:.&asrn ,"fl!\~.l!Jllaml<Dlii~J~i!~!o~;~-&i'!!Pl!llllllfie :snttji&riiaf , 1,~~ ~O--e~Jl!t.m~c~oolab!on
; ~~<po\md)bg;Jo.Wildll(u.S~;np..,IJUllicc;,a<ijuv~l:elor ,.,.,,,.,.,,,:iil~!;.: ...... , . :. . . ~ : :mecllf:a~~~~!Jltlnmfite lfdc 'l1lrot'tfi1j}o't.l HiiP*!.i111plieit~s-ernne ~i o: iu . ,.; . .. ,. s~mproll'~':S"lin'Uti~e>~hftt rt1~ea~islne1o. ~tiopatogc;rietice sunr
'>!(?);)!; ...... '
! ' .
. Jl'
cnr~ au un 'l~hl~u ~ItJ.c,c~~~t!tigll~,deJ;,semtie ~i . siJ11ptome . ... ilP~~hoiogi~~f.iltNttn't'ii~9nis!l:l~.~~tQgenetiOO;tomati~~cgsirll '< .... . .. . , ., ,. vt... ,,~~. ; ., . . . . . . > .. ,.,. ...
."''.
:J:: ! 1\dbui~t:t::
:I~
. [v~l)4f.Jt;if/ p~ntt~
.. . . .
sdihatr:l.ti)f;:n.~
....
..... ,. .:.!! .
. ..
56
..
combinat. Adesea este o p.wvocare pent.fu psiholog a face p'silwterapjg_~~ ~c~tii. cntegorie ~e boluavi, deo.are~ ~ce~lia, nvaucl sirilptcin1ntologic-somaticli. nu intel~g gJar ~i.t:lt! flCceplci tt~or rolul factorilor psihologici in genemre:a d.; nce:;tlucnl lipsa tll1:~i..s!-ll~ur1 psihologice ~i prezeota uLtui model"bi~~~~u.:. col oitodox ~i puternic nu doar la nivelulsim{ului coJnuu ci ~i la uiveluJ. uuui segmentlarg de profesioru~ti din domcni\Jl sanatli(ii.
aram ..
. Psihopatologul are mai mulle nltibu\ii (penb.-u detalii verl. David, 2003}: (1) Diagnostic psilzologic ri tWaiUBJ'e clinicli. (2) lnterven(ie ~i tra.tomeJJt. Dadi psiltopntologul este psiholog, fonua de lratnm.ent ulil.iz;aU\ include consHierea psihologidi. ~i int-er-veutia psilio~ernpeuLidi .. Ea s.e referli la ~ontroltil factQ,rilor p~ibologici impiica~i 1n boat~ ~i in optitiuzrirea subiec(:iloru~nani s~inato~t))ad psib.opntologul este psihirt!J.U. atunci tratamentul esletn prindputmedJcamentos, d~i mulfi psihi~td au qi co-mpetenta .in psiluJLerapje. . (J) Cercetme. Sg,r!!fera la .invesligarea roluluifadorilor psihologicj lli. fizici impliC~\i lit sanatatf? ~iboata. (4) Edu(;JJ{ie'-{ifonmu:elcrainiJ1g. Psiholog'!ll olinichin este ucellicentiatlnp~ihologJe.. ca.re.s~a speciaHzat *i l\lcread in domeui.ul clinic (ex. Spitale, lal:Ioraloare de SRnatate rojntala, orgmu;-;atii ~oa1guvemamenta.le). Psibiatml este licenpat in tnediciun ~i a parcurs 011 progrnlll de rezidentiat iu. psibiatrie. Arubii profesiollifiti pot pg_rcurgeoption~ programe defo~mare . in psihulerapie care le:oferfi. compctentade praclicant ~i fonnator/ supervizor (pot cduca~i forma nlti pmfcsioni~ti) ln psihole.rapie.
ot tun:a..t1is . nto_!t:
Dupii cum rezu!Ui lli din defi.nj~ie, ui1 accef)tptJ.teldc se pune recent :in. psihologia cl_ini\!ii ~i ~supxn pr.ofilaxlei ~oHlor ~i optiHtizfui iperfunnahtelor subleetiior ut~iiu1is3llito~i. Jn~cea.'itii diL:ectie psitl~l'."9giaclinica cun\rlbu!eln .furlli.~lunprt!':bnologli psiholo~ice de cont((:Jlnlsttesollli~ nl ttrtdrtJblceluri ulimc:.ulnre dez;adaptna-ve. de autoconb'Oleitlotionalet:C. preveuitld imtfel
tmbolu~virea.=1i
optimiZfuia perfmmnntele
S'-1bitc~lot'!umani
l.liinii.tt;Jl;i. Cele ddl.di aspecte in care sunl-inlplicf!tifactori psihologici,.curativ ~i d~ optimimf1Yprof!laxi~~.de.f111esc dit;ectiile 1najore d~ dezvoltare nlepsi.boh.Jgiel clinic\:<(J;{SJ,pla,u<'il eulaU.,
1997). Profl.hmia (preven\in) f?oa.te .fi pdnuu:a~ secuitllt\~il sau tertiara(Kaplao ~i-colab., l-997). Plnv-etffittp.dil;Jad-:s'e referii In :lntervenVacare previne-insta1~ren bolii. Ba se adresenx.ti
populnpei sanrltoase dar cu V\tlUentbilltal Ja baalalji sciealizeazt~ adesea prin interventilla 11ivel d~ ~n.ip_ Cse.l~tiolit\t, comuni\ar etc.). PJcvcntiA secllntltll-K'se refera ..ln b)ler:v.ettia =care are loc imediat dupil apari~in. bolli' t}i C.rue n,te en: scop prevenirea complicatiildr $i evolu{iei bolii. (ex.. t~duc~readaculuide su~u iululburarea depl:CSivatnajota). ~nfia.fpliririise ruee,:tn caz.ul
I \
i !
I
~
~.
53
. , .
'.~-~--?~:;:'";::--:!.:.~~::
59
I
imQlicat.i ip b0ala ~itle~volrareai{)I?limharea-personnlli. Cele r~~~ste 200 de !icoli depsillon~rapie snnt grupat.e tn trei traditii mujore c-tl~1g;n ~i Garfield. 1994). Elevor fi de&crise succinl in l'tk .. c ~trmeazi\ (pentn~ deral!i \'ezi D9-v'id, 2003; Sarason ~i
,"\,ll"LISOO.
19.99). . : ,
>
I
\
I
I
... 7
I
i
(4)Sim.ptomilt npare datodtii unufconfUct acfLiill, care sc: reduce def-nptla un confllctbat.nl din11rin1a copiU\rie. . (5)ElimitHuet1 slill o.ntel'ior-aTea s1'mptonlMologiei sc face prin eliminare&/re:rohiar~a conflictului ac[unl. renli'l.f!ti\ pri~1
.J
fu~ct)ona~z~ t19-Dli .prineipiull.1U\Utiitii. prindpiu en,~ dett~rmi~i\ refulnrei\ u1.mcon1ftit\t1t .t\ il~faT\llali!lor anxipg~~le cu tocardlrurli sexual~csau..ngres~vij.. Fl.l.n~pon!lrOD;~~o--ului ~lite constrfiosn de_<\ ~"e!4 ~roJ10nentllp)SupnJ~"n-{tl ca~e.cl)ntine normele :;i
*i
-(-2) Coq~nu\til refula.i ~Uit-ului finc~n~rienru1t1i) tinde ~a seexpfi!l1ep1enar.la ttht~lul Ego-ulni (Qon~tiem). (3) DptJfjC}~pzaren .la niv_elul Bgo-uloi~ a n~stuj eontinut. ,re_fulnt geuerefi~illl'iirUt; em(}\~onnltf'J!~miv,e (ex.nnxietate). oqnta. _generate ..problemele emo~i9~1lle, ijgo-ti1 .!lp~)Q{l:ili. }a meca'lusnl~ 'f.\8.: ~pa~qre pen_tru a. qltwa coQ~tientianaei.l lor (ex.
"triungl1i ~l.{!?~f!icrut~t~'~i(.vez!fig. l), element imparram din stnu;tLlfJ\ tQ.lbura.lilorpsihi9e Iii psihosornati(:lf. Ac6sta are trd
61
'
:.
I I
l
I.
diagnostic ~i e:valuare cliuicii; . . .. couceptualkare clinic.ii; iuLerven~~psiholernpeulidi; toate acti:yita~ile.aute.rioure se desflcyoara i.It cndruJ uuei rela#rii de Up ternpeutic; ... p.reven4en redii:leriJor~ iJtU!.gistmt-ea1i unnarirea evolu~ici pacienlului. -. 1Tonle, aceste cumponente suntdescdseJ11 'lucriiri cJnsice de vsihoteraple ~i psiholugietc\h1icii \B.etgin :,\ Garfielt:l, l994) . ~i aeyndnr nu suntdetalin,te ni(lt. Unele dlntt~.ele Vl)r fi de.ta,liale pe parcursul ace8Leflucr3ri llLunci efuld .suntimplicatc innnalirele
.flicute. ,
A doua orlenf.sre teoretidi abordaJ-oo . in psihopalolog~ este \ biomedicala (penllu detalii vezl Kap. an fit colab., 1997; Sadock ~i col.ab., 2002.). Psihiald1. iu g.enernl ~i mai ales psH1intrhl
l
i
bionledicaHi.consldera. di tabl(Jul clinic in.psihopatologie presllpuoe mec(lnisme ctiopntogc;p.eti,ce pr~omill.at soft1nt1ce; jo consrefota. trnuuueJ.itele psihiatrice bazatepe ii'lodclul biomedicnlincludlJ.lltanlentul ntedicamenlos, terarie pril'rcle(;trol}oc $i alte proceduri meilicale. 0 tendiiit5.'itllpu.i:tanta i~ psihiutrin biologica contemporana este aceea conform. c~reia unele tulbudiri psihice (ex. u11ele tulbu.ran ufective) au. uu su}?strnl genetic,transnliS ereditar. . .lit ullimii ani' nsis_trun la ileivolturen lll Peneraliz~eu unQr lem.linfe integratiVe ill dome1llul p~ihopatolugiei, in cadml mode.lului stres-vulnerabilitate (pentru dctalli vezi r<:;aplau ~i
63
:T".
62
c~li\b . Ul9V; $adeck ~l:colab. 2~~2; Sm1tson ~iS1~nlso~~ l999J. Confurcni"lc:estlli ;Pi~t1~l. f.a~to"Ei~~psihol{lgici ~i cei. biolo:[~ici au acela~i statllLontolop.k:ca:ifi fuetOli' efi~ldgi i~ 'pai_olilgie. Ei nctronen:dt inten:Iepenllcnt in de:li\n~area ntlloillt.W clinic ~i in
psif11ca. (penti'U dumlii vczi Kaplnn i colc.tb. 1997; Sj~dock $i col~6.: 2002). M~ntlonam-ihsi faptulcii in fm1clie de Oflenrareu
consecintn tratamelltele tt&bui~' t~ne c~nlplexi~~; incluzfind .pr,qt;~du(i,me~icme ~i t:lsiflolag}ce_ ;1mlbal.e.procedoli AV.~nd
.~9fi~et!Jl~i!P~n~~ d~0c1frt1dadi: n\lmai 'elir~' })sih&tbgidi ~i medicalli ~;i 4speetelc teol:"ericc ale disciplinei. prat!tica'cu~enrl\
. ,:=.tii!~~,.ll~fQ~':~~-;;.:~~g~
s~gcTBJ~A~Nuk~;~~nm ml:,.~Az
';;~il1il).. .
.,.,Dlr ~~d~iteei*n~ 1,iL'i\t.\'impnl'{rt p\iterea ~l'n 11u1d. egul. Zeus a rltmns stftpiin !~ ' .'
teoretid din psihe:patalogie existfl. ~r alte mo!dele_ de psihodiagnostic clinlc~ 'Spreexemplur, tn-esfhodiagnosriul clinic fm)clion;tl nu sc urml\t~retncndra'ten problemelor pnoientuhl~ .rntr-u categorie nosolot.rica,. ci ithmtificmea tJnor fndon .psibologic:i. cognitivi-eoJrtpottiUnenta.l:i' (ex. srimull; frttariri po~tive etc.) cave sli explioe;problemele 13aaientului (p13t~l'ru tlemlii veziDavid, 2003; Satuson fti Sarason. 1999). Mt."'dll) in . cal'C sc s-enli7.e.~?:li <(l~~i}to)ili~~nost~Clil:~~i,gl~ nosologic face (Jtdectultmor ltrc~iiti.dereferin(i: (l) OslVf.:..f:v (APsyl\.. l 994); ICD-10 (0MS.l99~);S~ (~h"U~t\'JrBdCli~ic~lJA,r~rylew for bBsMtJIJtenlhii'C1iWi~ SifticttrTift'p~tfli J:\~Mi Spi~\~ ~rfoluh . ;;., 1996~:~ Sugl}e!fntl 'Cititiil!i.tli'lt' sJI' 5C!Jn~~t&lill~~~e l'ucJlri . ~nl m e~ii'; in'. uo ,'cd t1rmJin'i' .eSOEienrcUl'Ar JSuccihfs~Yentele
< .. ..... . . ......... ::
< ' ... <
~'.'~C~!i~8it1Li
:..:':~'':.\~:
,,.::_~.~~-:
I>b>~~9~~;~l;(~:~~a~~~~l;o~-oa~c~tal~ d~~di~ri~~~~de
. l~.C,LIIle~r~fCI.l
; : ~-l~,~!.a~g~Qst~J~.~l ev~lnarepin~cil
~"""-~
i'''
. p iaftnte~'l"rea nm pst 1 ~' i~gJ1listiC,:i:11Ij~clj1o~o1il. gic: . .. . . < . .. :, .. 'it' FPttrt'inf6Viritc . .... '~~teStareapst~Q .. gls~;;e.~~!i3~a:z.. intt\ttftttel\'fo~ble~elilrphilieiltulur. inn'-o'.annmitli(~~f~korie ; n&Y;eJ<Jg1cl\'lfaiete1T~ili]jescrise mai,e-s),: . . . .. . .:/ . . . , ).' .. Prii eyallil~rg;(!Jifiica (fazK ~J s:e partitiiltiriz~nzn.
:-".-.->'-
--
.-
- _-
pet~r,:,.l n
.niSsnlogicit rncarea:~fpst incad~~te;'til0Hteinel~~ld,.De a~eJll~Jneit1~ aici :se descoriipnrie afagn~sricn'l }ti'ti~9l!lgfc. in p~obleme. co~Cl;ett\ de viatli penitr~fiecara Rtie~~r: .1\.~a(hl:r
... ~~F~~~~~~l?:
~-,_~_-----~"'. :~( l/-.":;,,
.J~}~:{~fe~il~t~ .
~t{n~ blteiitmal:Wjmupu'ne~!8lfft1ai(Cimincilihllsc~t.nelo,
.,.it' ps~~odiq~osti~nlLlf r;:linie -psi4Q(jiagnQ!!tic't:lini~ rio~otll~c .._ Cgr~ no~~~::rail:li.cidli\l,~:~~se ief~~;ittai,meatruat:eir!einsificnrea ,~11ilil\1e1orp~~i~J)~ij\~' tnrr7o i\nu~nitl categatie det81lbnt"i\fe . J --> -,''.'
~" ,~-'
.. ~~!ol~~e~Jrac~.~J~e:.um;ie~vot;;p,rezenta.doBrmot:Jelutprotottp <
)~'(. /"''' ,_.;;_,
.;
an\aU%ii>(d~suompunereadiiignbsdriulUil'rtJSologictl~ prd!)l.eme ... c~ncrotc:d~vinfa)o~Li:,:.Hi ;; .' .. ' . . .. 'l:;,c.(.: ;.. ~Il; Faza llntervinl i'nepe.cu O:ffis~upe despresill~~{ij i)
t '
:-;.
-- --
'
i. --.
'
.., -
'
'""""'
p~tr J!le pncient intr~opozi{ie confortabflii, de itl'~t(.tuere ~i !tgnrantn. Aceasradtice la detanxi~tllalui ~i hr.;~~~libiliratea a intFa mai n~01~in comimicare cu cliniciannl, De aseme.nen.
care
de
65
.....
in ac~stli faza se inregistreaza num.ttle-~i prenunieie p~cienLuluit . ,Yfu~~(t~ ~~~~?~:. ~1apo~alitatea ~i-~omicilil!li u~e.Jlill~~tede~~~ pncJel!lf::sa~;~~H~Etillaton -ln~ cazul ~.t.nm: tulbur~p.~guav~, Sf.J.U a. COll,HX e:npiiaza ~i motivlll trinutedl. Spre e~~\plu3ii CJlljUl ... uttllf~ 1 .~~Ua.fizici. am iu~eput intervlul c:u discutii'~re prruuU~~ua~. proiecfulep.e J;ll.t~J,f; ~~-~bu~~~~lA\'S:t;rl\ill~atc
factori predispo.x.anti (persona.Utate depeude11Ui},. fnctorl fav.od~antL (pl""Oblcmlele fiq,anQ-ia,r~)! ~~t::!f,)Q; ~~.~l~lllb~~~ 'c_'rinat ue::ec::tii16ni!~~-.rtn~teH'fi)t>~iiti~ia~~1I'"' ~~:~:. .
'" .; v~zau.ttirm\~d.oualdutcivitituiurnJsiio.ilive!dim:e.
ln cursut
itttervilitui ~ites~~J:>s~h'!l~Jilce ~~
eficie~J~~-:'Apoi, tJ.rep!at1 se. v~reazll ,ff~re. obit;ctul ten1piei, "1~~!!~~~\~~~ ~1if#l4~~~b_t~t~~tf~~~,~~~cteristici~eri~~ la p~~~t:!:~~~Jt~;. pac1~11t 'Bun, bat aC;J:tm~'lfne intonrcem pU.liu.l~ pi0tikrile1ei1o~l:l~~lfiiai;:aims&~:- ~ us u ,ce, ..
{su arlt a . i _ . 'ft~t' ftebcmfi~ _. puL Deci,ce pro~leme. (neca~ti)'~uni:,~ ce _te,:~up,li,:l.;t. ;,;J.ieazii)~!':,,i!~;~putinuare, intervi4l trebuiesii,vl~
!rl~<;fiere~.t?lruilasimp4llll3tpl~~~;
c!J;'t~llt:it~ pa~iet,1t~J a~ c1~~'!!tii.$i i'1 !'--:~~ ~~.a~i(lti, ~~utul, esteaju~at cu anrorse~ Craciuri;'i~~tlelJ1a~terle"?tc;l~ _ a).te 'bolj .~otl:l!-~C:~ ~ilu p~~~~.Jn\ernananmttoare; . cpndi\il social~;;eononti.ciiititif.'~muatii familiale,silun\ii su-esaul~ .. ,,.,.
}.
1 _, :;,,;:
. ___ .---'-.
est-e prezentatltl "~~ 2(p~ptlttf{U _ -IJ.t i~sqw; . Spitz.er l$i colab:.,J~~~~t;,.~~~q i.faze, dlagllos~c.u1 nosologic p~l:~Jmiu~se~G~' 1'\0z _. , . . Fn7..8 in f~'\att;et~~~~~l~~!dltJi\rli clluice, Becpo~Le tt-eee ta 0 inve~t!~ii~ i~~~ 't!~i~ ~lzeazli su~rin~rea stru~;tmii ~i,dina.Jilicifinflli:. (!ientului. l.care 9feri 1Dro :~,nteletf:outiJ~(core p d'reli~a 1 cme catege;~;ia; neJ~et~gt _ . 'fl~'P1l~u nn~ . . u pacientuluipe fQ;\il Aiciseate.i!t~ ~aluarea psibol~idi detalinta a stiini'w~t~ .u :1~:~~J0 . _ 'i a Inodul~Jiin c~tc se
_ ..
:l!l~ pes,
m.
din~ljcii~i~~~~~!~*;
Jpotettcl ~t; Ide91J,ij~~J! ~ntnl)..l!;,.fO.~fl Ipotetici declan.'aton, tleLenuHmti\i, favodU!Jti.predlspomnli Ji de meutinere nsimpt~r . mnt.olo. ~iei. E;c\e~n lu Tnmurar:;~ de, ~~ll~.cu. dispozitie del!Ju~si::va (c.qle~c.Jpe: n()sologica), f'actori d~la-ll:p:ll2li (momt(!a n~mn~i),
' " _/: i) \ ,, ',':, . '
~ ~.
66
\
I.
i g c9nfllc(~l{)r. ~!;W1:1311li~~1or;,a}:';~~~tp.\ll~::~..~~pll ~~sine, a iQtel1gi:!0 ~ei, a Q,~ifitltti}ol:';; 1 8: :~~!ilt~D\el, a uetemltnafl\ilor , .~~i@.;i:_situ~t~iJ.orc~reQ~"~Yii\a.;~jp~blemelorde ecqlugie s-ocial,a.,:;j familiaUi. a cunt-(;)llu:lui 'ii autocontro'~uluj compo~,~~nlultti ~i emotiiloretc. sfat~itul diaguostid\rll ~i evaluiitH. cliuice nvem .nUit o CQt~gQ~UQSO}Ogicade diagnostic Cat ~i J_latticularizm.~n BC'e."Jtein pri!i ~{lfPri'Q.derea (1) diuamicii indi viduale a tnl~ur~U~l~~!lll
,.R:~,;,.,
;,~,II~!\i:~t~~er-
.:t.a
.
.
,'.,
,'
....
61
)- ,, -
'"'
'
'iJ'A4fnntu()rp$Otkt!
~edlotfaJ..
R;~y.c:s;y:
. W;AJ~i (Proba41l
tl\Cilttotht)
68
:- .. .
;_
69
gem::ra simptoq_~~t()logia. Spre. exemplu, dadi modifl~aril~ benigne-ate 'fitih:tihii cai:diac ca urmare. a unui efurt fizi~ sunt adeseailit~r[:mitate ca.senme nle unui imineutstop cardiac sau ale uuei boll severe, treptatunii diotre uoi putem dezvol~'ailic de panlca satl nevrezii ~ardiadi. C~racteristicile esentfale ale unei concep_tq~d cliltice eficiente 3utit: ~ ~a h.e acceptaffi de pacient; sa ne ajute SU CQUCeplualizam teoretic problemel"' padentului. lrnnsfonnliud incomprebcnsibilul iu compreb.eqsibil . (atat pentru pacient cat ~i pentru psihopl\tolog). Acestlucru J!Sle similur cu principiu1 lui Itumpe!stiltskin, descris de nQi in introducerea acestui volum. Aiadar-, dadl reu~im s~ nuiuj_m simploniatoiogia pnch.mtulu.i, sa 0 iitcadrlim leoretic, ea de~ine nmi comprehensibila ~l illi pierdeo .Pa~te din 'Tor{ a maleficli"; a~ sa sugereze exis~nt:a unor t~hnici_de interveti\ie eflciente in reducerea simptor.hatologlei. ' _ Deci. a!la cum se observii, com:eplualizarea climcanu este important sa fie adevarata pentru a1i utiUi. Pacitimtul are nevole de o conceptualizru-e cru~.sa-i explice shnptomele lli sa-i sugei-ere o scheLt15~ de tratameut, nu de un adeYar ~tiin\iOc; in ac~le condi\ii. ctmceptualizmea clinicl!. esle un mit. in mitologie, nt~tul esle definit ca o. naratiuue ttadiponala emRilati'l. de o societpte . prinuti"a imagi~1fuldu-~i explicarea concrcHi a feno.menelot ~j evenimeulelor enigmalice cu e.nracter fie spatial, fielemporal. car.e s-at\ intamplatln existenta psiho-fizjca a umului.in natura runbianlll ~i in un.iversut vizibil nevnzpt; aceste evenhnerite stmt in legatudl cu destiu~I.condiP..ei cosmice umane, dar omul le atdbuie obar~ii supranalurale dalftnd din vremea creatiei prin10rdiale ~i, ca atare,le considera sacte \'i relevate strfuuo~Hor arhetipali ai omenirii, de fiinte.supranalur.al~rn clipele de gra\ie ale inceputurilor (Kern bach, 1978). Adaptaud aceastii defini~ie in psihopnto'logie, mitut cliuiclternpeulic este o conceptuali:c;ru:e 'din.icadespre care uu ~tim dacli este adevaralli sau nu. Caud:
(e,'{. se face o lista cu pf()blome concrete de vi at~). in functie de. pacient ~i de obiecLivele.letapeutuluL(cftt! in[onuaUe considerii l:erapeutulL-eJevanta pe:ntru tmlnntent)~ ~tapa de diag.; nostic ~i evaluaoo clinicii S,~ poate intiltde iutre J- 2 ~edin\s. l- St1maridlnd, eta~a de diBgnoslic 1i evalu~re cUnid\
11resupun~ urudiloiiL-eleomnpooe.ulepriuci~e: -
'
..
Identificareasenmeloc :Ji simptomelot; Istoricul tulbuti\rli; f. ~toria pe1-sonala, sociaUl:Ji medicaUi il4;:t12itilui;
iuterpretarea) fiicutii
tnb~oului clinic al pacientului fu.ndrunw1tala lu reducertn sitnptomatol~ei (pentrti detalli vczi Fronk. .1973). Pe lfinga Q ronceptualizare genera Hi, fec:ali~aUi pe cnlegE>.cia nosologici in
-~are se incndtea"Lli. tnbloul clinle .\ pneienf\luui,;pe parcursuJ
este
on
trntamenltl.lube fac conceptualiziirispeelli~peutt~ piObltnnele de viata.specifice pritt care se exvrhnii diagnostlcuhl.osologic. Dl!!ii conc~pt:Ualizarile generate fii, specifice se.lae in fune\ie !le angajamen.tul teoretic:'al psihopatologttl\li (peJ1tm delalii vczj David, 2003; Sarason. ~i Snrason; 19.!'19), s~ pat evidentia nmunite trlisaturi cbmune ale acestora dincolo d:e acest
ruJ.gnjmnent .
Astfel, o lipsa a une) cenceptualizari .cli11i<te sau o conceptualizare clinicaina0.ecvati4 uegativa, poate.~mpliflca 33l\ genera sirnptomatologia. Spre exemplu, da~~ modificarile benigne ale ritmului cardiac ca unnare .a umti efort fizic sunl adeseainterpretnte ca semne ale unui irinuentStop cardiac sau ale unei.boH severe, treplat unii dintre noi putem dezv.olhl ut~~c
'
..
70
71
. .d~ p~!lf~i s~~ 1\~W:;(ezi\ cardiac~ Oarnc~tlsllcile esentiale ale ~ :~: 'tln~i ;Ct1IICJ1Pill!l~i!aai\e:li~tice ~frciente surii: ' .. ... . . .
.... ,!\ '
~)~e i\eceptat pei1tt1H1n~J P~t1Cief1I ~ Ge,lt~t~t~r,t.;~~e.Qr~alJtar~ oiiratt pritilitnnenorms*61-t~~PiiTjnl~nt~l.(~~~i de,r.,Jii ~e2i .. Frankt91a; ~rscl1f:1?90)~l~xistl[ )l1ai 11l~'I~~d~Pt)6 de
~ptfc;~f\Wtl;i~riiipsi~?t~~PQ,~f.ti!{~~f?~~etc~!~W~iR{!uli~~e.
c\inal;"S1iP"7I!Slh:malitHre,'\imnnisf.:eXJ:Sten\IJ\l~JP~lfi:'?~~Ppl12atld
;f}..~;,!i.~'?Y;!.mente]~J:E~m~~~t;~~~.c~t~~ter ij~spatj~;jti&tem}lornl.
'0 s~~ll ~~ ,:tf~tn'!~l~~',J"IU;::~~LUI) .,s~!!~E. it~ii'fl(ii.fic;in aceste : ; ,,qOI)~~~.'l!a'.~~~ti~~}~~~lj~1~' ~ft;.9"fl~itl,ffiimitOlogie.' milld . .. . e.st'Q:defmr4l 'L:tt o n.a~(li;1ntH1:ndip onalli enll!na:l!l de o saeietnte
~'~.1 ~, .'t.
.. ,.~:.~:: .... ;./~J.-ffi~~tft!l~iqlpgieseTefetiicla tlfitt~~~~~~~~;il.~~t~~,e . ' .IO:c. jt}. qr.m\m~m~~,n~~tnl' mm.aspett -fitt~1V.~.rc~. a11n{o~n1c .. ( :+:!~M"oil'ificlil.'iie iizicer inouse. de sist~ffit1~ii1 "'ltl\!'Nti'S vegetf,t1" > . .;<'< '""" x. . . . . . ..... ......., ....,.,i';.j' .... . . .
:.(
, ~~g~~~~~~J!H9H~1tl\tell:$Eihfii:noa~~em~tiop~li1/~~~piec~ive. :
. .. I~~t~~"t~b~!flif.Ul~~~~~e~nsidtfli~!lf~ f1it~V~~s'tmt1UYi;ilOT , arll~etpah ru-..~mctl1ff1. de::fiutrlf s_tlprnnaturaletn;elit~lede grn1ie . ale l~ce.put\rur'llor:~K~rntiaclt; 191&). Adapt!lnd aceasrii definitie
in .P~Jllopat~l~i~,-~,i~~~~~i~ic,~~~Tap~~t,i.c~rers.coQoeplUatizare ~lJ(,~~i!tlil'!~ ettl'~ 11~l -~t,idt-dac]t. c;~~:it{iJ~'l~taUhsatP ntl.
l~~~~~~nd~.~~c;YtrftmHa ~matjei.
~ 0b~,aa~1t~9rii.~Vcl\ti~nte~fiillpfic-:- ~ffl~~rpo#9~iltii~l~~r;n
:-'.~i 1~. ~9.~\~nui~ll.~~~~tpt$\;.li~istli dot\ati11~pft]e .l!ropek~ri '':t';itif6rttlaf{o~l\~~: co11stientel si -inconstieateki?rocesl\dle 1 'i~'inf8~i~t1Liri.'ll~;~g~~~tWt.rser~fuil\'la'e~prlmarettlingvist\c~(lll -retmeaii'st"Jec(fici.snil iitrermeni-gen.erali (pltteft{a vs. absen[l~ i
1
~. ~
73
-. .
0::
etiolog,\ci)), simptomatolGg[a este m.eu\inuta ql;amplillcaHi prin intervent]a unor faclol'i uespocjfici, extren~-de cofDpl~i ~i greu
lipulcognjtiilor, trrurileemotionale.suntndeseaneg~tive. (4) lVii'Ciulsubiectiv se refera la ceea ce simte ~ublectul uman.El este ope.lfl\ionalizat prin descdexile pe care subiectul le face propriel atii.ri psibice ~i emotiCn\ole: poiitiva; negativ~ .sau n?tttdl. A~adur; acesta ~I.e opera~ionalizaL prin etichetele verba~e ale 8liirii euto(idnnle(ex; "mn silnt auxios/deuuul.igitl n.1~innl'~ etc.).. Compone.ntele. principale al conceptuali~ii cliniee i11te grutive ~i Utodullo.rda Otgpni~ara suutptetentnte~Jfigura 3. . A!in CU!ll_apl~ gura 3, od~tfi .~nerati\ J>.i'in mecanisme etiop~togen~tice specifice [agenrl .f;\~i~logici (tiechtn~atorl, fnvorizanti. detem~lnanfi~ pn~clispozanV. de menpn(e) ~i tnodifidiri patogenetiee (teac{:ii ale organisnni.lui 111 agentii
hlfDlJ!t-aiaro:tsunplolr~at.,logtnl tle clilte J.uu:itud
infoituatioiJ ale detennina calitatea trliitilortioliSiie eJJtotibnale/subiective in condi(llle tmei Bctiviiri fi,riologicereduae si.lu medii. Dadi ac,tivarea fizlologidi estefoarte mare, atunci iudiferent de
specifice implicate in div~rsetulburilripa1bice pot~ censultnle Jucdirile de spccial..itate (Sarason ~i Sarasou,. 1999).it~ceenoo priv~te mecanismele eli.opat(Jgenetice uespecillce (i1Jtex:p~;etaren s1mptoroatologiej de catre pacieut ~ireat:tiil~ ntediului ~ocial), e\e pot men\ine sau ainplifica siiupLomntqlogia udntif,g~oerall\ prtu me.cm:usme etiopnt?.gene.ti~specilice, A~tfel 1 dad\ sul:.lieclul 1~i- iutcJpeteaz#: siuwtoii-&ttologia liltr.. un mod n~gativ ~j dezastrt.t9~ (v.ez.i fig. ;,l), nct:".Q5ta duce prin..in~rmediul sttesulu.l ~i tUL"tieta~i generate de aceastii iJllelpretnre la RtU{JJificurea
simptomatolog~ei.. Spre eJte.uiplu, d~diuu padeo~ i~j inLerpreteazii situptomeleca.fiind incontrolablle, de_uerezolvnl, ca expresil ale.unei. boli a.Scunse i inc.l!rabil~. c.~ deneinteles, .en sf5.r~illu lui ca pecsorulll~O~-~ii.(~sle~leQ~O~deci 'l sJfu~itul carierei, famlliei etc., aceasta gener~clQlres ~f.a,mti~tl1te prin meca.trlsntul discrepru1tei c.oguitive.(~.; ..... tlll_t!oresc sl\ flu considerat. nebun. dar nile. ell sun(; yreau .inteleg. ce se 'iutampla ilnt nu poi:'' elc.). Stresui ~i anx.iem.te~astfel ge11erate pot mnplifica siroptOinatologia care >in tmele cnzuri, dacitnu nr nJost prelucrata de subiect in. J)tod eJtl:tgei-at negativ, nu ar fi (ost prea inteosii snu reul.atcatii., -dispiir.Dt1d pda~ Cl:!_tteceren timpull1i (ex,: modificiiri in ritniul ~ard.iac ca unnare a UJ1~lefor\ ~ de.osebH: ln cursuLzilei). Un\alrJ.oilea factor etiopnto~enetlc ne&pecific ex trent' de im~ort~nt, care. itt~l~u~nt~aza . simptomatologia prin ptecanisrnuldJucrepanteJ deacn~ mat su~.
sa
I Shnptul~alologH!
l'rrsctUt~lue eit\lp.atugeJUiii.cti
~.Peclficc
l-~~
))lodf~ul .oclat
.lleefiilo
este.reprez.entat d~ reac(iile mediu,ui-s?daJla.sitn,pt~m~l?logte s11u La perfotnlan\ele schute ale pacientulm, detenruuar.e de 1,rez.en\a ta\:lloutui clinic~ Spre exemplu, ca. unnare a uuor
.f
simptome {ex .. nmnezie.le.<jin, nnxietu~e etc.} grupul cle prieteni. ~i cunoscu\j tncepe sa ev.ite pacientul, nu il mai ~trenenl.a in activitii\i c.oim.me etc.lu conseCinlii. prin' mecauismul
75
diSC1'4pan{tti eo~n.ilive (ex:.: ''vreau,s~ fiu.cu ei dar nu pot. nu mi nccep"ra"' ""yn:;all .sii reu~esc in ceea ce fac dar nu fac fatii
SlmJ?f0fll_Qqlogia. ~cala~Unct'Ll se fntfimpH).tn cazulln care . perfon~anfele ser,;!duo ca. L1rmare a simprmnelor. Spre~xem ph};. i"~ Cll7.Ul,onorsimptonu~ nevroticr:;~_cnpacirurea deconrentrare. ~ pacieotulniseJ+;dlice d1:asnc. Yn conecinta. p~rfom1an{ele.t;ale (ex.:.~~ se~iciu) .se~nc.:an1treni\ndcdtir.i Jii otiserva1ii dh1 pa:rtea ~9rl.,l.~ (f1lt. ~~!l~'ltutea ~efuloi):.Ace:jte.nai conflicte nrqulifich de!a'Pt~tt~ll9t~~lumpt.oPlatoJogta,dejl:l existentli. putf\nd ndauga cluarelell}O\lte noi..,
d.cop.tlrile. Scopmile. stah\\ite tt'ebuie sa_fie._cl~re *iprecise, eve.nrual orgnnizate perermen scurt, mednf ~' lung..... .. a PJ1wul de lril/MlJ~IJf,#~llrile Htilizllte. Ele sunr: stran~ legate tie ooneepma]jzatea c1 inicn. ~~sunt ~l1 0prii_ f~ecfiret moda.liH\t\ terppeuliCI!', ile~i ~desea nsistam in- pracncn lann
eckcristnmet.odolagic.
.. Qbstnco!e sconlate. E1e n'Gbui~&c.clnrificate de la'inceput ~~ planul de tratament trebui~ astfel cobceput 1Wclit si:i lUI fie
..
.. .. _yra_ta.?len~ul. ~tili~<U_I'Jste str[tns Je_gat de' coq~ptnal izarea chn1c,n ~I VJZet\:zi\.w.o~t.ficf&rea el.e:mentelmpnt.ogeneti(:e snu de sanog~n_e:di.,_'~f~bule_ facucK o disrincfie Clara .in~re tehnici temp~uucc nmf\lun te1:npeutice (~~nlru detalii va.i David, 2~0). Frank.1973):VorbU'J1.de tehmCl rernpeutice atunci cAnd pr?c~J':lt'ile _de. irlf~~C:~ti~ ~u:nt ~n:nns legate de mecani~n~ele ettopat~~?.netit:iS. Apec1f1ce .!il nespecifice cuprinse 'fn concept\la~JZ~ren,chmcii al tu}bm:lir-ii pncienmlui; uceasrl\ functie
!I
intr:nenpe stmtstl"lins''Jegate de tm mit te~a~~lJtic siurVizeaz.l\ mecanism'?. de tip plucebo (pliei'entul cfede ca trntamenhll esre fiP~ifin'f.len'b~ ttifbnrarea de ~are sufera. d~i tratamentur nu es~ legl}t d~ ~l!lburaYeQ.:'Pncielltl\'tffl).'tn c-azul1mui rratament \.~ pslh~tor~peult_C;Lfdesen se regasesc urrniit41tlre.le cornponenre: . ; : Ljs~adeprobl~e-. diagnooticulni:Jsologic esre pnrticUlanzntm I>~hlerp~ (}ev.sn{n. Altfel3.Spus. ne interesifazamodul in cm.re'tmfilgoriileno~ologicese manifesa in probleme de v1atli llenl:{u fiec;.ue pacient, ~riuf fiind faptul.cli a~ela~i dingnostic nosologic se paart mnnifasrn diferit la pacir:mti dirc.riti.
76
l
\
~
. Yn caz.ul unui trflU\Illent n1edicamenros pentru tnlburftn p&illic;e._ see~e,n~I~.sunr ns~ana~oar.tt{I{ap1Rn ~i colah., !997: Saclopk :Si Qolah,. 2,00"?). exceptfind"J:-se uneori &tabilirea une1 listed p~llleme cleoarcc~ n-atamentul.roedical\1eotases[e focaliu'\tR;e. categpr\anasll)logi-cit. Trel:mie m(!ntionatinsal'~ptnl di nilesea tratilmennllmedit:alllentos l:Ste insoti. de terapie suporctva unde:se disiilMli n~~cte \)Siholt>giae ~i prC!bleme. .:~pacific~ nsociato trntamenrului medicnn1entas. Pentru multe. rulburi.\ri lmtmrienml psihelogic ~i.JI!;nlm&dict\l'I.Umtcs se. combini\. Aceustii combiniltle rrehnieinsii fticudi pebazn tmor studii cares~ ate~ae ciicibntn combifmtiai deam<ece adesea,nceastli combinu{ie nu duoeha un rrntamnnt mai eficient-ci,donr la an rrntament mni costihi.tor. St~re. eltemplu. 1indiile nrotn cii o combina~ie. '' lratil!rienrulni.psihologic l}i mediean"lenros este indicatli pentru tulhp'diri. ps1hotice dM nu est4\ n1totrlenunn indicnra pe111ru rulbUI'i:\ri de i\llX.ietnce (ex.. ulili2'J\rea:nmtioliticelor poate inrerl'em cu 1ipadtin activarii fi:zio\ogice intense necel:lftll\ in rehniciteconipormmentale de.expunere) snu exisdiinca semnedeinrreb~\11! asupra dicielltei acestei combinatiiin cazul tlllburiirii depres~ve mnj'l1re (Antonuccio ~i _colab . 1995; Kaplan ~i colab . \994\
lj~
.
71
t
l
'f
::.._~.:...-
. AC.~~st~:~~ectlt1ne
a aJmlizei de
-~:
2.5.1. I-storiclcl cazulu.i Daoa.ore 28 de ani, este medic, are un copil, locuj~te c.u sotul sa~ ~;in ulLiro'ii treiani a lucrnt c.a rezident intr-o sec\ie de
ntedicinii inlema.
_11 cadml acestei etape un element important esleinre~trarea ~~ e-vnluarearezultutelorobtinute. int-egistuu:en !;i evatuarea rezultalelot tn aceao;ta etap~ se fac priil doufi modalitliti: ~~> Sl,Jbiectiv (declara(:iile pacientului); 8 . ~blectiv (iutegistrnrea d~telor comportmuentale fre~ventei silnptotnelor pe parcursut ternplei utilidud un iustrumentar psibo1ogic riguros). . Evaluaiea rezu~tal-elorinter.ven{iei esle in1portanUi ditu11ai nmlte motive:.
. A.
sau
putem intrerupe tcatmneuw17 daca nuest~ eficace, ce trebuie . ..-.in doil~a .rfutd. evaluarea este uecesard. activilii~lor ndmuustrntive ~:hn cadrul in care tBrapeulul i~i desfli~oara actlvitatea (ex. statistica_interventiilor, a reu~itelor ~i er;c~;:urllor intr-a nnumitapedoadiitle timp in cad1ul unui spital). - In W. treilea rfind, datele cul~e pot fncc obiectul unor nnalize ~liintifice ~?i E!. pllbli~::nril. Pentru. detalii vezi expetiltlenlul cu uu singur subiect (Catania 11i Brigham, 19?8; David, 1999).
sc:_b~J~l~Jat? e~c). _. .
-in primui rand, ea.ofer&turlfeedback pozitiv ternpeutului 11i pacien~uluire~t::ritor lainterven{ia ternpeuticii (este en e.ficace'Z;
Acuzele priJlcipa.Ie Dana a ptimit trnf.amentul psiholo6io lleotru atacuri de panicli ~i anxietate genet:allZJf.ta ptezeti\.<'ll iu ~est$tu.diu ~e caz In perloada dintre sfllnlitul anulul 1999!il i.nceputul onul\.112000 (J 8 ~ediLite). Cu doua lw1i inninte de incepereu trl/.tamentului, . nceasta avusese deja trei a.t.acud de punica ~i se lemea de probabllitatea de a mni fa<Ze un alLul. De' itsemen~n. aeenstn mentiona: ..De prin 1991, ut-am sirnpt afP.tatl 11i extreln i.le anxioasa ln legatura cu vinta mea (ex. "viiJoarea men profesie de medic"), relapile ioterpersobnle (6X.; ..cu !i!Olegil ~icu sotul") ~i ccle mai irnport.ante activititi ale meJ.e (ex~ "rezultn~le ~eol:u:e, doctoratul") dtt~Si. sJncer vurbind. sunt mult mal ingrijornta de receutele atncud de panidi". B. lsloricul.tulbnrib-Iiprezen.te
iul991. Dana s-a mutatiutr-un nlt ora$, departe de pi\rlntii ei suprnprotectivi, peutru astqdia medlcinala o uoivet-sitate de prestigiu. De alunci a inc~put.sa se simUi tleajutoratK =1r sii. a.iba
ru;
. atacurl de unxi~tale !li "ingrijorw:e in legtu.w:ii cu orlee.. (si.mptome. t;luotio.nale). Aceste tdlirl e~ot~bl~ale se asocia':' ~d~ea =~~ tensiune musculnta, senz."lt\e.de slab~chme, \'?b05_eaUl.B.t tulburau de somn (simp tome fiziologice). intrucat simten aa ti_:este greu si:icontrole7.e aceste manifestliri [iz.iologi.ce, ea ain~eput si\ wile activitntile care. presuptmeau efort fizic- (si.mptonle comporl~mentale). De muite mi se gandea. di toate aceste
shuptome vor arata di valoarea.sa ca persoana .~ompetentii este sd\zuHi (si mptome coguilive); in conseci ntn, .se sim\ea deseori
neajulorata ~i a vea o stima desiue sdiznm.lntlli tnedicu h~t~ ~h~
79
:.
.:
flU!i'-aU
~~
....
~.
.: .
. sinlptQfiT~bffB.ti?Q81itri'geneiB.liza~~iinet~.s4ll.P.t~we.~j~~resie :!~b,~~ini':~~ ~e':1i~tnt~!fing~~.n,;~~t#~~!rit..~-~~~P:~~.,~.a se .~~l~~.~.t~z~ ,desence (inslttt~ ~t~e m:et~i?~:(~~~~.se~~r~tii.d6 :ttfl:Pp.~~ttil. dt~~uqstic rde'aU)Ct~~t! ?e .~~~~;~~p~ ,ltt.~~l ;de-:n
pen.uis Sa JOCUiasca iUfr-UI\ cfun.in Sludenle~ ~i i-au im,,liriaL u.u apmtameutpeatru a puten sa 1nvete in.Jlui,~Le. .In
~,UHij~q~t~!~ ,Q~v,rU~~gllate. ~7!I~f:,~al;a :f.,~~~~~~l!:r1~~-CJ~a .p'~~~~!:~~1~ ~b,ar:~J:'!_ftcondtttile:l!~ . ~~~p;~~~~~t,o;giel, a b. ~il.Xl..s;l;l.~qces~,ac:Ujltn I ' "t :c "-t ' ... ~2"!ft~i*t . . . . 100"7 """"' ~ d--~-ea'~:.-v,r .. ~ ..~~~-~?V~:,E ..-.~~~m
au.! ~'! \~fl~~~l' peno~da f~a'C:U~~~~~t.~.~ J1~ . ~Yffi~pJ~iitt sot~ pe ca~c;.iJr'4~t:te qa pe'Un~argp,tl~Tttililt~h ~~~:tc_)ttUultur, cu .I 5. f!~'-~\r:rn~hin: "~!it:d~cat'ett:cer~tif s-au ptiicuLfi;~p,~ls-au casiito~tit in -1998. Iu pre~~nt~ ~-I9~~!~t~ H~;B~:t~~l:are ea a
absol:vJl.fa~.J;Jitaten, Dupl ~.-ll!r d~;t; ,1~~~., fl~ J'YIW: i.uUor. l)?t ittl\~9:~ P~ua f~ii!~c,:peis~~~~~~- -;:-.~:.~fflt?f4hmedict.t. Pe p~~:cuJ:sl!.l.~pllt:u 'de:-af tlo.tl1a a.n_ .o~ ~tr~1f~9~,. 0~11~k ~sta
e'4_Jeri.e.~aziLtlriJUtd:atace~e.~~~~-iy.;~~~lilm~~;{lnO~ca,t;o ill
.in~~/;~~Uii\:psil1otetapetttlca; ~t:UL.J(tt~:-9'~~bU\IiJ:tlJ,:atalJ1ent,
iuf1tt1311_l~fmt~tiQuarea:psibica;prt)I.U~Jl\~!r:R~.lM:e:~U{en:tel$8u
...
83
~Ufr~rt-dirrpart~a SO{Ullli e! ~i de:faptol caSe simtMeoplc$ilfi de ~nrcmlle as~mare ~fa(!ton declan~atari). Dana se n~reptase la surortemotlonal dtll pnrteusotnluisau:; in schimb ea simtea ca
Nimerii nu mi\ ajnta ca sa 1\Jll mai mnlt timp". A shn\itd\ i\re pnlpirat}i.t?1, .apron:pe.imtldiat. ba venit on gand o ~nreq:ret:_\rc eatnsrrofnH1: '~Vai.de rnine. suntcundov&at bolnava. Vm \e!!ma ~i voi didea''. lfi,onreva minutn;a experien\iat_U~ al trft.i)ea ~tWC de pa\1ica.1osiide data aceas[a tean1ade n. nu-~tpterde contt o\u~ 4itle hnu 'ionebno1un fosr mai, p~tramic~, A io!iit din c_tnne:a ~\
-~
'
!e ~~to~atin ~:U?e.nt fil. i-RVllti un:gtind n~1tcimat de genul~ ."N u Ol.ICU!il s~ ma pre-g~He.ac.cum trebuier !o 1.mnotoara.le zile . d~O~l\l'eCC. 'lll\- mli. ajutli ~imeni Cll-~t.elelnlte sarcini .fii llll pOl sit Qb~m mm mult~ml' pcntrua-:I"Ili p.regati ex.ameimr'. bin punct L~~-v~d~re -~~l~{l~nat. "S"-.a simtit foart:eanxioasa~ s-a opdt din crt.!i. S-ll_ndtcat dln foroliu. A"pt>i a simtit c.1. nu inailpnare respira ilt~ durert p~ecordia1e,palpit.'l(:ii ~i tremor incontrolabll. tn ncei moment n1rgJlfl " d~amomatlinterpretare ~.,.. <lavnt.un . . catasrrofala:
.~ SJlllT_Popro!Jle.IJ]lJticii dpic.iiipentru Dum~ a fost ~ea JegaU1 del1 l'lmnl san ata~;: ~epani~iL In tim.p ce isi pn~gliteit exainenul
a mei:s in lillfl'agetie p~ntroa: fi mai .apronpe de td~~o.n $1 s-1\ a~;ezntintT-IInfotolin. inceDCand sii se relax.eze,. 'tn G~~(~l\ asigUditiloTtepetnle.,da_ted;medicnlgeneralist, cl\-nu este ou111c 'inneregulifcn snnlitl\tea sn.Danaa continuat sa~un~ t\rt1Cm?le sale de panlcil ~1 sti'i.r~ledpnnxictate pe senn1a unetholl somat1ce - ~ediagnosticate. Asnel inclU. Qe~i!G:tt d~vedit: afi d~schisn hl ideea t:1rml\r-it. un\ii-tt-tmmaent psihotcPapeutk, nu n foll~.'.tlfel Lie .recepdvhln Q CQJu:eptu~lh,niepsihologicli a.problem~lor su1<~. C. . Evalriarea loirgilr~t{inalli aDogrfi(iih>r fleolll]JOrlrt
~nn~ bolnilV~ ~~ ~-m;p!ltea &a anum arac de Ltorod.l"~ Simptomele f~:~enonre s-a~ m~srficttt ..{panicii: despre pnnica - emorie S t.:un.darli). inP lu~ea/~nmern i s-:"a pnm~ c1udf\ti\ l$1- fiea.HL 71 Et10t~9nnl, _n ~}t~enentutt sentimente deteama ~i dis~onfort Jl lferm~. A le~at dan ctunedi ~in1ncercatsii ajungli Ia hlliepentlu ~ He spill~ pe. ~U1 cu ~pa rece. 0 a_ d{)ua s.itt~ll{ie tipiclfse referli .. n~.el ce-.al dotl&antl,lpdapnnidi. tn timp ce: :Oana fl1cea cutJ:i{enie !n apnrtament a observal eli an: Pf\lp.itn{ii. Gl\odul sl'tu"i\utomat/ nue.-pret~ren Cftta~.~rofalii a fost; .. Nttdio nou! VoinlUri !ii nimeni ~lll yn ~n.l {lVell gtljacltt- flnlmeu~ ..fl! rninufele tlnllatoflre ac.-..tel1 iH\ decJa t . .. . ... . . . . . ..... 11 . . . . U!la un.no11 atao de filnnicn. cu pnlpitntii dureri P.~cco~d!ale.~i n-en:mr. A.inaercat sfi njunga l!1Lulfot9lit;(1n cnz c!\ l~~Jlla) f;Jla telefo~rp:ntrn a--~ rel~fona sottllui sfiu (dnr nu l-a _mn~ sunnt.). 0 n lt-eJa 5Jflll1{ie_a apamtitt tlmp..c~!;i~i pregaten lncaf~~,pe~lun.conc.T~s~tU,1.1tific.dernedicina intema. Atunci s-a gfindlt: Nu am suficient til~1p pentrit face o lucrare buna.
foarre'b\lnii.J ~nl~~el'ii4Jlt.B1Bei de :vlatll. s-a\.1 dc:z.vohnl . n-e{credint~riRli PJ'im/1 cnulintJI-cenli'fllii(scbema cogn1tiv iil . , --~ lu compl!t!sttli:.".a.fae~ttotubla standard~ mal.te'", Aoeostl.\ ctedin\li este: ftecv~nt evalnat:a: ''TrebUie'Sli fi!lc toltll ht stunclarde 'jnalie, nltfel:;untinbapnbiUi, derestnbiUi ~ltlbN'. Cenda-:-ll dtJW_} widinf)l>t::ent-rnliiSi:!Tefel~ la rcspons(lbilitate lji control; ''Dad\ ceUal\i nu mn .ajutn~ .auu~ci nt\ mn pot cancentra s.i nu por sl:i detin controlul ~\ sllreuJif!S tn sitt.ta\i'll~:huportante din viata men... AMi\StR cognipe est~:l.ncontlntlnre. ~J/f\hliltli! ~Jl~t'SO(U1Cle apropinte niie trebriitl"Sli mlli1jute s~.contr61ftg;situatia, l)entru ca slims pot COI'lCerttra Iii sa:imi at.ing flhlfiotivele i mp.ortnnte. Dncil nn ma ajnta, este gronznic l!i nu pdtS\'\porta aqtl cevn". Ceil den {J-eia cJ-edin[:'f centmJ;ise rcfera la d:mfort ~i control ~i pare a l'i
mentelor . ' Dana:acrest1tJnrr:-ll)familieon pi\rinti extrcmde [n:otec[ivi. Sarth1neiera sai~'vetcbine.in~mp cepal"int~i li nsig1:m1t1 t'c,ate cele necesare. Madar. avea snficientttmpla.dispozi~e p~ntru n-!!i or.gmtiiii ttctiviftt~le f!Co1n~.1n oonsecintn.Dana 'era o eleva
.J
'i
B5
.....-.
.;.-.
:: ..
"
... -.
:....
.-
e~.~t~{ll,~~~~kt::-~b];U;~~.-til~UI~:fi~J4.Lrm~, pt~e~~~~~~~11ie
.1J. :fMl{~-~i!Pf~i~~.e~~JJ~tfi~~. t(U"i-4lf!:pa~ietztJtJ,J{ . ._'--P~~~-~t: -~- P~[S{)Bll.~J~~b"k~l!lifrc~.q~~~~~~.~~i~~tia . ll:lbe.-sten~~dJCJJn\ 5il este foar.tediseiplitu!L{L Ea d~t;~e~t.p_ua ce est~ JP~l ~till pe~t:J:u.: ~- ~i f~.ij~~t:JJ~-~-GO:l\S~ilil~llici un . efor~ 11}}.~~-ef?F~~ J~~~f~!~~n~ ~.QijtP:!,e~~t blem,k.tE!lWaaltrait cy ~~!~t~fr~~e!"~~li9P. ~np~P;P~~p~;~i~ltt~i:~ti '?am,.: mecitt,m:.stuele de coptnJJ. uttltznlt;rap- ;fo:st:<~Vlt:itfea
p[9b~~u~F,~f~~l~area ~r;u~l!li :fq.k_-fi.i.stqdinl.intens(f
.E~~j :ri ;~CJ?qt~,~~~t;r~~:,,;, . . :.
::tu~sup .I~.... :l ::,,~~ _
1..
.. __ .
.:::~~-~::.t
'
2.5~3. Tratamellt.!Plnriltl. do intert-'ettfie; 0 a.f!oldn.J;~. din .-.-~---~~-~.:.:-:...-~_ . ;~< _>:,-r,-.;.;:_:;._y;,',-,;. ~ per:.weffi"f~ t~ap.l~J.cqgnittV6 . A~. . lJst.tL 1fe.j1Fgbl~n.es. . . ... _ . .. . . _..... 11
___
l-~r.\1~~pf~g.~~~<4)sti,fflii.cl~siue.~ilsel1bdtatesc~}~te'~~~~illi\i
scicin.le .~e~cita.:e. .
. ',) : $t,~./}Ml'JteJ!afleutic
. . r; i
~ .
de . . .. ...... _ .
.abUita\ilcrsocialeeu.tm,p~~~~:W~"~~~~W~~~dt:~pen;ol\1,\~t~le
.... .
:.:
hlp~~~~i.latea8isteil'l\l~~~'~os'v~~
~illet!~i~}~~pEinletill!rel"tii!e
. -~e; .i mult,
'
_ . PlruJ.ificar4!~ t~C'!l''~~
r; ~ , , __ . ..z , ;
tfii .~~!~~ -
aim ~~:~ei~lgl\~1;\f,~i~e*~~~l~l.llia~~";!~ea.
Ja si~P~CJ!~~ologia.UJJ~~i;tQ~~i dq1re$ivlt~~,
<
\>
. _
UJ~dqr;J~r, ~n~nsociet:ti-"a~el(Ui~oiiGf:$:.~~!~
. . .J?.~.!l~\" 1 .~
..
:~,~~
'' ._ :ri.e:\ii
'" ..a,,.u_
stts\ill~~~~!Ji\t\-~n~~asotu~~~,~~o~~~~~~ti)~,~~'t 1 ;$iPt~~
m:;talaretttnnucntl~pre panrca:: I ,
1
. ~iS;~e
-?e~reverlii"~-a,~,~~Jilor. ,.;', . ,; . _ ... ./ .. : ~enti'tJ,~a,<;~~~,P~ti!~!fqlt}sitntlltJe~i;\e }~~~~~IJ,ent ' ca~cttit\r~e: '<if telu}ici de res~~~~ti\f!W(~~'t!'95)
J?~~tru ~~~~e,~,~rp~~i:l~~~f11~li~nftdei~~~~f~!?;~l~~~o:
~nt~~.(ale\~rl~~te:de;}L}$Ula:i~tcil"pretc~i.~'cli~~-tl~c -4~v~p.t)~
.:...
mat~? ~~.:(:l),l~L,t,p~~~ely~~~,O."~}fl~lfJ;~e~D~,ol~.r'TI~~\let
86
!'ili~E"lir lS~f~~~ . . ~ . ~t~r"~ ~~~~H~filor s.9~1~1i de l'etolva<re n :Pl7bl:fent~toi t: .; . ,.. .. o1~~~t.c~ls~9nuJ':de a ~ aji;Jta sihrleyi,iil:mni
de distnigere n ntenriei {ex-..sa ~~ie detaliattonre Q.biectele din eamedJ ... Ac~att~ ..ttJlmicita~ 11ote~: (n);.sli.~ombata . . .~py.v,ial~&.an~i'Cli'niVa~ c9iiirol asup~~~a~i~t~tii . ~,nle;(b)
,.sitt~~.riil~rtta pnrrea~da!fettlgiil'ilci~Uir'anto~t~~r)n.4!ftciJ~~;.i~c)
.~~~i~!~,ll!~~f~{li;clcc~g)'ltn~ai'Q~~~~ttii~ert;~i&r~r~.I~i.~c~put, ,',~;tlnA\:i.~1,,p~zeanlt:rliRfta1cJ\~~~ti&i~ft~(p;~~~~ia.~.f~Cium\
.. t~tru~r:c:tl,J:Jcb~nrcntilalin ,, . . :'
,$~.~o~~"~ui~one~n..f;I'J1{r~fleli'~n\:t.al\i~'~e.t~t.i.i.ccig~;rtiv at
.~'Po\~!!~ ~~ifie8t~1l"'inf:erfjtet.iini catit~'ffOfale a' se.rii~~IHor . corpornle C}(perientinte de P~na lll timp\ll,otim~nlord~pauicli.
/ /
..~.~fft~~p)t~~~~;'!~~e~.{le ~aseme;nea; n~~atn' :f&ca.~~z~~; lli pe ~ ~f.l.c;l~fie~re~ ~Pffll'i~iilqtrevru uatlve priifihtelVenpc la liiferite
I l
~-
...
..
... 4: ..
-~-
-.~-
. ~ .. -.~/~:...~;..;~
'
f;.
~~\ .
pas:.i~ntuJni
< ., :
..~
Il~~~~!,~~iiLr~a~I?f' se~J1i~.4~;l't!fA~~~t~'ff1~~~~~~te.
o,.
lr,
::\;.. ,.
:.
'
''"'
,<,: ""'''
''
Tablotll.clb:d~ ~J~p.;~~~t'll.l~ui~~}i!~~~Juit~ri~"
,,
3.l~.~~~;~tslJap*~~ .. ;~r;.;:i
v . '
~,,",,>,;
'~:,"'<;',;,.;;''~;5};/-->';,'<-},.''''<b'
,,
'.
;"capacienfvor,l:) an~~ait;.i~:t'4lle>een,t~~~~~~)
. ctfreel~se'JI11Jriif~li in.c~~;,~ltcntegorlil~ti~p~
..
se~rinelefil~Iwp~~i;~~~~~t\;~l6tuattit~
.. ~~it~l~gia ,.~9:~1~t in .
.. eJ~~'~tijlor
pliil1op<tto~9&utif~Q$~,~~pitalul~~=.~~).~~'; .. ~~.~ie,:V;~l,\~n:
:
clinicl(;(2}:id~~oope.~i tmrmneu~ (3)t~.rce.tare fundatneotala!}l aplic-t:lta ~i (4) educatie ::iforumll~/lrauHng. ,.,:./':.- ..... .
.. .
::.
~~ ~
90
...
9\
3.1.1. PPobleme alePsihvptltologiei Ut motltllilnfile fle a face diagnostic # eval-uare clinica. Semnele l}i simpromele care mara llrezentaunor probleme
'in ceea ce prive~te diag11osticul ~i evalumrea clinic~ ill psihopntQlngie.$untprez~ntnte!it11:-on~inull~~ D.ac!cdi~glto~cicnl lli evnloar~a:Giinit!i~I\ Fsib()p~fQk\gje s.4ri~aot-~ctc ljt tdic1ente nmnd ne a~repdim. ca (l) numnn1l categoriilor de diagnostic sa reflecte iiMele ~tiin[ificec exist.enre; (2). sa fie renJh:\re CLl m1 jn.slrumenrar p.sihologic ~igLh:Qs ~1 (~) .sliJie bazn.te pemodele}e &f:le ma_i dgnroase tl\ (\~\ll~ohl (ex~ ~lod~lutetiopatogeneL_ic). Sii urmlh-imtn conlinuaredacl\ acest9IW(dlcliisunt ~on~nnat~ . . . . 3.J.l.1.,NtmJ{Jrni.n~~agtJr(lt d~.ma~e de oateginil tliqcn.o~litp ~ih{? ds pcrtillogt.ars: a t'is ii cotidisne.nllpus ll!lale.fkarum . : .. . . . . __,~--,l:taptu\cK s?iisti [In fl\ln-ui.rmare de ~at~gm:ii nosologjce psthinttic~ lltl este o'.pra~leroa in si11e; Dimpptriva, un num5r 11\are de ~ategoriinusnlogice identificate ~i cn;ate pfin1.\.i\CUI;n nr purea aratfi rohuste.~ei\ cercet~rilor din acesl dorneniu l}i miittwitntea acestnin. Oneil acest mimlit mare de categorii nosologice nu are insn o justificnre ~tiintifidi ci lUlil socioectmomica. atunci. ncesclu~n~ dt;~iqe o.ptl.lbl~n:'ii pentl-q ~tjin{it S1I vedem cum stau 1ucntri~e ...De: la apatitJa primei edifii a DSM-I ,(APsyA. 1'952l.~i J?'fin.~ 'ln edi{i~i n pnn-a DSM-IV (APsyA.l994) nnmaml categoriilor diagnostice psihiatrice n crescnt en 300% (Ht\utS, -2002}~ tlnii anlori (Houts, 2002.) au nriitat eihlceasti1 cte~l'$reae'ste nltiific'\'lliil l}i l'lBQb~mlirti, ~1 d\ ea nus~ t>a~euil peda:le '}liintlfice ci pe condifii socio-econotnice
~i politico. Ap\\ri\toril D~M (Wa~fie1d) 1998; 1999;l999n) 11e
noi boli somatice. In Ot\:lUl. bolilor somntice, numarnl .:1~ Crlt:el:{f~i ~ dh).gnostice -a crescnr_pri n:. ( l} idc:nti~G~re:l. t1 nor _l~ l~_urn_n
i1ei(lentiftcat~ prin metQclel.e de diagflQSllc,precedente; ~~ ~~) pn_~ ace~sul lJUC\entilnrhl serv\ciile Inedir:ttle- (Wnkefiel_d. 1'9?.9). ~P ~ e~:e~w\n. nmlfiJ.ftl {I~ cntegotii 4~i1gnos_ritte ~1u b.ohlo~- Sl~~cr: 1:1 h~ circulator a crimcut cn.200%rtar cel.al srstemulUJ ,thgeshv .t . . . . . . . . 91}0) 1. y'"'O-HY{J990) cr.escnt cu i23% de Jai~D-:8{1 q _ a L: .. .. . . .
(W!lkcfield. l999)~ Daca aa11astl1 nnalogie elire co:ecd: ~l~n~~ ~rt{ltiimcil fnct(llilcare till clus htcre:jlentll numnn)lmd?.c.ategOlll
Splln p~ ~~tli parte, cllnceastli cr~tere nu este una neabi~nui t~ 'penttu ~tijop.IJllediGaUi~i di ea gstejm:tifieata t1e dezvoltarilo ~tiintifice din ae~asta pel"loada. Allfef spus, eerct>rlirlle din 11sil}opatologie at\ dtls.la descaperh-ca unar-noi h:ilburari psihiee, dl.tfll\ cnm~i cercetarile medinale au dos Ia descoperiren m1or
92
....
,~.--
dr
diagpostice.pcntrubolile solllatice sii fie"Ili_spun~nt.on ptm.ln cr~terea otU11limlui dr; cttl~gQI1ii dingnosttcil p:nhmtnce. L.\ o n1l~lid. al:entfi, 1nsil0 naeasHi anal&gie- .esre. er~nala. ~fe~te~~~ nnrilan1lui rl.;: R}egorii dingnostiec in ICD ~stc-1 n pnnclp!tl. (hu a. a 11~ exclnsi v) "ezu1ratulreeodarii unor cntegnri1 pree>d&tente nu nttaparat deseo1 "Jedrii mv1r holi (Hours . :oo.~~- Cr~:;f~re!' nutniirului de cntegorii in DSM-lV este msa m' pnnc1pal l'f:ZUlratulad~ugirii lll,OI' C{llegorii noi (Houts, 2002')-_De dfi- Iun gul tim . nlni. din DSM s-au sflos i s- u ndau- uran rn func~ie de presiu nile ~i sc 1imblirile ~inl:. Spr!!: ~>ternpln, ~n p1imele editii ale DSM homosexualitatea ern o carc~on~ noso1ogicii iiwlusii: 'in lista tu\burhriloqlsit:ice. Sub 'pr~~Htm~;\ . schimbl!\rilors.i mijclil"ilorsociale aceasta afosr scoasli dm 0~~~1 frr'@ ramanand nsocin~ _en ntlbtidirile psihit?e numal ll1 ml1sura fn care este\ ego-disbnniqfj({pacienml o pef'c.ep: _t:_'.'~0 surerintii)(Houts. 2002). S.imilnr, mt~sturhat~n n fi1cutc:f1t1emu1 mediciria &i psihiatJie.cr~ ''baala"'sau.on factor impo~tm'lf io t.liverse pmbleme tnedica}e i .psibioe (~tengers t;i Viw l'leck, 2001 ); .'in sahimb. astazi iUt esre-oon8ideradi un emnpot'tament sexual :;;nntltos i'n mi1sora 'in ca-renu se mardfesrn ego-tlismnic. _ .Probabil ell psihopatologia~.aroueaza scuze multor oumeni C<lre tul fostconsidcrn{i de.. a tungulrhnpulul boh1;Wi psihitt den~,re.ce. erhu homosexnali..IHHl se masf~lrhtlu! 0 1\naHza concrern a n)oduluUn ca1:e lulbudhilc de somn an njons 1n DSJ\1 Wat:\ !\~
wr:
93
... - . ..
-~
. ... .
--
asemeuea di ap~~itia imornol categorlinosologicein D~1vlnu este into.!~~~~~)~~ ~~~ll;(ltul cerceliU:ji fltiinP.tice. inainted!H)SfY.r~ UI-R, t?lbij~alil~ d6-sonmt~u aufast~ous1de.mtetulburliri p:dhice.
Ele. ntt fGst coi1ceptual.izate en tulbuliirfpsibiGe incepfihd. ell DSM-lll:"R ~i au.fos.telaborate ca alBre In DSM~Iv. Dadiaceasta
[email protected] attrebuisliidentiflduu rezuJ [ate impolian.te il,e ceccetiirii ~tiiutifice asupm tulburarUor de 30lDll din acea pedoadii (rezultate.crociale-cutting"'"edgl'! re.. search) care sa arate c:H. a~e:~tea SU11t tuib.uriid psihice dellili mp. de .40 de ~ul u~ ~JJ.fos~ cobcepute nstfe!. 0 armliztl aliteraturii de speciatitale atata eli aceste ~rezultate cruciale'' cnre uu res~nuifi~t tulburlirileAf!.sol\ln ca tulbudiripsiliice nu au exist,at {l:lolJts. 2002). Probabil di introduce-fen lor in DSM s-a flic~t prin vot, pardort,adicli prin'consensutspeci.ali~tilor"..... . !n p~us,numarul extremde.m<l1-e de cntegodino5ologice psihlalric~ ducelao teudinta.cle pntologizare a yjet~ c 0 ti~iene (Beutler QiMalik, 20QZ; Groth.-Marnnt,~20.00,).lntr-ndevar. o succlnta exnmina.re a DSM~IV (APA. l99.it) va reliefa cat~g.or-ii nosologice precum: - Rroblem;U relatioQala cu parb:meml~ -Problema profesionalli .(ex. Jnsat1sfact.la la lo<;ulde munca);
retinem acest exemplu ~i adaugammo~upg care se. define~;Le tlillburareapsibic~ - -tl!odificadpsilnce ~il~mu ~Ottlport;:tm~tuli:l.l.e
.~Qciate cu o stare .de dislres ~fsau disabilitate sau ~ate cresc. rjs~ulsere di~tres ldisabilitate{vezi DS,M-IV~APA, 19:94)-, observru.n di.estefoarle gteu 'Sa s; evire incadrat-ea.uhor pt0bleme care exista lli mod{recven.Hu viati\, inJP..u~categoricno3'oiogidi psillia!-fidi. indefinitialullmtarli psihice dl{:ivatenneni sunt a{ti.t de WJ.lblgui: ~rtclit.utilizar~a Jrr deviue .P"eJ:iculoasa ~ifi~care ne pt.ltem treZl ca am pulea p{ltriviun ilingnos.tic psibiatric. sn
nt1.afu;atn ac~ti tenueni.
Modificare psihicii qi coanporttmaeutalii. Cfit de JUO dificata tre.buie sa fie nwi:litica.rea peul.r\.T. a ielli diu sfera uot.mnlitatii;t Cilnpldiscut.linldespt~moclil;leiid laniveJ biolt1gic lucrurile sunt mai cl~. Aici se [email protected] in care Un pru:run~tJ:U. ppate.Hii varieze, dar sa dinttiliU lOtlt!ii in . lbnitele honn;tlitii\ll (~~i ~iaid pot.in t\Parliunele excetl\il). in ceea ce pdv~te aspectele p~.ibologice !fi comport~unenlale,
- Pn;llilentii ~coladi; .-,.Noncornplianta 1;,:t tt:atainent; -Neglijarea copilului; -Problema relap.~mala iutre frati; .-Problema reluti_ollalaparinte-copil. E~aminaud a.ceste oat.egorii .nosologice. se .pat:e cii viatt! normala, tara pntologi~.'inseatmlaconditia pdma,radinroi. Ea nu mai. poatefi gasiUHn lumcniu.::are \l:~lll.c Viata pare sa~o mare boaUi .sihidt! EKe.lllplel~ prezentate tum S\JSrelleclii prtlJlcme de viata, a esea care f;in de domellittl socio~nmral, dur iali1 di eJe sunt considerate actun tulhurari psihice. Dcfapt, daca
94
luc;rurile.sunt ins5,Joartecomp1icate, UnJ!rimtd~'lu cure a fost propus pentru a.delimitauonunlutde~tnomml-(pntologic) i1 fostcelsta&Uc(Delay :;lPicbot.l~Sfi;l971)~ Cbl}fonn:acestui crfieriu, nonnEirins~mnn.eeeac;.e.aproJtitnea-zti t~ediapop~latiel (~eeaoe fac eel malmul\i.oameni).D~i Wletite.iiu util,-ncesUt uu este satisfiidirorde unu.lsiugur. Probabil ciiel Jlllll.tfunctiotm eficient nici macar in.domeniul biologi.c~ Carla, spre exemplu, este o pYLel1t~ trecveum 1& major!latea popma\iei, ft1rij'Caace;lsta sa o. facit stare d~ uonnalitatetApljcat id domeulul psiho- coll1porbunental, acest critenu are probleme se~ionse. Spre e:r.e.tllplu. pt:obabil a tu Bvul Medi.u, -un sill degandire i1on.nnl !li non-patologic acela.-care cousideraca pamt\.h.t1.ll~ste plat. iar un stil de gandire patologic. deJ.irai.ll, era acela care sust i nen di pam{lntul esle rotund.L Ald:uilea criteriY ptop!JS peHlru a deLiuuta uommlitalea de.anonna1itute este edtedul culturalideal (Dealy ~i Pichol. t955; 197l). ConftJtm acestui criteriu, ...
em
c '
95
t~~:l~~~:::~!:i1;:~=~:~~:l~f~~:!~:~~~f~~:~;!:!i~~~~~~l~
1955; 197l).Elar~~a;t:a noEnlalulinseamna capncitatea dtla-li nringe scopuiile i-mportante in v:fat~Lfilrii"'a. inter.fer.a runctiqnnliratea celuilnlt. Asdj~i. normalitarea este ddinitiffn pstlmpn~Iogie. inh--un ~ndm delimitnfaprotlimariv de cele trei crite~i ?Jenti?nate~. cu nn a~cent n1ai pntet1Jic pe crieriul funcponal. .6-f;ia:dar,. dupl\ ntapfi ,ani .dlb'- cercetare, no.ooalitatea
ct
sus rrtentionilte.risc'i.l} presupune predic.tie.nsupm lparitiei slttrii . le distrcs~i disatilitate ~i sugereaw di noi~ p.silloparologi i, putem face ncel)sta predicti~~ Slltrebarca lle care Ltebuie sit(} tJUnem 1nsa es.te unualoaren~ esteunl\"atament hazar pe ncest okiY!I!nt tlisc{spredistres eyi/sau disabiHtate, justifioar in.cnzu~ip.cnre l~ilci~nwl ma are 'inca int rablonfclinic mas\\fcst? Dafe;)&,~tiintifice pe cdre1e .avem tn ace::;tnJornenl: ne ru:atii di N"'Ll. nu este justifi_!!al
(O~wes, 1996)., Predicpil~ ,\)e ~are le pt}tenLface privi..'!.d , de:?,voltarea llOOt viitoare QTPbleme psihicesunt ex.trem. de i 111precise Yn acest moment.Chiar cunoaclind factorii etiQlogici de -risc;(ex.. favod:z.ap(l . p;;;cllspoznntirderenninan\i;declan~atOJ;i) ~i eventualele cnracfedstici,@le Il!~dililui pl!CientuhJi. prohnbilitarea de .a faceo pr~diptitJ:, aot1rat~ nsug:r~ dezvolfarii uno~ tulbudl.ripsibice ~ste e~tteii\ de mica (Dawes . 1996). Pro~abil cil de7.VI)ltih:ile S~tiintifice vlitonl'6 ne 'f'Of oferi (~tmine~elJtm aJace predict]i mai precise. darnu esre cazul sa crede~"l Ca pntenJface acum acest luc:m. l)aci'i cineva .S~lS{ine conlrariul, prob_abll di a~cunde foarte 9ine llarele emrJirlc~ pe baza cliront 1-'ii bnze.aaii icJeen! Pentru a prg!.mJental1l muichw ~ceusta concluzie. sa. n~focali~lim.pt; tulbvrliT~,psihic:e presnpuse a avva o componentll genetiga ,pm~rniclL Astfel, chiar pr~upunfmd cl.\ prin consiliere;~eneticii Sa .esimenza Ca cil\eVa nre'unrisc pentn.1 a dezvol{a llchi~Q.[l'!i:nic de 7~%. tutt1~i nn put~m fi.siguri cl1 U.\lludi:vid .::u acestris.c va uvfia:sc}\izofrenie pepnrcurslll vis:{ii. tn sj;himb. esteposibilcu u11 it1divid clann risi.7 calculat de 2j% d~a dezyf.)ltll sch\.zofieoie~ al\ nibl\ sch~2ofrenie pe parcon;ul vie~i.i. 10A:Jadnr,; pt:t;dictme noil3l.g! . .$~sti~ennS:.'l eX rima Cll neoesitate Jan;velul jndividului. fn co~. i(iilefncare ~tinl eli TtJr)si~qpllt'?lag.ie.~rliUlmf}niJd 11U ~sre n~li11inistra( unui "paci~TI ~tatistic" ..P1.nml! fl8Cientanulf\t slat\ nc~ste trat~mente au l,li .a m~l .me de e:fuGte SttCU 1dan}(Kapl;;;;
~i ~pi<}h . l ,, ; .. a oc ~ ~i coh)h.,2002). este evidenta problema etiQa in jtlS~1ficaren adninistJ:li.riiunor trannheme pe baza unui .
. .
~~ ma~ cl~r ~efini~ ~incapa~i tqre"func{ionalK),. stras-ul'i distres~11 s~tn~defintte mattmprects. Stres:.tlleste o pre~re_nta corratanHi ~~ vulfn;no.nstd: Bl este unu14in filctodiinrportanti-pentntviatii ~lmen{me&"et\ ~ (S~lye. 1976)Wistres:Ejfin sc.himbeste definit caun str~care~reconsecln e .. ibolo ioeibiologicenegarjy_e CS.elye, 19~li)._Dar unda e~te litnira intre stres. qi distte:;? 1?1ferentu d~e at:J'eS.:jJ dJstres c.ste cantitntivli san caliri}Uv!? --pml~epntologm r;m pmnte TaspundSnc8 r.iguros ln acesre j"ntrob1iii (Ellas.l994; LAznt:os . l99l).ftrplus. Etdcsen distinctia dintre
~fr-es-ul ~~~~!! (eus~rcs};i distres se faee a posteriori . ndica .. Lluplt npan{inef(!cteiorlor,Dacli efectelele.suntnegarive ntnnci str~-111 t:Ste i!ll~trpret,at aa distr~imt~acii efec!Cele stint'(JOzirive stre~-u1 est~. lJttf!rpretat Pa.Ellstm!!-. ~adar, acea.sradistincfie' ~~1st~ v~. dtstt::- llUJl~tnc~ vnloare predictivli sau,explicativa ~ doartJ.rta cl!lstftf;nt~l"Je<,-n posreriori:;.. .
... ~}p~c sp1;e dish:e~ dis~bilitf.\te. Acest element ttl d;f!~~ttn~e~terlnttl.co~adev:tratporicnlos pe1ltm patolagizama VIO{It cotn'IJ.en~. Ce inseamif dsc? R.ise IltsBtunna pmbabiJiraren de a apiben tevu:negntiv. Prin definifia tulburl'irii psihice mni
"i
97
".-.- .....""....,.,.......
ris~ calcula~ de a dezvolta o tullmrare psihidL Pe aceea~llinie a ?rgumenijidi:ideii t:;ii in psihopatologi~predictille nQ~Jre sunt., uu~~~i~~.}~~~,~c9estmoment., un altaspect c~ trebtfi~'alstut~t
e~te'pr~i1~c,\fit;f?~h;azuun~ ~uaUzeiclin.iced~taUat.e?lls~pun;
~de.'!,e~ cap~e~IC\!aiacuta an unna uneuunhze climc.e (ex.. Q!:in mt_:Htul chni_9 esle:mai precisadecijt o Qredictie statisticaJ:!e
sururuizand rezultatele -nre.ci de stu~ii (ex~ Dawes ~l eolab., 1989; Meehl,1954). De ce.se dovedetepi:eijietia slutislicli eel pu i u h\ fel de e.ficientii ca redic ia clitti,:;~ in ciuda.ru:te taril;r . coutrru:efYuadin e.xplicatU estecau1etodelestatistice uutihtsl el Conuepute indit sa poaUi evidenp.a I.Jl}.ttern-urile e:.tisteliteintr-p
colecpe d~ date ili,ncolod~ z;gomotulliisennialuldish1rsionat" nle aces tor d~Dn'Yes, 1996). Onnteuil, pe dealtnpaltt:, fie ei ~~ cliul~i~ni prof~si?ni~ti. pti,nX~s~~ a~tc~ra ~or~e~ni~vli a~ dificultatilil a oombmamfo,piapt calitauv difentesaumdtcaton rar. asociap in viata de .zi cu zi (ex. fre~'Y'ei'li-a inotului 15i perfonru.mteleJUanagei:ialeo 11tiut Uindf'apb.il dtadest;tatnl:,l:e ac~ti indicatori exism o corelatie' pcttitiva, setfiuificativa stl\tiatic) (Aud~.rnon, 1990). iu consecittf.i. adeseautil.itlilll sintetne de decizie descriptive nu normative in p~~~c\.iil~ pe ~areleJacem. Ast{e.lde sisteme de decizie .descdJ?tiVe ne:dir;~orsi.ouenzii preidicVUe. Spre ex.emplu. doua din c::ele <mal C.Utlo.scute distorniuuisunt introduse de .accesibilitateatti .ir!p.lJ.'2'eilfntivi{Jlt:ea informatiilor (pentru detalii vezi, lll:aJluel11an ~i Tverskji .1972; Tversky ~i Kabneman,l973). As~ aqtW~aincent prediel,ii.pe bnza ioformatiei nccesibile la un ru1unut mom~t. i-goortbid hJoouaUn care nu este accesibiHi inconte b.ti at dar care nr fi os.t h.npo.. tn P . .redie~..e. Pe de t11Ui parto 1 .Q~ca'cevn-este . ltllitta... . foru:te. reprezeu.tativ plllnttuo categori~ nceo~mnu tQseaumltcli. -acel ceva. esle ifoarte probabiL DaciL spre.~etnplu, se iuezii'ii.it ....uroJatoiueledouaafmnatil~ . - 0 .:l)e.m. eieJunmtoare;a fiioutcanc~r.la pliimaru. (m~op ..~ . runn f..
bazl\ includerH pacientului1n auu.witedase 9i c-.ategQ[ilinu.{ma .examit1fuii CU anutuite teste psihologjcesa.Uill1.l}]113 \UlOftlflafize 2emografice- diagnostic stati~tic.: {pentrudetalil vezi Ffa~. 1996). Ll1 primi!vedete acea.s1'i1iio~a este Ull;t reiouabWi., Printr-W"l diagnostic iudhr1dualizat cu ajU{oml iftterviuluiclinic. pulel"!l infonua\ll.relevante.:;;l detaliate penttu pacient. neaccesibile prin alte metode. info:auatii care ne pot ajuta apoi in predictiile pe care lefacem comp.ortameutu.luiucestui padent. @jire exemjillb o testarepsihologicli nepoale sp11lle.di padentul no~tru are un coeficient de inteUgenta 1lle9iu.pdn r:apoitare la etaloll. La 0 analiza clini .. a. ac .te . . . .I oate dobaudi st::muifica~ii noi: ( 1) pncienluleste uu1i inte ellt, dnr este e.x.trem de anxios la testare; (2) .pncienlirl afost u1aiirJleligent, dar ca unnare a un~?i trawne cerebrate s-a delerioratcpguJtiv sau (3) pacientu.l a fost mai putin inteligent. dar C:a unnarl! a unor programede il1Jbogiitirecognitivn aevoluat u~o~ etc.Tbate nc~te dnt.e cutese prin a_nalize clinice n~\,lc un bagaj intpO[tant de infonl1Btii fat11 de di!lgnosticulstatisti~ infomllllii cu~npatellt ne pot ajuta in predictiile pe care le )'OUI face,des,pre . performatttele a cestui pacjent Pare evident, a~ a sa fie7 Ce ne spun cerceUidle7> 0 metaaualiza sumarizaud rezultntele n peste 45 de studii (Sawyer~ 1966) a arlitat clnt ~i dr~pt de apel di aceasUi ipoteza este falsiL Un diagnostic clinic pnrlicu!Einzat paclentulni"-nu estetnai eijcl~ntdectlt pu 9lagnostic sta;tistic 'in prediotiile p~ care le J_:mlem. -fnce asupra comportamet1telor pncientului. Ac.easti:i concluzie a JQst cmJfimtat.liin mai rnulte metaanalizepublicatede-alungulanUor.
ana
'
'
"
--,
~-
dar
pul.monar)
iadi
- 0 femeie a fiicat cancer ln pllitnihd. ' Majori.tatea. subiectuor afmna di primul e.venilllent estetuai probabil dedit eel de-a doileadeoarece siutagma femeie futnato!lre"esle mal rep~ezentatbti\ penll:ttc.ancet'Ull~ plamftni dedit siotagma ..ofemeie". Desj.gut~ o anali'llilogidillmt!l. e-videu( di a d_oua shun tie este maipro~mbiHi.
"o
98
99
'8;~tt/!~5'~~~~~,~derl:~vi .... ;
ti~~itti~; ~~~l~~~i~~:j:;~':~~:s::=::.:~~~tl
'fii11i~pd
;t..
1~:~a1f16"~~
f : .
; m1tFn~
~lif11iJ:;(:
.g~qg!~~~J1.,p'*al~~~ljnipii:.(Jcllriro~feldilJi
.~.l}~e~!AA\~k($tetneatrimJJ~hH:e}e
;d~ r~~~~)ps;bal~giclisi~'da:Bi~ninl
.':::z~~t.~
:: teot:~trc; "S'tiiiittfif'dizlftJ'".!if ~tnion;atg; :a~N;,QC .!~st 2R~iJ10Jijgic (Anasrasl. .1958.;. '4ess~cJ,:_ J~S,.Q). ~J#e ~~~J:lltt, dl!$i .studiile, :. , . dt{~~l.Qmeimp1wtifaupertathtr1i~jadan1eniulclln;c.:a4'l.t.~uh. ~ aspeeiteorericcftt fil aplic~Uv '(ri\t":i:J; ~UOO; ~c;l~~r~:~~i ;TnlVing, 1994). mr aycm inc1ic't~ t~~t i:l~''ii1etilll}!ie iQ)p{i~i~.fl1 ciuda
~~~~-e;~i illsr~~~nrnrDP$in~I!gic
~~ ac~crn~1il~i\:;I~~Jgpp~are8conilor
~~e>tpfi!Sie a:df.rioJtitt'ii;etcetllfi1ar
-~
...
__.,.,.........
....
~.
'
..
l:ldlV~z;l:.(l)~~ll~tO~l p~dll~ ~l(2}cU osanatnte psiltica iluzorje,. ~:1~trn ~CeJ?h~ dm U~lllRO Ullerventie tJSihoterapeutidi.-nr putea .' mlfla1sa amplifice stre~ml \li psihopatologia, caut1nare a abnrdudi ~necaJ~i~m~lor def~nsive cme au asigurat p sli.niitate ps"ihica Iluz;~JJte. Stgur. Ia ceea. ce am spus lulli. sus,. s-a( p1;1tea .aduce d~ua conlraargume~te sulide. Pr.(mulconfi"111ll~umentat fi acela en aceste scale de JiUtQev.aluare nufost:;erlos vali,te. A5trel pe b:U:a 8corurllor otitinute la aceste scale (p~f!di(!tori}se poat~ pr~ZI~: un specl:tu la:g~e !ndicalori psiho~com,pertameutali ( cntet~J) ..E~ ou spun msa ca aceste scale nu s.un~ valide.. Spun doar (veu ll~ ShedJer~ic?Ja.b., }~93) cavaliditalealo~p~djctiva cr~t-e. atuuc1 ca~1~ scorurlle mdica :psihopalologie ~J.fll~e .ninb.igua a~u 1cJ. dind sco1.urite lor indica si:tnatate psihidl ~t'.:ltistic, :acea:;Ui
SJ tun(:.t(;! VU atC.OU8 coeficlen!Ji d~'Va)jdi~te [1fedjcti
~ue~~.n.i.~J~~~l_(Jfcdef;:ns~ ve ~u con=?tie~tizeaza ~cesi)il?{~,~~~(3) u~dt~.~~'+..~J,~~~!eaza (d~1 diverse motive care uu tiu dl;pafologiq . c1 de u1Lerese ec~n~nu~ spre exe~plu). A}getsvus,Jn groput~ . . eelor_:-~ ~par ~a probleme psduee in unl}a unei'astfel de , ,~v~ll~at? psJ1mlogtc~ a~e~1 de fapt eel pu~u doua categorH de
elliui1J.a seii:mificaP.alorl Cu alte cuvin.te, v~;~lldHatea p~edktiva: n ncestor seal~ ar J?Utea ariit.a bil~e. ~ilr validitat~.cotu:;eptt1a.Ui .este problemnhclil. In plu~, mecanJSt1Jele defensive care rute:J:"eaz.ii si::orudlela aCestescnlepotnllera=lj sconuil~Ja.~tiLeriu fieel subiec.tiv sau compurtamental, lntr-adeyat, cerceUidl~ ati aditat di atuuclc!lld sunt l!tiliZI.lte critetii cm-esunt mu\ greu, ixlfluental.e de: mecibusme defensive lucrurile se schi.\llba;. st:ddatii. c~ apfu:eau ca fiiud sanato~ipsibicla scru.ele de nutoeValuare av.E!au
~m1~ mare pro(Jabilitatea s~iaiba tulbudiriemotioIaJe ~i psibice
va. dar HU Va
cazulcdor cate au. llllilim dac:;atu~canlsmcledefensive uu au alterat Iii s~prulla acest~ sCale;ln plm;,t;<;t\leledenliucimJasunt bunp1~ pr.hlc~pal it!.a d~t~ta.iu~lviz;li {;nre suiuilenziinuaUlt pe, ceicareu!ilizeazii mecnnistne defenslvel A~estelimite ale teslt:lor psihologice pun sub selUnul intrcbudl concluz.iile .umltor cercetmi diu psibologie C_ru:e =:IC IJa~azii.Jle Utiliznrea t\llOT scale de autoevaluat:e.Spre exemplu~ psillologia pozitiV'a a ~ditat cu s~nata~ea psih~di. defin~e de.. capacitalea. iudi~izilor d!! n distorsrona reali.tatea m favhm:ea1or{ftlylor,.1993) 'Jntitntl ce un sill realist lllll"e sa fie BS,J.X;ia.t cu pr;oblen.psihice{eX.. t'-tlbururi depresive). Trebuie.ins9.sii.tneution8tneainc~uldepi:esleince.st' lucru este vruabil doi\r penuo o fbnna deiutensitate.U!iUnr.iL ln cazul m1ei depresii,de.itttensitate medic ~nu severastilul tle gftmlire nu mai este realistci distorsjouotsprelaturn uegativaseexngerewza Bspectele uega.ti.ve...Rnpqrtulcpgrdtii.poziti-ve versus cognitii Jtegative in, ca:z;ul nonua.litii\Uidepresici ~~oare/ r~speetiv depresielniedil-severe este de :i la1/ Hal/ respecliv lla 2. Prill prisma eelor discQtate 1li,ciapeste rezultate pot tusn sii fieinterpretate ~7l altfel. Studiile .de psihologje pozilivn utilizenza adesea scale. de nutoevaluare.. A~adat. f!.._tup~i de illdiviziuormali COllpUe nt,tindivi~ JJOrtnati cat~ilndivb;i CU 0 sl\natate psibicailuzorie,. a~tia.diu Uflllii.justificilrt~l'eZUltatele cnre ru:ntli. di cei cu sijuiitate psihlcli ~"aluata .cu ~cnlele de nutoevaluare distOrsloll~ le~litatea mai Jnultdeciit cei cu pslliopat~Jogie (ex. tu1~urare ~.e.Ptesiv~ m~Ybdide iat~ns.ilate ttljmu.-ii). In ~este comli~i, rolul ilJ.l~<lf: pu~tive en' fnclOri
J.n tnupttlluptelorl (pentru detalii ve:d Shedler ~.i co lab~, 1993). AI dm1~a cr;mll-aa.rgwneutar .fi acela disc::aielede autoevaluare utilizale pentru B. evalua saniitatea psihica au jndlcatQri de ~uiuciuna cu ajUtorul dirora puleni ideL1tillca indiyizii c~lfe ne mduc i'u eroare. Dirl pacate cele mai multe sc.;He utilizale pentru a evalut~ sanii.tatea psihidi nu au scale de ulinciuua, ~i cJiiar in
102
O.a dowJs.itwlfieinteresandi (pel'itru deram vezi WaJ:!;qn eyi P.~nnebake1i,1989} este aceeain care s-ainvesrigat relatia dintre distres .,-eya1uatcu sca:'le d~ autoevalunre- ql siU}ptori1atologia
somatidL.Scal~\e de auroevalliare a sanatatii psil)ice, respectiv
indivizHor considel"ati slinato~i psihic este nn fa~~or d~ 1 traintuitive descnse mal distorsiune cure generaza re2.n 1tat~ e c0n . . ~. . .r S\lS PJ-ezenta acestt\1" ind\vit.i CU sanatate SlhlCU. I}UZ.OflC ~Oi1 e re.d~lce semnific.ativ corelatiile inverse el{isn:nt~ inrre sannra:.~ -~~]~ ~~ . . . l"tii ~ Cl\ ~ scale de nutoevaluare tsnnptomntolog._l' ~ . obteCllV1, .-aces ~r }u"ru estc .. ,- evr.l. atli lrin incticaton t. _,. somauca ' if 1 -resent a1 sus imu de stndiile care nu ariitat c" un Ul ve (.; :-~nismtlor de~ve de ti negare (care generea~~ o s~~~~~a~~ pst iclfilnwrie) dtlcc a. t'ln activ_are fiuo o tc crescu . tulbnrari somat {Pennebaker fil Susman, 1938). . l .3.1.1.3 Diagnostic. nas?logic. dese:riptl:"' ver.su~ ~:;nas ~ tic nosologic etlopatngenebc.. 0 tncre~erur~ ~n p-.:. o~~ . . tqointe de K:raepelin. diagoosticu1 tulburl\nlor psdu~e ~ fo~t 'In haos.lsaac Ray i-n cmninuatpe ~quiron !l~ Pine11n d~stl~Ctl~ diotre nebllnie [includnd mauia ii demenna prn~~~, (a~t~z~
schizofrenie)l
au
sof!lnticaeval.'tatii.pri.ns~ale
C(sill\ptomarologia ~onl~tiblifvalutlll prii:rindicnlori obiectiyi). nceasta 0;~ 1nsc~mlt en ~i A co.relea:zliyu C. Varinta comuni\ dintre AqiB nn ses~trrra.pune cu varianta con)tma dintre B ~i C de~i 'B ~i: C &e presnpune .cl\. tnl\soar! acela~i lucrn! Aceasta pnne sub sentnnl intrehli.rli .tante concluziile ..mollclnhli .psil~OSQl)lntic .pazate pe rezultatele '?btinute. prin uti \ilarea pte.pond~renUfa sc.nlelor de autoovaluare.Probabildi din nou, pre.zent.n nnui grup cu sana tate psihicll iluzorie fn cadrul
104
de ~utoevaltlnre} i B cQrela~a en
inlbecilitata.a).s-n neg;lt'itlsa eonsmnt in aceast~ :pen?~da validitatea unor clasific~ri mai sp~cifi~ ale (1.l}l:l~ra~J lot psll~ce (I~i1 1l~trom~ 2002)~ Krnepeiin(lB96) atnoerc.a.q;~ fl~h-~e ntd~lul rh.ei.li~al desctis it~ sec{iunea1..2. ~i tulburl\n.lor pst\nce., nnmte de a continua, treb11,ie i}T.siL.sa elim,ttli~ in acesr co~~e.'ltl, o ., .,, t'. . ~ir . acare. i.n. lirerat.tWI. (ex. concep 1te gre., . . . eXJ.stll . .. . . . psi}ll:\p~.to. 1 . d.,,o. g1e1 . r cu\ Sa~:t\stm ~i ~nrason, l 999)" }Aodelul-tne~tc~ ~~ loagnos .' eiiop~rogenetic nu insean).nl\ un ~ec;luc~olu&m luomedlc.l'll; lGac[lelin n ir),\eles prin mo!iel {nedtcnl, unmodel 'in.cnr? boa1:~
._
~tiopatogentic.e nefiind
doar biomedlCale. Cl !il p~th?SOCIOl~ {Killlsrromj 1002); tn consecinfii., primele propu~er~. at~ .... .'. . -1. ... "llfo~.r ... e. n. . face P.s.1h.'ce I u-n~pcm.. ". d . oclasifioare . . a.tu1bnd\nlor. . " a' (nosologjcli) ba2.atll peffiiliatoge~l de a evt tn ~ln .. Hignos
!ul
tic ;rzosologic descri}ltiv, bazal donr pe ~erLlne_ ~' ~t~pt~m: {Kililstrom, 2002). I{r-.iepelin s.i-n oat seama en tlm pncate ms.a,
185
tulburllrilor psil1~G6 nu ii permitrut sistem de clasillcare ai.~torn bazat ,P~:~!f:cjpj(9$~n~za. A~adar, incerdind din u~u sa ~Ji{~,~~ .. diagnostic nos{)logic descriptiv,a ao\.\a propuu(.'!re a lui~l.l fost . penln.t u Ll sistem de clasificare bamt pe evolli\ia ~i progn~sticu \ (gr. prognosis-a llli dinainte . pro-ioainle; gigno:Jkein-n W) Lull.mdlril (Kihlstrom, 2002 .. Kraepelin conllider~:t cif cee~ c~ fact>; capsihozele inaniaco-depresive sa fie sim.ilare intre ele ~i dife1ite,de schizofreuie nu. se reiera atfit de molt la simptOJ,ue ~1 sem11e cat la evolut.(e: p~i{IOZele rmtllittfU:-dep.resive tind sa se nmeli~reze pe cfind schizcfn~nia tinde~a se agraveze (Kih1stmrn. . 2002J Ace~s~a a dou.a propunere at-e iosa o problema mnjoiii. Un d1agnosttc corect poal~ fi fiicut dmu: a posteriori, dupa apru]\in
~i eyolu\1~ bolii ~i a~~dar, elnu _ajutii foarte mult in procesu.l de
(Borges, 1995). ~e ade:vllre.linsii,.cii iu ullimele edi\ii a~l (ex. DSM~IV L. APsyA. 19~ incearcli.gi\sirea un~ cri~i
~ cunoa~terea uoastra rlimftne ln ni~~l:ilescdpilv.. adesc:a ;fiit:'li a. ~unge la.nivel e:xplicativ. A~adar, ~~ ttntamenlele a(\tnuuslrate !li elaborate pe baza unui diagnostic descriptiv au uml. pu~n~ 11anse :sa atace mec~misme etiopatogenef:ice re.\evanle. fimd
ade.sea simptomatice._
yaJldate ~tlin\illc de clasificare a semn~lor ~is.iroptotn~~. DJ_!! plicate seiguorliinca dlagnosti,cul ~ti~patogen_etic.ln cott!leci.nta,
f.
de intenren(ie
s~ e~ prin~H ~rin shuptoUte ~i se1n.t1e sinubu:e ~i a.u o etiopat0ge1)ie sJ.mlladi, ~~ deoarec~ uu putea cunoa:'jte clar in acea vreme nspectele de etiopatogeneza o. ttd.bw::arilor psihlce, n acceptut provlz.oriu uu diagnosticdescrlp~iv.. focaliiat omnai pe seiuue !li simptotue. Paradoxai.. iutentia tui .Kraepc::lin de a evitn un diagnostic descriptiv a dJ.Is tocrnai acolol Problema ~te ca piina in ~ilele n.oasne diagnqsticul nosologic psibialdc a rantas llnul descri.ptiv. uiUi.nd angajamentul etiopatogenetic ante.dor (K.ihlsu:pm, 2002). Acest diagnostic descriptiv, de clasillcare a semnelor~i sllllptonaelorin diverse categoriinosologice, es.te tuml prqulemnlic. Clasillcareasenmelor ~i sin1ptomelor se poate
i tratmneut. . . Problemele fsillopalologiei relbtltoare la modU11n can~ se face trntamentul tulbnrru:ilor psihic~ sun.t dese.tisc in cele ce urmeazl\. Diid.i tra.tm.netitele tplburl\rilor .J:1~'~.i4ice sunt eficiente lSi valide ~tiintific attUiclne llliteptfun en: (l) n\lmfu:ullor sa fie constdlns de sup01tul elnP.iric; {2.) .sa exlsle J.a:e empiric: ca~e sa SUS\illU eficienta lor :ji (3)pi01U()Vatea ~Of~Q fie iacntii [lflll suportl.'ll empiric de care s~ bucudi. Sa urm~nm m?dul it\ c~e nces~tli suut coufm.nate de.starefl e. J:stentli.. U.l.domen.10.
Jt..
face dupa c;tiverseciiterli (in priueipiu o iufmi~tel)~i nu putioe au fost cazurile in care. s-.au construit categorH OJ'i s-au ,s~os calegorii liosologice din gh.idurile de clasificrue. n li.tlburariliJr
ualnment SDU Lnbidubd l\'Jiuott\Urtllui . . . .. Pnralel cu. cre:,terea numiirului de categoriluos?la~ice psibiatrice asisi.UtU ~i la 0 CJ:elil:erC R ll~tlti.~~Ui fotme!or d~ trala1ueut (l3ergin ~i Onrfield. 1994). Dm tulU. 60 p~uti manu '90 nun.tfuul de trntameute psibote.rapeutlce a crescul cui@:"O%) (Miller ~icolnb.,l991). Numul in psiboterapiea~e~t f1e$te_20~ de ~coli de psiho~eiapie :Ji peste 400 de tehtuct. ~Be~gt~ -~~ Garfield, 1994). Acest lucru este fonrte bun, ant ftlen~\I sa sptmem. Cu dl.t oumar:l de trntatne~te ~sp~n~bile esle m~l.n~e cu a.lil.t ~ansa de ameliorare a sufenntei pmluce esle matmm e. A~a sa (ie7 Din p~cate ct~terea UUl\.1~-ului de tra~men.l~ B. in mnlel ~teren ar ic.inHi a nu.marulm de: ca\egorn
!.-.--~-
107
~'. ,~,
n. o . . . . u. ucest L.o ......1: c.elucru? psihmhice, 0presupunem ind e . t.leste . nde, '"\. " ~tim Hat sa di aceasta c~lere nn
mtificioila ci~xpresie a celcettirilor ~tihl~fioe care an dus la forme noi !li diciente derratament. Dnca acestlncru esLe adevarnt: o Prevalen{ll (mimarul de tullll.trari 11sihice ex1stente la un
n10me!lt dnl:) tulburarilor p.sihice trebuie sa se reducn odt1tii cu i'omulpreafratamenrelot eficiente; Trebute~"Q. nsistlhn ln clarificarea unor modele etiopatogenetice pent11.1 foarte nmlte tull:;mrari psihicc_ Dilj. pacate n,umli.rui maro de trammente nu aduii ln sdlderea preval~n[ei pl'tncipale1or .tnlbltrari . psihice sau la clnrificnren semnificativii a unor mecanisme etiopatog~netice (Lilienfeld si col_ab . 2003).1\1ai m.nlt._preva~or tulbndiri p.!!_bice !!:_~. deti e resiv)a crescnt ulilinelei decenii (USDHHS, 1999). . igur; ~e po~tecorimntrgtunerl_ID(modi .tcfind o ipotezii "'1xiliilri1!) .. Cfi Qt\n{fi C~ dC7.VOltarea SOCietatii S-aU dezvoltat Si . iversifjCI\[ i - i!Ctodt.'Ca"te detertniaiHulbnrlirHepsihiee {ex. srres~ul). Aceasla E;i~nacl tlet}itratamenrele sunt eficiente avemrontsi mt~Ue tlllbnrari pslhice deoarece ~vern mai inJiitl far;tori eti~lo&ici.] Aeest Brgument esteintere~ant. dlir-la o examinare logica atentit no ~E:te s~ficlentde. utero ia, D~cn el esre.adl!:v~mt. ne~am llJirep~a cam prm1nl rQn ncideJ1 trdbilrarilor psihice {nuiJl~rul de tulburltri sibice 1\{)l:careaua .. ~utirttr.,o arittrtlitn~o.lldii) sa creascli,JlU Beapa~tpr.ewalenta"ior(pv~tlpnn nd cli cei suferinzi sunt-tratap ef.icient}. Or. noi ani ad\tat cit prevnlenta u~or hllbur~rilorpsihice afos ~i esLe 'in cre.~tere. irtaercan9 sa f;alviim rorn~i ipote:za en rrntamentele lunlh'ii!'iciente contin\mndcu o . . . ' ' '- -- .-.' ton1~ula ile t!pDuhanes-Quine (Gleenwood. 1989) 1\m puroa modd.'i':n o nmt ipt1rcrli au)(.iliadl Qi um pi .rea spune c! tratume~ ;ttunt eij,ciente dat_cei strferiozi de tulDurlbi psiltice nu au aoces ele: ll' _nadl}r. preval~urlirilot psihice este maa;. Cei
~.~
';' . 1.
~ sonr f~arte scun.llle.tntr-ndevlh. costur"ile trnt~tnenrd~w m\tom~atUor ps\hice suuturia~e.irrSUAam~~lc~lcl~umdu-se m nr de 100 de miliaTaedeUSD {USDiffiS, 199~~ ._ ~
J
tn
.TinlimHnsa cbl1l ca: _ . . . , .:_ mlburlirile psihice .suurp~intre cauzele p1i1~~ipale pe~~tru. morra1italeill {lltile dezvoltnte, eJtistiind ~adar.un mte~escr:_,~t.tt tn n le rrnta {bx., conform-e&ti}l."llirilor OMS. tulbnranle gs1~u~e . snntcauza numnruldl!ii pentru.morbiditate Jli mortalitat~: m l;nn1e de7.-.ioltnte~USDffilS, l999}4ic~ ... . . . ~ . ;~ dntele empirice arad\ ell tmtnmentele penrru. rulburanle psiltjce stmt . nrltJseo~rnptontatic~i didto~a ~~~storn e~ri! departede afi I\llll{umitoare [(e){.irt cazul toll?urarudep_rest~e ma}ore~ iutuma rrarame{ltullli ~11edicament'os doar aproxu~1nt1v 4S3iO%dintte pnCientU!J1 an1elioreaia simptomntologia mr ~~l !nfi.imp~rea ,acestufa, tauloul'clinic va r~apare~ ln5_0-'t._O% dJ 11 cei. cnresi-au arnelim:utsin1ptomatologia'(Antanuccio $1 e?lnh: 1995; D~kersbach ~i colab. 2~eo;1)~Rubeis ~i.eolaq . 20? l) l. ~otbza confonn dlrcia avem natttm~~ce foane ~fic1enre rtarele Illl:'ann 'l. ei . erin?.ieste u n rol:lab1l s fie
~de~litati\.Consider mai degralllftvezlfli Daw~.l99(l),.'fn baza date1m; pectln~ le-am nnaJ~zi;, c:iimai pro'brlbila est~;"; concluz~ . con:fotm cli!eia aven1 tpttunlenre fonr~ . !ea).nml~~7.lnUv
e. JCJeore en e rctent mnltum1tonre penttt1 anumll"e conc.htu {ex.
'
'
'
',
'
'
'
'
__
(e~:. tulburlrl bipolal'e ~i gretl _nccesi Promov.a~en ah~udlid-lot mai b1Iie vah ate ~tiinti"fic .{ex.. cognlttVcot\lportamentnle~ biornedicale) este c~1e~ f?8T~ ne -~~~~~ scoate
}a
din a.cestlabirint form~t din sme de tratm11ente aruftcwle care erlitacesc sicnreml ne i:tnc nidiieri. ,. .
108
109
..
,.
Ecce lVfesnu!t:.,; .
Psdtolog1e CI1n~c~ ~tlint{fidt(Soci~l)r for Science for Clinical Ps.ye!!l?logy;_,SSC!') di~l cadrulDivh:ieLde P~Jbologi~ CJinica (D1 VJU.aJ2J.au i!lcep.ut U11 pmg,riitm de stabilire a cdteriHor pe care o :>ll'(l~egie de. ~ntervenUe. paiboterapeutidi trehuie sa le respecle pen tru a deveni validat~ ~l:iintlfic {peutru detalii;eti APA la h(-g.J.;.Ywww:C{):za.mg ~i AI1Qa l). Ctiteriile mintme sWJilile d~ APA peg.ttu C un tnttamentpsil~~e ':~idatUiQ.tific suut firuictisem coh@uare. . -. . ~
A~oci~ti~PsU~p~o~ilo:.:~ericatti (APAJ:;;iSodetateapent~-~
. . u ar.U~ clipsihute!1lp{ue 8m1 ~ ~ntru uns_peetru 1arg.de wJturhip~ce, acolounde sun!_eficleute au,efecte petermon lung sip.revirrrecaderil -: .. . . ....... . . .,. ..... . ...... emru b. . . . . . we. . ~li:Ufia. _siliotro ___ asi. _ _ ._?.~ e.Iedintreil~ele,fomre d~otetalJ~~ nu su.nt s.e~Ct\tive;(d~iexista(lu ll,10L' a\Tt!fitaj al psthot,urapulor cogmtiv-comporta~hentale fata. fie celel~lte fon~ede p~;jJl?terapii). Mlllte pin aceste Sll!fJii aufosti.os~cciticaLe
(Ber~m 91 _Oar~~ld, 19.9~) au ~ost ad~sea-inte1neiate pe exper~en~a ~l8tudiide caz ~~ rar.eon au fosU11vestigatei.uatudii ~xpen!nent~Ie sall.~tudli cl.iuice. controlale. Putinele studii
'JraLanJenlJ!!. gm inv-e,Vigat_ fn cacln~l Stuclii/or C/ifiiCJ?. controlatc (randomized clinjcaJ aials; Ret). Phcien}ii- sunt distribuiU raudomimt in. eel p~1p.n doua gmpuri ..u.n gmp de
Iii
Wa~upold~icolab.,1991)
experimental can~ prim~tetratatnentu~!nvestlgat. A~tt cummn mai afi!Lll:~t. smlt con!itlen~ de faptul cii_ exista metode dj{eriltt p.enlru avansarea cunoa::;teh.i. Studiul "de caz, observati~. sistemati~ analiia unei situalfi problema_ ~nt1 ~xp~rintapUuica p.otducela noi cruJo~tinte, spre e~emplu. Ace$te cvnri~ti.ntesu1tt insacontexluale, ele nu_p.ot:ti gen~ralizc'1le. iitJ.ttiisuptiucate se con~tieutii...eatii acestlucru~l se exvrimiif;lceastii id~~ ~uci cnud . fomtuli1m..wlclllzlile pe baza. rezuitnlelor obti.nule cu aces~ metode (ex . studiu de_c.u; . . ~acem tii. _ lL_.fn_tll~sura i . are uliizaiu ilstfel de metode (ex. #;iludiu citz)darill C(,H~
de
ge.neraliz.'Un rezultnte.
..
d .
este se~lclOllliiii\n.
teJor a"en11evoiede att\~liiclinice conlrolalel GeuernUznrea uUliziirilUllPl'.leluilci.de.p~,illolet~pie care nunu fast testal:e in slttdll cliniqe c;ontrolnte e3tepedculoasa. Dat:a Ott sunt e.ficienle {presupun8nd di J;lU .reduc d.w f)ici _nu
~llplifidi5h.uptomatolqgia4ejaeltislenUU)el,educlacoitur-t.!/1
\ laprobleme etice.Dnr uneori trnlamentelepsibt;J.t;ernpeulice nu } consecinte n~alive-il!lificftnd shnntnltlatol~ pfttdi.la JO"'o/; . dintre padentipot sa:..~i amplltice shnpl91tUJlolof;ia cnurmare n efecteior s.ecundare nle p~il~o.terapiel (J~~tbett.!Ji()gl~,200]). Sa exami.nanrcum ig11ornrea celorp~euta.t~ tu ~~easta scctiune a Iucrarii poate avea: ronsecinte negative serioaS;en~upra saiJat..=t\ii padeu plor.lmediat dupa atacul teror;ist diu u; sepletnbd~200 l t
segmente de poptila[ie :mifo~; ~\liar oh!ignte sa urmeze astfel de tratarnent~(ei.. p!lmpierii.polili~fii !linu)ncittniiimplicati.direct In acliunilt'Hle salv~re etc.)! ce !HI utiHzar. pe scadUnrga aces~ tip tie seDI'icil ~chiar s.c;:dogat!n caznl unor subie~{i care _ Ilu dore~u nsisl~npi >psih"ologicii1 Sn expficnm ceeh. ee s-a .,.. inrimplat,!personal~ am:parLicipat hquocesut de elaborate a
P$
mafcriale ~ S"ervi.bii pslhologi(!C penttncei afecta{i de evenilllenllll din 11 septcmbde1,00 1 "pnn Ac&l_demy of Cogniu ve Therapy, SUA, nslfel ell. am i\'\!Ut acces lln:doar la datele expetiment~le ~are le stis(in~ai:l Cl ~ilaprocesulde implementare !ii promovare prncticll ~ lor)~ lit 'bnxaunQr il'na,ihe eli nice "Efi studii de c~:ZJH1
unoc
cliuiceconlrolare" B:-.a observl.lL'Insa tnpracricaclinica ca unii subiecti car.e nn reactii .entotionale negative intense tarn n se incadra intr--a categori.e nosologi"ca vor dezvolta ulterior prob1emede stress posttraumatic. P~ncru a evitaaceastasitnape .s~apte~upus, pebliza Pn\?ticiiclillice, di ntitizarea CISD in ncest ~az pof!te:pl'eVeniacest 1ucm. 'Scurt spus (pennu dJ!talii . \lezi Kagee, 2"002), ~ s~ referli la temple suportiva,ventilare cmo[iotJa1h. incut:ajareadi1cntitd1 everiime~tu1!)i tinumatizani !ii expdmltrii emo(ionaleetc. f~tr-adevitr~. a~alizele d.e . c:az nn~deare "ntl ~tgirateficien~'! CISD!:Iara ins a ciistud'iile eli nice control~te efectuate receiit, nrnl:a ca crsp poate amplifica sirntltomatologiain lac san reduea ~~ su pt:evinli ap11ri\ia stresnlui pot~tln\tlrp~tic (pen~ detalii veri KrtfSee. 20oi). AI tfel s pus,
~ de \a sine de , .. 1 ""Orill '> pre7enrata Inai S\1S) s-nr cMmnua . . . \..:neg _ , , -eactii ndnptatrve 1 . oo:entiind de fapr un reac{ll pato ogJce ct I . . .; repr . . . .. . te ele ne l\j'uti\ sa prclucram ale nrgmusnmlUiln l:ntnatn suesnn _ _d . f . t'-1 traumatizame asimiliindu-le 1n ~ttu~tul 1\ noasrr~ ~ m OTmntu e . .. d' . d <m e acestea ~~ sa CllllOStinte. tncun'tjfifld snbleC\11 sa lSCU[~ e~t 1 "I) le cot~trolezt~ in C<izul unor subiecti (ex.. in ca~wl celm rept"CSI\'1 . : ..: .1'n.ense SO nO[ ac:cennla Sl ac~tB renotii emntionale nJ!gau.ve ~: ~ trrinsfeuna tn psihapatologie! Iat~ cmnutilizarea pe ~cara J?l'g. nerefteXiVli, a UD01' pTOJ}edUri care Utl a~. fost l'ncl\ mvesttga~: ri.guros (ex. snb aspectul generaliz~ru lor) po~~e du~e. , consecinte negative severe. Probabll ell studulc ~hnt~e. contralate var arata daca1}i in ce condipi CISD ~sre ~ficle :'t <1_~ 1 . ba2i\te ml\i mnltpe ana 1 t2d 1-1e. reiall:ntele pe care le avem acum, .. .. cn.z ~i studii eUnice necontrolntc. nu just~fica utlllznrea lm pe . sciulHal-ga. . . .. .. . . . . .> ?i ~ b' n ~ { PttrfOniwri{F,I.!Jll.lJ?ului cxper:i.tptmrM ue~u!f sJe If11!1 . dxlitprufbrmilil(a ce!uld. control (sau c~!a -ct~.anc~Juro. d~L9 ~niptd dei wn. rTiolprJm'qtt;. Qn. a.-atam.tm(.clnSlc.").. in evnl um .::_a "' ' ' .. . t1 ... ianl11 calcul ntat rezllltatelor nnm plogram d~ }ntervenl.e. 8'"1 . . . : .. "< . ciiteriile shitisticc cat !li ce1e. eli nice (eco~~~lc~t.Rd~Vlll~~~ si:atistiea :hsigudi generaliz.area' rezultatului ,m .P.oplllatte, ."11 "~levantit,'ecologica nsig\lrii implement~rea lm tn praeuca c~\rentli. Spre exemplu, dac.itse apliel\ ~;grocedurll. de relax<~r~ ... c~rc reduce tensiuneaattetinlli sisrolicli a~la 200 l_nJ 80,.acen:;ta djferentitponre siiJie semri"ificat~va statist~~ ~e!li no a~e }"e~e~nntl\ i-:'t inidi (pncientu1est~totllipertllnsiv). 0 1nterven(le efic1 en fa (/a reduce ten1>hmd1 arterii\la sistoliciid,e 1~ 200 ~nl~O. c_ee~ ~~ 1nseamnii semnificatie stt\tialicli ~~ ecologi?~ ~~ac~e~ tu1 s~m~~11_e fhlimftelenollnalltli\iipenrm valoarear.ens1unn artenlll~SJ~roltce}. '. Aceste criterii minhne pentru en un~ ~rntame~H ilsihoter~peutic sa fi~:validat eytiin\iflc n'u fast in~a lm~ogiit~te ~eoellt de cl\tre A~ A. adaogftntlu~se elem~ru~ nm. . . . :' . c Clindcrm 'utd~ .. . . . 1 . UJ?Ull~ Jipsn trnllll~1Cllflii~T :~ml Jjs{Jl de nt:tiJptare. este 'necisnr l/11 lJ] treilt;l1 grupJ grupul
'J;,
113
, . . . -
~-
. .:-."."'i:.";!!Y'-- ....
. ..
.~-
.... .
-~~-...-...:..::-
... .
. .. ..
-:~
.. .
pnc1 :nt~~ ~1. c~JHn.d eJicJeu: p~ulru condi~ia.lili; d:ar t<I~-~-[apt :.. flU l' I:;:e~a, tg~7:~W~S!llele ~tit>patogenetiee presu!Jiise iiiJpli- . c~te IH .sufcnn1a pacientultti. Ca exemple. de tr~hiJftgute psih?lugjce placebo autiuti.m discutiile libere, clisGutiLcu i~ti:te specd:1ce (ex. despt~ nuu-ipe), temple suportiva ~tc. ca ex~~uplede tratamente.tnttdichl~placebo amiutim a{lminisrnirea 1 tmei:cttp~ule care d6t este prezentatii paclentului .ca.r11edka,.. JuentJJ.u ~ou~ne ~ciousvb~t:anta ac~\(a f'rezenta ~mpului placebo ne permne sa fesfli.PJ sunllltau pUQQ<tr eficienta inLervc1j{iei ci ~.;: t_e~~ir p~-~~~u~a aJqstifica iuteliev tia ~pectiv.U. lnllpsn g.upwm placebo pute.tn spu~e <;loru- ca trat(llncntut este eftcient dnr nu cuuo~tent cauzele aceslei e.ficie11~e. Adesea taridse pwpuneu11 trat~~ui: no~ (snu unsi$tetu oeucle tera.xt~e), at~\a npar:. Cil ~m pacb.et continflnd tehnic.i de interventie ~1 teoria ~?c1~ta lo1. ~~adar, penit;u a fi co~sidernt pe depUn vqfu!yt ~~~~frfic, tlO {J~ognu~de. l~lterventie~lreb~e ~a~aibaaUJtteb~ci efu:aente~tennl vali.de . care.salejUslifice. Dadi fncem disjuncp~ !ntre cele dotiif compo"nente, putein sa lijtingem la si tuatii ciudate, in. care c~Ilnicile de mesme.ris.o1 pn;~haoil nrfi cousideral~ !lli.intifice, Sii.Jtrgumeutfunpdn aualogie eele afmuate nici,d~Cl(iind succiut evo1u~ia mesmerismulu.i (penirudetalii .
afi
iar
zonele boln.a:ve sau acoto undeapareadutfll"ea petll.ru a reduce dezedlililmll de mag1~ptism anitiJalpt;~upus a d~letmiilaboala Mai t.1rziu,Me8m~r a sustinut en elpreui~~abllitati spedale.esle mai sensibll.la tuu,gnttl!,~~ul t\l)bna1 - pdn: cate . ponte modifica direct deficitul care cnuzea,znbpa1a, .flrii'amai it.til i-z.a cu necesltate magneti..A.~Qdnr. atltlg&nd b.cilnavii~u ob~gheta sau fiicand pase ,lnagneticede-ailulgul zonelo.rbolnave.MesJ)ter
elimina de1echilibrul nmgneti~mulul.an.imal ~i r~ducea .sau dimina '~stfel sim.plQW.ntologia.: Utillt.lucliaceste procwtui se afllllln di Mesmer n au1~ltor~Lsau. vius:lecat sufe~ntu n peste 20000 de j)acieuti .(Gauld~> 1992). l'rObabil dt dadi.. aeesle strategiiru: Ufost (X)lll.Parate cu un grup de control(rtirl\ tml~ent
smilistadea1jleptare)iutr-w-st;udh.Idimcconttulltt,ute51U~isluuJ a.r fi fast cousiderat~tlin\iflc;:pe baia criterlilut tnitlltne. Mesm~r insl\ a ce.rllt ca ~i. teorla l ul >su .fie nreuuoscul.ij ca flind ~tii~\ificQ. . Ludovic al XVI a .oumit () >coiJ.l.i,sie regnllic~udusa de Benjamin Franklin (ambasadorul ~pA,i~l Frnutain acea pedoa~)() 'li compusadinpej:sohalitatile acelei yrer.ni (~K.Baiiy. GuH.oline,
Lavoa:~ieretc.). Penl'IU ~.(~tuteoda.Iui Mesmet,un gr~p d~ pllcienti afos~ rilf?smeti'l;{lt 4e ciitte ~esm~ tasu.,iia.r u~ n!tgrup
o. Leo~Le confom\ c~l'e<Ia planetelelihte1eJe 1te influeutea~a prin .iu~enmxli.J.\ ttuul fluid uumiltnagnelism i!.ltitlll.1J.: Mngn~ti:u;nul mumal ~te preze1~t in.{iec~~ din noi ~i in mediu1 iuconjuditot. Dadi ex.isGi un. e..'{ces sau dudwcilde ~guel:iSm in \lrganistuul uman atunfi~ap~re bo~a: Cmus~ face tratamentu11 CI.Jnlm a6ea periond.a s7at1 descoperit magnetii {obiecte interesat]te.care se . influet~tau-se all~~eau :>au;serespiugeau ~ recipi:Oc., care atlilgenu $i inf~uentau alte _corpuri}, Me.sm~-esupus.c~ nuJglle(H A,U PJlli?fLetutea de amtluen ta n:mgnetisumi animal, 1n co~lsecinf.i, e1 a inceput,sa foloseasdi in tratameutMaineUi era p~i p~
veziG.auld~ 1992J~~~erafostunJ1Iedicvienezcareaelalmrnt
afost indus \n eroare: li s ..n spus ~a suutmesJnenzati, dar de fapt JlU nu fost Cv tout: ocefle.a ma~if~~rile ~i n~:ti9!'ilre~ suferin(ei au fost apronruau.v tdenitce m cele doun grug:Llrl,
'nrntat eli mllguetismul a.nimnl. produce uimlc.Vind~cruea este data de sugeslibllitpt~~ ~iimaginatia bolmtVilot, c~f1 c.e astiiii ain. numt efcctltl placebo:. :frltl prisma n:ce~l\li exe1nJ?lut poate di intelegem mai t:l?t httpox-tall\i unui gtttp .placebo i~1 5t,udiiled~;: eficien\a a diversel.ot" fonne.d~ tratameut Probabtl. ci\ eficientn n:mltor fonne de trnt~lUeilt~~ ~attumitcle ~tam.eule al:temati ve (ex. bioe~tergle), poate fi ex.plicaUtprin efectul plninflflllflrtdu-seaslfelt~da.Ni Mrstner. C~nwluzUl~ cotnis~ei au
nu
. ..-.in. a.ces . tc . .o ..l.tte.x.t na. . s. . ceb o . [ nu ex1stii h1ltamente titntifice 1 allernatwe (ex. de ruetbcum
..lr ..
II<!
..
-- -
vr,
'''''~1i~0i:t's'"'''''~fiH\!i'~~1lit~ili~i;:l~~j;~~H!l,l1,:.Sii,an~l1~~~t~;:ilsrfel
.; !
:,:.:l('{le1~~fii'HEfatt1!~t .. a!~.J996)tlMli~ai.ostimacr4sc~ra.fnta
de~l~rrilil.fi,ai.~~~s,~',ln'itl~1,.lct~J?~;~~<l.Si1lltibinei.~+t1Jrr~i ~i
:l~pi(J~lei.V~t~t~
~~~~~~~otog1qe,S,ta~0~m~4e.sift'5~~~zut'a
. :,:;;=~~::~:~~ , , , , f~~;l~~;~:::~:~:~~=~:l~:
~res~, .,~"""::~~iE
.~
lh n
. ,. ,
~;~:ih 1 9~~~qint~!lllllOi
,.~~~@i~~11a.pa~~~~tiiuta.nu~st~'r~(1.)f!1PPr~l~f~U~,in#~
~i . IJ\ ~l . Al .
"' .rJ,$i. a
.:E~~1~!h~
'K
R
,L1!iD~J,,ptiJJl\Una.inc1aJrieni~~JfiJnt~i .. ,.
yt;;u;:~~~~~~:~~iJ.ltt~~"
..UJpf\ce
. si~eJ~~~l[n~~#jt.f#p4 . . ~~t~~nflu:sanata(ear!iiiiS~ajl~iilicit
. I
., 0 s,tima de sine scil4~1Ui duce la{cauzeaza) cottseciute psjhoLcumportamenta1~ negative; Progrn.mele de CJ:elllere a.sfunei de sine trebuieiu.cur~ate Ja nivet individual, falnilial, de grup. ~omunitar 'ji. social. :_ 0 anal.iz.ti. atenta adalel01: pe-baza cliror~s-au elhllocataceste conduz.ii aratltinsa o cu totulni.uisituatie.(pentrudetali.i.vezi ~i Dawes, 199~): . Cele ~ai multe &LudU.exauunate ~i u~clu~e in.lucrlrea ll.l.enth:umt[(Meca ~i colab.J 1989} eratt studil corelation.alei nu exp~dui.eiit~e. A~adru\ a concludzioua eli. stima de ~ine tiste cau~a pen4:ti tfiverse "specte psiho-comporlament.."lle nraUi ldmufulipo,lt?Zei:'li dorintei asu.pn1 f-enomenuluil
II'
concluzie (DiGiuseppe ~i Tafrale, .2003 ). PelSilgi\. ceic~ s~mii de sine scazuta, exisUi un grup de J?erso~e care au ~l sttma _de s~1efmirte crescuta, a.st;fol cll.udceiilcongn\enta ~tredot:in\ele lor ~i ceea ce se intlimp~a qttce lfl reac.Vi ~tn?iiodale_ i;ote~tse ~i compm:tamentalnegattve. Mpraln este ca $luna 4e sme trebUie sa fie rincleva la nivelmedil1, o stiui5 de sine prea scazuta sau preacrestml~ putrlnd ducela pro~leme pslhologicei : . ,. Stima de sinese c,{Jnstltuie priu procese ttationll~ . (dezndaptative) de preluc.qx;e .t,l jnlunnn\ieJ.._(peq.lm uec.alil vez.i -Ellis,t994). Astfei. ndeseasliiim de sine sti ~azea1;1i.pe faptul cii noi facenleYatuii.d.globale asupra prQtlrieipersoaill}pomim\
de la coto.portntne~tele t~oa~t.re \intl\. 0\ud. cQmportamente\esJ,tnt perfornuu1,te atuuci m~ evaluliJa:f pozltiv fti experien\l.em triliri nfective pozitive,iarcfuul !;omportnnlentelesul1t.llepc:tfort\\ttute ue eyalutUu (legD,tiv ~iexper!en\ie.ln trniri ufec~y.edmfpnc;tkmnt: negaUye:(ex. de tip 'depre5lV). ~ceste evnluan sunt 111v~tate ~l l.ncurnjote social. Ble constitule noimaiutr-o soci~tateinot.le:nti bazatii pe autonomic, iudepe[ldent~ ltlivalopzmea, e)tcesivil_a proprie~perso<Llle~ Iuciudaacestui l~cru, eval~Uirlle ~9bale care_ stau la baza constroctului de stim~ de. sine nu su~tjustificate logic ~i ~liin\ific. Ele co1espund unei etorilogipe uun.Litil "sultu~ in nrgutuentare" (vezi pentru detalli sec\i~~~h 3.1.3.4 ~a:esle~ lucdiri). Astfel, pomind de la c,at~vn comportameul~ltn.t.fi, uot face111 o e:-~illuaie.globulii a prop.rie~ per~oaue, ftUa Ct.' legl\lura sitfie sufi~ienmlogic. Spre exein}_)lu, dncii. nu runluu.t un exnmeu (~i inca eli\evn perfornum\e scazu.te) 8lU teudin\11 sl\ spu_n cit sunt n~~perf~nnnnt ~p.r-o.st) :ji u~are, .um~uri_intr-o astfel de siLuatte:vm eJtpeneup.a tr1lin llfective dls.f~UC\lOll.Rle negative (ex~ dep.resie). Din llllnct de vedere Jogjc, eticl~~ta de
shte ~i diver~i ~udicatori.psiho-comportameutaliBU{Jvaloare sca-z;ut:a. a marimii efectul~i. Spre exemplu. corelafialtte-die dintre stinut de sine ~i pe1fom1~ta academic este de p. J7r Intr.:!Jll limbaj mat simplu, ac~!lSJll ara.ta cli stimadesh~~.e~plic~ ddar
3% din perfonnauta ~cotarli. Allfel spus, aceastainseamnii di perfonnart\a ~c_plat:a est~ detemunnla de alfi (actori Care SUUt Ult,tltmaiimportall\]. (acop~ 97% d1n perfonnant;a ~co4~r8) dedit r.Um~ de sh1e _ .a. in plus, .o s~4na de sine prea mare. duce .adesf;}a la comportame11te agresiv~. anti~sociale~Temiile c:lasice {f;}X.. Beck; 7..000}, flirt\ a sugera cu uecesitate o rel.atie cauzala, aratli c . iluiraclodi ipersoatlele ~gresiveau o stilna r;ciizuta f.nta de pro',. pria perso<nl~i.. Cercetaril~recente au nunn\at. Iusa aceast~
,
'
' '
am
_p?n
'
':'
vor fi neperfonnanle, ~enU11 unin_d.iYld neperf!'mumtare ~i va avea comportameute neperfonnante. Pe de alta pat~te, ceicetii.rile aram ca acesle etichete ~i trasalurile de per~9~l~tate
ca
_.:. .
.:.;: . .
119
acopera dour U}lTOXin1aliv 30Wo-din vnri<\nta C()mpurtamentului no.stru (Mischei.1968). A~adar. ncest prpcesde ~valuate glnha\a
este unnl ita\ional dic.i el permite cnn(l:adict\1: rin ind1vid neperfonn_ant.poateavcn*ieomportamente perfonnailte!.Deeyl
-_ . . . . . .. , ' . ~ disfllnctional~ {ex. depr~sit). E:\e: .c. fui'.evoualetcX.. to. s.te\e.J llU . 'l. ro.rJi'>{ . ;; do n1rionitl. tl:Hc ~. ,~ 1 , gl\!U o ca e ap 1: u ' ' . mpdahrat~ pragmatt"'~ ( e a aza mistil de gandir~iralianr1 \ ~ 1ntr-o . repro. moye ~ :0 .,..:,..en ce. twarl\ . awc:s. . 19 . so.c1etate ca . ~ asa( n.::} ::;;~u ,.._._.. . A~adnr.1aoana,Izangur~ . . de .cine esteasoeiatl\ cu
.I
sa COOfitiefltizam Ca
ne.petfpnnantet()t el ne aihncain suferin{~ emotsonalli(e:x..de rip dep-msiv). Avem nllll vnl'inntfiq P~~ o vnrinntl1 mtio~alii. Varianta m(ionalii este. de" a tnlocui'concepruf de stima de sin~ Cll celd ,.. e tarenecondi i~nnt1t careesle logic eorecr ~i mni P'.agmntic.{BUis. 199 ; Roger:s. 1961). A.!iaclar. in variant:. rl)tiona11i. noi .ev~lu.i\mcomporfann::ntete noastrenu per.sonna. . PerSI!IiU)a nt)nstdt" est~ nccepftl.ti\ necondifionat intllfere\tt de p~rfor~an{i\.:~licies.te prea co\'nplexa itncontinuirschimbare penfrtl a fi evnluat 0. ill, pomind doar de \a Une~antion..de cotJlptirtnmente c;oncr~te Jl sitthl{ii c~ncrete. Spl"e. ex.emp n, antnoi cSind am un efiec voi ::;pune eli am nvutun cinnportament Mpeiforma~t nn cii sllnt neperforrnamcn.persaan~ .. Aceasrn filozofi& se tegru;e~te llHnm.ile 1-e,ligii ale lun,ii; spte ex~mplu 1n Cte:ttiniSll'lea este fo1ule hine reflectatade formula "pedepsim plicntul dtll' il ierdi"lll pc }lociitos 1... Acest mod de evaluare este onul logic, Jar darele empirio~ (Chamberlain Iii Haaga, 200 l; David flicolab~) 2002) amla eli in1plementarealui fn via(a de zi en zi<este un fac'r6r protecliv fatli Je evenimentele stresante. SiguT, a ~e."\liz!l ace~stl1. imple.mentare esre grcu, caci en este onntrl-\intuitivlt. Ctlrcetlb:ile suge:ibazlf{Ohnm'(}ednin ~i Hnagn, . 2001) ct\ arunci ci\nd SU\)_t ltwaf,a\i:aceasta 'fjt~sot'ie d~ villtli
riP ~te n~tho-comportnm~n . . . anu nuLeasy-- ~"":> . . . .o a }:luna Joafie . . mare. d ln una foa,;te mtca pn.n . : . .. ...... s1 vaneze e . .. . . . rein Uteramrn de specinhJntc, nu Uo1,~ndn-cne -pe date.1e e~stc:-~d .. . . e&teJn general nn factor pnten\ afirmnJnsi\ cl\ sumn. !~~~= sihr.rcompor.Lan1enrnle :;i cauzalfundainentai pentru nsp . .. p . 1 de ilezvolurre . sa{li1tnt~a ps~l~ica, fii ~.cons7Clfltl\.J?r:~::~:pob1l~'\. Acolo ale stimei. de smetrebme SUS{lfiUte.t~~gl\. aoeate pl'Ogrnme cle unde s;au impl5mt.ntnt ~e s~r. a a consi.derll .s~tiosidi:tte.le aezwlltare a sumel de $\'"le,,..,.r . . . . ' .. . . .., sfihttifice, eitelocul node po\!tiCJ\ 'in alhm\li C\l S~ mtul COfl1Ull ,~U
\>(
'
:acis,~ti1n\nllrin lobnyl
f'
VfllidatltemlJiric. ceirnai nmlti.ol\meni () asfmileazii rnnl u~or . J\Slfel: cf\nd an pe.rfotmante -pozitlve,s!} ~~1uel\1l. pQ:z.itiv {in . tennenii :itimei oo alne) i11! cnnd au perfonnantencgativei~i eWtluea~comportamepul &r!t-a~.!fl evnlua persoana (in tennenii
.. PT~blemeco~~.;relet mt~=deinflexibl}a ~j obmzli la rez.ultutcle: 'Psthooatologta es f\ eli. ~ . . :\"' eotl\ \\ ~ . d Pi{lti)"'t\tologia pare oarb' ~~ ma.lJt;r . ' cer~etanlor. A esen :.; J.-" fi .., 0 di!seod dorin\n'in f<"lt~' -ntfi.mpHi fn cercemre. pun 1 ceea ce se: . DRcli ae,:cetavetl in dmne.t-iiul PsihoptllO lpg~~i G:-:t:e fi
: enom~nu m.
promovezetntr-oman~er o~es ~
"d
rezultatelor (aici voi aurtliza cazul efecm ut p nt.:e : rezulttHele: sa nu se generaUzeze. dincolo de date\e extstc:nte ~t
l2l
::;
..r..:- . : ....-~-:
. -.-
. .._
. _
..-.:. _
(aicijvoi'~fiali~n~~~~li{~silio,te~p~~r-.ip"Jl~~p~gmpif~:ii,f~l~cac,
-P:tiii~pt\ttJ~bgiet~:si4Vetlei1rt~uaiserti~~-a~este'titi{lti~W.iu
cr.ill. .e . . . .}l.. '.t.ci.i.. ..i. .: .. :_a . :.i.SE; ..... .iv1; .. . . ' . :.,.' . . cerc~ta~~mn;;9,QUJ.enih~!i1i~iwrah_Wii'U.
~~1
~ !.~-.:~, .i ~
~..il
:c ~. u
....~~~~~~,te~i$9~.~.~-~~.l4~~~~~tL~~i:~~~l!~il!~~~.~s: .:
. . . pruia:~l?~~r~~q~p~~~~lfl~~~~!l.~~~:m~:c~~m~cute;qt'wtU. tttiJ,i?;nten1,~4~~~~!~~j!~i'!.~ti~~pf:f4v;~ . ~ ''tlr,
: "''':f :
d~at.~:'=~:;~~~~;~~ 1
,,,,,, ~~~l~fulli~.
iu:f's1hopate\J:ogie'nltc~o~: . .
lD J.~~~8st~secfJuu.~voiEidf4cuii,''
i'.eoil~b~1~~0~):;L ,,,,,;,,,~~(-~'
. . .
. . ;;J.'.<r}< _;
.~v~tttl~tun,en~
:.~a~~
f~21iffl:'l \,~c
,. I
un~r ;sn~f+~.~.~~. ~~~~~Ji':P13M~,11..~. ,~~'1i#~~g~ t}f~JZ<tele1Lui1im; orgau i',~1~W.~t,~l.~~c~~tm;~~9!ll'~i$eazlb'nl.llgrt1~ es[ra.,_. ":' .j~;tl;i~H~~J.I~fi~eJ~~ul~J\~~~~,se p.n=iupt].n~dio:
l!JV~4~!~t:l~~~'~w,;a~Jfle~p~n,~~easmurtii~Zitrei,
ll111l~t~,!;l~t,.W~~u:tff~ti:qe;:,!;!p pla@&Q1ti.se;sprlne''t:apr:f~.:
. I . . . . ... .,
ubsta!lta artiva. Un al b:eilea gmp prilll~te ti'atfu11enl.\tt'~3re se. ore~L~ fl:.fi,~wve,stigalCa~sa [email protected];al\1~ttt!fr~~f'ie
'
cate e~e~tul>pJ~~ebd
; (pentru,~~[aliivezi
'
a.riet1tatepcietttpcincomparat~ec'='tetetaliedoult.i.1ii1W~i0.::
122
.. ,-
...~ .. ; ---~::..;;.~~.
l999iAstfel: -.~~_t:t(::~_Y'
_1
123
o Adest;{r'S-ll_lltiliz!lt 110 pl:lc~bppasii' ~i nuwwl uctit'. Madicatia are 0 nml~ime de efi:cte biologicc nespecifice (eK. cre~letell temperat!lfii) Gn.rt~Itl[~fesC 'fncrederea pacientului ca este tratat cu medica tie ac~va. in grqpul placebo pusiv aceste efecte lips esc fii subiectul poarerealiZil ca se,at'111tl grupulplacebo.. care nu pdme~te untratamentreaL A'?es~ lucru afectea-za negativ efecml placebO' care se bnzea7Ji lo~m~i pe faptul-ci\
pacienlql crede cu U\rie ca primet~.m1 cratapu:ut activ {renl).
-(
activ .l.!lJliactic~ clia)'icji_..i'ncqnditiileJncare se administreazn medicatie placehp,p~cien~lesre convms cii. . rim~e llctiv.ii.. n aceste.con i{ii. c1inicianul nu n .s tme tll\cientultii 'poateJtt au. me ica te.. ont& i i dau.\m tt llan1ent plncebei... A~a ar. studiile eUnice cm1tr.oli:)r7. sobevnlueazli _impa'?tul
efectul1\i placebo-, Ufia cum se manifesra el inpract:Jca clinidL
medicmi'leriros de~i inca 011 avam suficien~e date de.~pr~.l\\~d~tt in ~are ttcesta ftmc\ionea2n- s~mt:pl.ls.einamte d:ltelo~ !ltuntrfk_e .nneo1'1 c.1l .,.. .. r -mai. ..g1 ..n . t.ent nnm.enla. Ill . .nt.e. . si .. '. r.a. ...tei..H. 1.' nc.ien. . . . . tilor. . Pn . J da . . .. . . c ~ej" exemple care sli i~tpnfil'llle c~]e nfi~m.at&. }utii~_dl::-o,, aZll antide~ 1 ,cJordescris-maLsus nrata vtctona van7a1tl~t ~~l~P:"' diitelor ~iintit1ce. iar exemJ?lel~ pe. en rtf_ le vcn .1~1-e1._t? 1 ~r~\ 1 ~1 cOntinuare~raLii victorin vfutzl\dlQr asllptta;Stgurant~t pacteu!JlOl. Spre exempm.RezuliJJ-un nfost un medi~nmentu~lizat i~'l ~~ab~r cat'8 n fosr produs de Wnrner-Lnmbert Cmnp~ny 1.ac:~u~ Pfi:r.er~: In tmnl2000..tnst\ FDAa cerutretrngerea lut de pe:Pt+\\a (delll ; 'i'n~inte a foslapr.o~~at deditre F.OA) deoi\rece s-a qb~er~m ca.acest n1edicament. arc~ o multine de efecte Sa??unlm~ st:vcrt:_(ex. nfecteazilficatul)~ Ut\ alt exen1p1u ast,eT'Cilot~o}-tJl (protlns -iosn.ttilizatpentrll a hata astmul hToOI1$ic. Dinpi\car~ el gen~m . en efe,!te-secundare tplburari cardiovasculnr,e i dupac.5 a fo~r uti1izfitil'l ~tnmedt o"tmnl\_perioodadeJirttp a fost J'~lr~ de pe
piata.ExempleleJ'ocontinual . .. . . ... ... .... ~ . 3.1.3.2. Cazul efectulni plneebn smi Cnf{l.sii ucizi en
de.BoehriT\gerJngelbeintCompany),un btonhodilatntor.~nre . :l
nnti~Jell"eSiva-eare aco ra80% dif.ll" z.ult~te~ .lD IUPllobse::;l~ .. ~. "~ ri.s. ~I:)Tomova.m c. oml{Onenra hio1agic. mcer~.;<~l . _ . nati . viicare :t. acopera nde~"'n --20% din re~u1rate.Tipic penrru indu.stna tarmacemu::u. . :'"''. 'VIihzlirilt.~ g.;ahn de. a .pnne tn.vanzarfilll'.nou protlns
'')tn ...P . on . enh~. cu e. recte ~nid.:in tirnp c.~ . co.mpon~".'.t.e ..w,_tlm~. c. :i. d_u~ ..... . ~ f t l niedican~t ct:a mal uwrorU\Ota la e ec e e <' . . :. .. \ conttibulin . . . . .. . . ... . h 1 . -~1 . e'te. 1gnmara ~ nnl:ideptesive \; con1Eonenta ps1 Q og!=l- 5 . ... . . _ . . .. ..... . ~ Altfel !iahmaXliJlilhian1 .' nepromovam. . .sons ' 'in. laesa .. . .incerdin1 .... . ....... e -r ati<\ .salttilh.l\ro eftClel1tefecml tnm Ollentel lace ~ (lll' ~~ ql.. :.'
r.
EcoulacestoJi.rezultnte extrem de lnleresanre afost redos il).gn1pnr de psiblatn,. ~i?ro.exed1plll. Asocja~iilepn~fesionale jn\portmJ.te Jill 8.llluato :atitudine. ~ficialll]a ncf!sl:erezultate~~e. 'asemenea. pompaui!J~ fall'!1fi~lltim continua sa .prQmoveza medica lin nnt}d~presi~a-fnrli a menpona insa explicitrolulfundamentalal fnctorilorpsillologici- efectul placebo- Q~reacoperii cea n_1ai ma~ parre din efide!lfa ace~tei medica(H. Esri! ciu(!aL cum aceasrn "schizofreni~.. in don1enin duce la focAJizarea . resurs~lor: de timp, hnni ~i energie pe investigarea nnei
124
2001.). IntroduGere, In aceasrii sectin,ne voi arlita; prinl)naliza rnodului 1n care efectul placebo estetmtut 1n domeniul inedical. cun1 cetcetnrcl~
125
in special,,esle rustorsioitatii de fa.Gto.ri extemif}tijntei. E,fet;tul placebo este. gr:eu <J.e defiuit intr._o maniera satisfliclitoat~ in cercetarea: clinh::u,. placelm e re(era la tratameulele of~rifc . ..,_ ,_,,,._--.... ---..-_. grupurilorde COlllmt tratatnen~ &inJ.il~e cucele.ale gcupuri;!ur
.- ..__
..
--_
_.
__
...
;.'._;-.
__
experhnen.ll\le, insii film comp~nentcle acti~e .~i spedfice ~ acer,lora. Efectele tratamentulut pl\lc~boJeJmm~c. eiecte placebo. in~el>and cu anull950, instltutfil~.J.~cale au in~epqtsii recLmot\sc.ii. di Ln1tan1en~le cu plnce~.o au e(ecte pul~rl}ice. S~ presupus a.~unci dt tratmueotele cu plnc~bd auutJmare.gradde e:ficacit(\te fli':lidi. in.lratarea~i.nruellora.re~ -ttnui ~IJectl\\ larg de tullmriiri. e:f('}ctele placebo Jiind prez.eu~einnproape35% di.lt ca7-nrile clilliee (Beech.er, 1:955). Utilitar.ea actualii o. lrntamenlulul ptacebo 'ill. cercetarilc de.f~.~nuneologice(ca :ji grup de t:onlrol). porn~te d~ la asufl]ptia di ace.sta pPuLe ameliora setim.i fi~ativ simptomelem.ultur boli fi"Lice.sllululburliri psihic~ . fj ind _in acelo~i ti mp unfenomell biue.dtJcwneutatpd.Ji cetcetatite aHit diu domenit:ll mediCal i;!at ~idin eel psih:Qlogic (vezi.Kir5cb, I990). , Ill ciuda aces tor concluzii apare.ntra~uste. dinlilerJllUra'de speci.nlitate;,rece1lt.HrohjaJ.t:;li9n lii Goetzsche(20() J} ~~publig.t intr-o relist~med~calaprestlgioll5aJill studio de metna~ati~in care a'7incorpo1~t Lea.te sLudi.Ua clitiiceconttel~tte asupra..efeciliJ.ul
practica sau cercetarea cliitic,2-: Aptorii aceslei mclaaualize. t:antitatlve sugereilza ca efecte,le putell\ice f,\le t.rawmenlelor placebo obtiuute Ul s~':'diile artterio.a.re' pot Jj, si1pp~~ rirte[ncle sau se pot da~ora unor.g~eiUu deniersulmetodtilog!:j Daqii acenstli. meta:-analizil re.alizat~ de Hrobjmts~Oil ~~ Goetz,<::cbe, co rezultatele ei pro~o~atoare 11iuan~cum nen.~teptate;ar fifu~t
.cu
place.bo versus. ~rup de cpnb-olefectuate.piln1Hu1998~ lutiet;~re sluiliu ei:i!iU.CoiUpru:atp~rformanta gtupuluiptaeebo eel\ a unui g111p de .controt(mi primea: ttatmuentsau empcotistli 9-e a!iteptare)Juand 1o calcul o singt1ravatiabiUi dependenta (ce:t
en
m.aiilr~port:antli.penttustt'tl=liusail,dacli.uU.sepreciuaeest;lucru, I . . . .. . . . .
.flind publit:aUiintr-ttnndiJ.i dOO"~l/iai,prestigion~ere"YismJl'ledieal~ -"NewBnglandJoutn.al o{M~dicio<J'' -{NEJM). revisUicnle ure un ractor.tle itnpl\Cl injurUl valorli. de 30 (eeaitiai.tnnre valoare intre revi~tele medicale) 1 ~ceustli !te.fCelrue meJ1La p analiza n1ult.rnai d~l:nta ilr conte::ttlil.atndizei ~tfir~eilij pseudo!itiintei in domeniul psihop~lologlet A~itd.ar, peuttt' '-' inielege. mni .bine Iaclorii restionsatlUi .. pe11ttu. te~ultaie~e COiltradictorii ob\iftiltepna l\C\lln de'sttit)l.ileasupra et:elt.dttf placebo. an1 fenli1:ato ailaliW:psihosocialhun~tlUnllla ul\ttt\.t~r cer~etiir:ilor eUnice iucluse 1u metaanaliz~ .reali~i1tn .lle Hrobjartsson~i Goetzsche. Amfostiuteresati '~adi'', cuu1" $l ''in ce 11.1as:udi" factorii psihosm::ialL (ex. pt%a~a ~ro~ioimla a c~IY:!etatocilor) au nvut o contdbutiela ob\inerea re~ult.!felor studiilor asupra efectuluiplacebu. Ace~tl\idl:enu estelo.sli Utla uo\larsi.uicilipsitB. de=$upor:tlo&c.Douii aborc:l~d ~lilll\ific~ vln in spdjhJ.ul aeestuideme~ ~Ji a ::1cesteiidei. Prima. nboitiare este legilla d~. cercetarlle privifid ..e.fectpl experimentatoffil.ur. tn 1'961-. Rqsentbal ofe.roa. doYez.i 1~1 sprijiuul ideii con.(orm cateia (l) inesajele .iutpU(;ite ttJe experimentatorului pot influen\a perfurmau~a subiectitot" l.n sarcina experimenta\a ~i (2) re7..u1tatele cercetaril pnlfi p~U\ial
publicata ltJtr-~ revisUhnedicnUi mai puliltpn~stigioalla,nb pinut probnbll. atentia cuve1Sitl\ tUn pruiealntilii.~tiluti.UGtk [)ar
a.rn
surprimJ\toarn: ex,is~~ dovezi cares.a nleste efeclel.t<cliQ.ie pute_mlce al~ t(atamentuluicu placebo ~iprinurn1are, nllM!~Ui __!1itnic cru:e sujustifice uliliz;area acestuia pe 0 scad\ larga in
126
peutru pacien\i).
prezise euoosdl.udu-se catacteristicile exp!;!titneMat&ru{ui. Studiite lui Rosenthal au pus iu evjden\a fa~lhl c'a ot:ieniarea e;tperimenl.alomlui, pd11 expectan\e sim scopu~J..:catre rezultalele cercetiirli, poate influenta ~i determina par~ial aceste ~e~oltu.le .
127
Acest uefe~l nl exlle~i,tllFntntot:nlut pnte afi }t~~sp~ct ~omun
~nr~~.;ei~~~~~~~~~e,~~~~j~~~t;i~e.:el~!pttt;ep~~ll~~E4~
Jl\B\1~\u.c~p~mnt~Iqrc;xpel;tl\1!?~fntt:)fl)l~!' ~"flra.re~lt~teJ~,
obt1utite{~~sen:~t;.l9~7;I!~94};p~ve,i.i~1ilf:~lll~ijld 1f~st: efeel sllinttadrure ~~> erircetllri ~~n tlon'l~iul meili~il\et, .ai . p&il~l~i~r:cl~m~;~ ~fulli! ~e1r~li.~~!'~~.~b~~~n,~s.au.~.... ceJ;cetm!il~CJtpeti~~1~8Srtpt~ coth-eol"tanf!lltnluJu~ll' Gvcrd:>
.,.
. .l
'}
_.;.
Pl\~~~~~~~r"~,l,~~te!?r,~
.t~ri~~~~,~
.....i
Il '
f
~;r,n~~~-"~ oi'YSontic~Jare'~eiex.pe0ia-fi}~ ... \1.,1~~9! l~i16l~4f~ll::zex.peeafl.{cle pa~e~plCrt-'s~,~~fa~to.d '-~~c41lffit~rnci!n-.tujlcu~:plaect1)fi ~111l\ltlne\~. ~ tie ~e~Jl~f!ea~ivli~tn,qbfinetea~"a:es~nl:.'~fe~t~ ~. ,
: ..
~-
;
\.
:a~;:,~m:J'
. ''"t,cc:ru~ ~J.l':~~J~!'~
Vb
i;
......
..
Potl~ivitr~$'ct~il~usi:
~~j
.opregJttreli ~r!l
.J
cip4l;t'l'
',
"~' '
'
'
' ,,.
-,.
,,,~"
'"
. ,.
'
l:!q
]29
...
~.
. :
Ull efect plac.Y,~in.sLudHle efoctuate de cercetiilorii ftil:a p~~gatit.. medicala:.fo\Jivitteoriei emisc de Roseulbal {1967). pfudi~1fa .genenllapdvii'ul it:Upactul pregatirii profesiomtl~ ( ce~ratori cu .sau .flira p~egiitire t11edicaHi) asupra rezultatelor stttdiilbr care investigbeaz~ efl:!ctu1 placebo ar fi putut fi iutfiunatafita prin lunrea in conside~JJ..re a uuui factor adi~ionai. Aceslasereferi Ia
~filierea acadetllli~a (tnedicalii vs. uoit..,tnedicala), care este legata de cviJlextuJ fizic .in care. se desfli~oa1a cercetarea. Cu 1.oat~ Q.Cestea, 1m al'n putt.itinclude aeest .factvr in acest stucUu din mmatoarele motive: ( 1) nu a fast. ill' mod clar .specificat in articolele nnalizate ~if sau (2) chia:r dac5 acest aspect a Cost specificat, a fos~ nml~ pren gene-rallJenrru a putea deduce corecl nlllie.t:ea acadernidi Sl'lecificii (context medi~al versus c~.qtext non-Iuedical) a cercetiitorilor priucipali (ex. cercetator lu \Jnivei'sitatea din t..oudra). . . A' doua abordare itiitJfilica cru:e su~tine ideea itJfhte~tei fuctorilor psihosociali (ex. pteglitirea profesipnaUi). a;supra obtiuerH efectului placebo decivlldiu. filozofia 11tiintjei, Astfel, unul dilJ fnct.orii care ru- put.ea infbienta rezultntele cetv;:eUirilor pqvind efectul pla.ceboesl.e cont~xtulsocialiu care .este .realizaill ccrcetarea. Dt,tpacum ~nua Kuhn (1962), orice. eel"celm:e este renlizaw intr-o p~ni:digm1i. A=i~a cutn anrmai 5pu,s. o paradigma reprezinUi o colec\ie de proceduri )fi jdeipdn care cercet~toril Sllllt instntiti hnplicit !"ce Sii creada", uCUlUSarenJb~et.e.stud.iile., ~i ;"car~ suut Jezultatele pe cnt:e at lrebui ~a 1e acc.epte". Cercelatodi tncenrca se rez:olve donr probleme de tip ''.puzzle". 0 problema de ~p "p~zzleu este congruentli cu paradigma. :;i soJu\ia ei inthe~te .respectiva parndigma Efectul placebo t:."ile u astfel de. problen:1a peut:ru cercetiitorii .fiid\ pregatire medicala intrucal cerceliirile asupra. acestuifeuomen intiiresr. ~i e;'{littd in aceln~i timp paradigmalqr delucm {ex. pentnt psil10logi). Dadi e[ectul placebo ar constitui o p[oblema de tip "puzzle" pe~tlru cercet5torii cu pregatire medicala, ue-am a~lepta diferen\ele
ca
probleina.de tip ..l,uzzle" aluuci cfind: (1) uu numH.r mnr~ de cercetiitori dintr-un dotneuiu sunt itnpllca\i in rezolvarea lui ~i (2) acesta nu e5tet\eglijat~i devb1e obiectul principal ai.cen::e,tru:ii. A~adar, cu ~at ~st.e .mai mare nutntirul de med1c.i care investigheazii eieetul placebotutr~un ilot'tteniu Slle~ific, cu ntllt c~te probnbllirnrna.dea gll~l efecte pro-placebo in studiite r~ spective lli cu atilt difereut~l~ i.q rezultatele ob\lnute diillre c::ei cu ~i ffu:a preglitire medica1a vi,Jr fi ~11ni reduse. Iiesigur, snr putea S\1\IUe ca st\ldtile BllaliZate aiel ~i i~lC}US~ in tnctaau~lizn tul Hrobjartsson ~i Goetzsche a.u f~s~ ~laborkte ln Bljll f~lmc9t sa evite distorsiunile aduse de erectuk experitneutatomlui" (Rosenthal. 1967) ~i de pm~di gmn in care s-uu reali~t (~uhu, 1962). Spre exemplu. Hrobjarl.sson ~i Goe&zsclie au ex.clus am.m1itestl1ilii dMnpersuana co,r:eevalun rezultD.tele ~linin care grup e5le pacienl:ul. De asemen~a, 79% din studiilo incluse il1 metaannliza .nu mentioneaia ca_a[tioctiv explicU evnluarea . efectului placebo. AceastafnseUlllldi. cii in act:Ste studii. efectuJ placebo nu este chlnro probleUia d~ tip ''tJuzz!e. In pt~ts, s-nr poten spune eli '"ef~ctul experithentntol:tthil'' .uu.e5te chim o erOate sistematicli itJ cerceliid. Cu. tonte cli Rosenthal (1967; 1994) araUl. cit acest efect e3le .puteruic, illti autoti nrnUl d\ distorsiuue;t prmlusu de- "e(eclul eKperiinentaroruh~" ~le aproape neglijabilli _(Barber. 1~69.~. J~~ssen~.l9'13). ~01\91UeC aceste contra-argiunente d.rcpt wtreblih emp1rle'!e. RvscnU1.al a nrtltar faptul ca 'ex.isla mni multe m~dalit~\i ?rin catc aperimentatorul-poate iufluenta raspunsunlesubJ.OC\tlor. Uode c.Untre acestea nu se supun controlului experimental. (vezj Rosett11al,1967~ 1994). Spreex.emplu.. cereerntorul princitlal ponte lntnsnlit~ expectnn\ele sale asisten\Uor Sal de cercet.nre, iar ac~f:ia pot }a rfin.dultor iufluen\a inCOU:?UCllt (ex..lJri?}nodul
--. .
~- -
dintre ace:}tia ~i cei fiira pregatire medicnUi iu sl\ldiile asupra efectului placebosafie ruultntenuate. ~a cumairi mniafinuat p~ pnrcursul a~es~i lucdu:l, 1111 nnumit feuome_n tlP''ille o
..
130
...
~'!...
: : .. .
--
:---~-~-:-.-
de inter~ctiune duldecomunicare) ~ .. . raspunsurile subiec ito' P- s6"iai!' . ~; . a, pnn~no , ... 1 tt .r.. _?tUtmlare. daca ..efectul ex:perim6ntarorult.li" e~"la
Opstofi:idi; Nl Medicini\inre.nl\; (5) Chiwgie ~\1\ne:>tt:t\ologi<. Aln.exdus 11n stndm. seffil1f\tCU un ps~qdonrm (l3Fecho. U2.92
noastw. A~adac ar trebui -a oh . ... . . .. . . . . rl1spnn!lUTi plac~bo - . .~ . . ~~em patr7rn-m:i cliferite de 'CO.Ih.p am .. ~ .... .. 1. .. ...... l~ cazu .. stu.dailor e.feetuare &..me . dici in .. . .P"""en~ ~.reahz.ntedoces;cetl\torifti ;Ji ... a ... DacU in scbimb ac~st ~~~feet 1 . . . .; preg ure medical I\. tent. 1\tu\\ci h\1. va fi us 1 .. n ~~JCpCnm~~mtoruloi.. este ineJlisprofesicinate a.. .. 1\ ?' l~el\(a ftlC.t UD efect a( p'regatirii in studiile ~r fte:ed . ~ fOl;"';llm n.s.u.pra r~zu1tatelor expe~i1tleutale !IZ_ n e~.eorul p1uccbo. ~~ad~r. un p-rim.nbiectiv nl.sturliullli de tatii oeste J d a reaUza o analiza psilros6cia1~ li . a~ a c tn ll)etaan..ali2~ h)i ]:1 bj am ~un{ttll acerccrarilor incltise asumptia eli -s:r:~Qn -1I Go~~C]Je. Pnrnim de la - profesiorfal'l( . ... n l or vor fl. afBCtate de pregntite!l' 1( . ' 11 a cereetatprulni prin preglltlrc'lnedienlii) M ctpn cu Jil r~pectiv- fl\di pro-placebo 1(l sm~x~~t,. ne a~t.ep~m eaproportia de efecte Sir"fie mtli mans tl.,.,..At rea. lz.~r~ de eel fiitlt.nregiitire mfihcal1f' .-.a proportta de e~eote 1 , studiile ac:;e}erru;i ~rcetlitorl contra- I?. aceh~ ne ntteptilnl ca :pro . .; cazul atydulor rea\iwte de medici mai micH. sau. obpn pro-placebo celor cme ab"'n eti t _. mod sel)lntficativ de proi)irtln ,. ee e contra.:Elacebri Fa d predic~ia conform dt . . __;_ cem e asemellea profesioila.le. vor fi ~ul::~~l!~~re~te~e datorate pregatiTil >roblema de tip...p.;zz]e" ac e et::ilJl placebp deyine 0 medio_aut robi"'"'""' d ~~ ~eptru:i Ct:rcer!torU en pr~gittire .,.,.,.... e !>' ozz eJ' -n d d - . .Dl1ml{ul mare de ers . . un efinlta atcJ prin ~-....:c:.:~~o:.l... .. P _o~ne z~pJzcau; in -studiuJ.efectu~a-
Iuset1~.Arc iGrepa, il9B9) d&oarec~cercetl\toriavean pregatiti diferit.!!(atat n.ledici cat ~i cercetl\tmi fi\d\-prcgatiremedicalli) ~i
nu an\ pututafla cine este autmul principal al studiuh1L A1n mai
& .
mzunaU:
. excltfs doua srodii (Bertedetti f1i CC.Iab~. 1995;-fJ.allshish ~\cu\ab., t9Rll) nl~ Qlicor :nuteri{l) au pubUeat un 1\lt StL\di~l (iL~clus.in .anal!~ deJa pi), (2)stttdin can>; ave-a acelaQitell.1.a !li (3}'tn cure nutQ~~i all obtinut 1\c~leru}i a:e~ultat~.nAm -exdus aoes~e studii pen~i}1a ~"'il)lposillilitrttea ca datelesi\ fie inVluentate de t1n au tor ear~J~Clny-tllllil> ~.111ai rnult(\eo cercetnrepe aceea~irellla,'. cu ace\~~i Tezu1t.nte.ln totatruninclus I-ll stud~i dintre sntdiik cn~iau pattici\)atlameta...annlizanriginal1\: . . . '{Se\ectia daiclor. Au fosr ex.trase -darele vitoare lt\ pregltirecel:'::etiitl;)miuillrincipal (pdmul,autor al stodh~lul). Am
._I
pri
. .J
s:::~~::~:are
ln .
.,. ..
e~ect~
sn
n~. ~~'lluto~fi e1ttras~ din atticolulintl~i tti roetannnli.Z1tsaL~ de .. pel,dternet,I\n);cimtactatdirect ntuori'f. ; . ... . .. . . . '., . . .. . . - . ' . ' . ...... . . . . < ; ~il\t~~.4~f\\fll' J\_rQ _fticut. o anr1lizli ~loball\{toate cele . 111 stucJliinC1l1se/fn aler.aanalizli) :;i ct~ b. aonli21\ pentm fiecl\l:e cat~gode1nedicala speciJi~~.= ( 1) PsU1iatr}e~ (1) Neuro1ogie; (3)
..
.:...
Giljecologi.e;";iOtistetri~n; (4) Medicinl'iJlterol\; (5) Chinwg\e Qtknesteziologie. ln.ftecni'~ analizt an~folt)sit do\ in.dicntod.
Pr:trnul indi~lllJsereferl\ ~a te~q~t~ r:f~:<:tUi~l i placeb(l {plac:t;~o trend ana\y~ll\). ComP.atftnd grupul p\a.c~bo cu. celd.e contro. ttn .. . ......ct~ .. . . ,. .depende~te . .. . . . c~iulsnadiUor va\iabile dihoton1ice, un.risctellltiV
. . ~ . ~. 'LJ . SC lC(2001}'iU ID"'ta }j y. nnaltza or-iginaUi ei au.inctus 114 .. ..E. ana za lol'. m mota5. categoT.ii:Jl) Psihiniri.e ('l) N-li~dn. P.e cnro le:augru{lnt ln .. e)llOlQgle! (3) Gtnecologie ~i
DacariscolrRl_ativ.este mai mare snu-egal cu l, acea:;tn.t!$r~ o d~vada impottiva ~x.,tst~ntelefectului placebo: ?enrliu stlldiile crip~ au utilizatvariabile den~udente continue, Hr~bjartss6n ~i Gotyscl1e nu cnlcQl~qlifet-enta standard d~ nwdii intre gp1pn~ p\acebo *'eel de contrpl. 0 valoart} de --1 semojfrcttun.efeci p\acebOllutemic. 0 vnloure de 0 san+ 1 el?tg o dovada 1rnpotrivn
113
132
.---~----":.~:~
efectului placebo. Amt in cazttl analizei s,p~e_F,iJj.ce,_ pentni.J1~Saf$~tegmie medicala, clit~i In cazulan~liti!fglobaie~ .. . am calcuiatpe#liu cereetlitorii rara pregatiremedicala,~i pentru medici propor~iat:fe studii p9-placebo !Jl cot1tra.:ptad~bo~ Ccl de a/ doilea. inrfiaatwl" se raferii 1a implicru:ea .in dotueuiu .illll'JliGare in sludiefea.efeclutui placeba, pe bazanumliptluide articole incluse !n .ptetnimaliza 1ui H.robj~J.rlsson ~i Goelui.t:he. Am luatin calcul propor(iile de cemeliitod pro ~i contra-;placebo in fiecare coudit.le medlcaUi spedfl.;::a separatpentru cerceUitoriilild\ pt"R~atiremedicnlB., J;CS.,pectiv pentru 11Jedici in cazulaualh;ei globale, runluatin,calchl proportia de cercctatod Jndi. pr.egatire ntedi<;ani ~i edici en tin indicatOr preliniinar ~I contributiei generale.fu domeniu. Rezultnte Catege.rla stu4iilor efectua~ .<le medici include 42 .de cercetad ale cnrot: cerceUi.tor prlnclpal este unmetlic fJi .5 cei:ceUUi ale cawr cercetlitor P.Iincipal este (.) asfull::ui.ii medicalii. Ca~gona
sludiilor eiectuate de cell(etaturi fua pregal:i~ mecUcal.ii~clude 62 de ~ercetari ale caror au tor priucipahire tiuut de tJQCtOr ( e-:t. lll psihologie, ed!JCilfie) ~i 2 cett:;etiiri rue caror ll.lltor pri~cipal este absolvent de program de Master. ':!.<Analiza geuerl\la . . TelJ(:/iiJ{.a erectufuiplaccbo. Rezultatele no~stre. aratli di 73% d(ntre cercet!itorij.ilirli pregatire medii::aUi nu gasit o tendinta pl.n:i li va pentru efectqlplacebo, in tin"lp ce doar 27% au giisit.o lendiuf.i negatjvii. {IK0.01). in caiul cnf:egoriei medlc.i doar57% ~ntre medici nu g8,sit.o tendintii pozitl.va pentru efeclul:placebo, ill limp ce 43% diutre ei nu gasit u tendinta negilllva (p>O.lO). CoiJtJibu{ff:! generala fn domeniu. CerceU1rile asupra e(ectului placebo incluse ill studiul nostJ-u :;>i in met~annliza
~xistentei
Psibiatrie{~3,de sludii)
1biidinta e.I-cc.tului placebo. Re-z;ul~tele noas~oo nra~ c~ 7l%. dintte cercetiitorii flim pregatire medicala au gis1t..U leildm\a
pozitiva pentru ef~otu.1 placebo, in timp ce ~~nt=:29_~ a\1 g~sit teudinta negativa (p<O.(J:l). Ul cnzul culegnn~l meilic1 don1 439to diutre"medici au gasit ot~ndintn pozitiva pentru ~fectulpla~ cebo, :m utnp ce. 57% dintre ei nu gil.sit o tendintiii~ega~v~i.
(p>O.lO). . . Imp/ica.rea Jil JolllMf-t.t. Imptioate.n cttrc6tatorilor .adi. pregiitit-e medicaiii in cercel,area efec~lul plat:~IJ~ in psib.iatr~e e:~t-e_de 32tH% (dintre toti ce.rcetntotilftrli preglinre med1cttln) inr iinpiic:rrea medit!ilor estu de t4.89% (~l_intre tO\i merlicii). . . . Medidnil:. intend& f.l8 de studii) TeJuJi1JfH e:fl!ctalui placebo. Revsltntele no.nstr~ nrnl~ ci\ 67% dj nlie cet"Cetii.torii flirli pregatb.untooicmlt-a!J ~lt'O" teodmti\ poutivii pentrJJ efeatul plo.ce~o. in limP, ce do":f ~~%~~.gas ito
..
tendin\8-.negativa (p<O.Ol). In :c~z;11" ~aLegope1 medJci, 64-?V dintre ei giisit 0 tenilinta poutivn peutru efeatul placebo, 111 timp ce 37% au gasit o \eudiula I1egatlvlt.(p:>U.10). . Jmplicarea. fn domaJJiu. Im;Ucm-ea. -eerc~l=itotilor farii _ pregatire medicaUi in ce~tareu. e~ectului ~las~bo ~n_ ll~e~lid_u_n iuterni.i este de 37,5% (dintre .top. oercetU:tonl .fiirlt p~;egauu: medicalli} iar i~pli6u:ea uiedicilor estede'~~;78~ (diot~:e lo\L
au
u1edicii). . . ' . Cltirurgie ~i Altesleziotogie {33 de studii) . ~ TendiJI(B. ef~ui placebo. Rez;ull.atele ll<Jnslt:e nrnl~ en 7 l% di11tre c&cetiitoriifilra.preglitire.m-ed.icaUi.auglisir:o Lru.llh~\1{ pozilivii pentro efectul placebo. in limp c~ dua~ ~9% n~ ?as1t u le!Jdinta negativa (p<O.OOl). iu cnzul ca~gone1 m~dic1, 69% oinlre "tnedici au gi\sit 0 tendin\a.poz.itiva pen~ efeslt:tl pla-
realiznta de Hrobjartsson =1i Gotysche (2001) au fost realizate de calr~ cercetator.i fiir~ pregtitim medicalii .ptopoJiiede 5B% ~ide ditremedici itJ. proportie de 42% (p>O.lO).
in
l34
\
\
=li al\estezioiQgie este de 15% (llinll~ l'?ti cetcell'itorii fara pregatlri$ 1U1(:dicaUi) iar implicllrC;a medicilor este- de- 36,17%
(dintre to~i mttd\cii). Nen.-&logie (6 studii)
dir~Lrtl.c:ercet.:~torii
'--
,!
..
poz.itivi;i penta.l efectulll!acebo. in timp ce.nici uqul nu a glisit o tendinta negativli. tn CI\Z.Ul categodei medic\, 2 diptre ffiGdici: 1m
gl(~if 9
'
l}ltsit.'o tendill(anegativ~.. ~. . . .. ...... . . I.raplicarpll .in dD.manin. TmplicaiFet\ cercetatQrilQr :fftrli pret;litire medicnlit'iJ.l-eere.ern.:ea-efectului plac~bo fp neurologie esrede 3.12.'% (dhtll"e top .cercetlitt>rii flirl:tpregltire medicalli) im: impl\c1\reamediciloreste c}a 8.51% (dinttetoti medicii).
.
,_j
'lf;mdia{a fJit;t:ltrluipf.nc~bo. Rezultntfll~uonstrearnUi ci'i 1 flira pregalire medical! ll giisjt o rendintii po'-Zitiva p~nnu.e~octuJ,J.lla~lJ.o, Jn timp ce nil;i un cernetnt0rfiirli pregalire medicnlKnU.a-gKsit-a t(!ndintfi n~gativa. tn oauit Ciltfe.gorlei meiliei, 2dlntra medici su'l'gMsito t()ndintit.pozltiva pentrn,4f-cctul placebo. in Lintp ce. 3 :ltl g;ll~Uat~ndintl\ negativli. ImpfJ;:huCa m. dD/l'le:nju. In1-elica1ea cercctl\torilor flirli pre-glitire medicn1l t~ cc;rcetfjr~ <;fec(ulul placebo.fu;gh1ecologie ~i ol.>stetricii e&te de 1.5% (dintre toti cercetlitorii flidi ptegatire rnedicaUi} ia1: hnplicaren medicilor este de 10.63% (llintre to{i
ce~-ceui~er
_I
.. .i
..J
medisii). . Con.;lnzil~l ~ise1ltii .. : l11 ce~a ce. privefl(e tlscnl relativ fii rnfirimen efectelnr, eetcetirea nons~ii a evidentiflt cam;mltrul cercetlttorilo'r rnr-l\ preglititn.mdicaUfQare llll i.'1\&it ltn' ef~(~t pozit i v alinterventi~i . de ~l? placeb.o este ae.mpificariv; mal n1are clccat numlhnl cercotlitorlll:Jr.flirfi pmgatlre n1editru1\ care nl\ a\1 gfui~t ncest efe.ct. Efec.tulplacebn pentm cercettitorii flira preg~tire n1edica\a e&te
116
.....
-.... .: t . ...
,c;leb. mtr''''' .. ,. cereet : ,, .. ,..'fRncn;r;eoatfi.t;em.ediGM:a "r ..~ ..: ,,> "''i_' :,~~-
Pj~~?;-
:~al~istadU!;ef~~~\te4t~eei~~lli~~~iZate
. cllb.'l' tu .
\'S~ ~nut~';~-=
tp.
:::. : . ,,,
ru.':t.fVtr~cettorl'a.ia.ub
,,~~yj~
orgaJ.llZata de unal ..11\lm::l 0 . 'l ..ll.. . ... . . ... .., <".r'r'''rLl t: ~~~~"'' :J.ll!;ll,~~U~tl.f.Ultl:\_tmnesu~se.umul UJ~~~a~ii ~;P~~~e:. 1Ij.9,ipdQ@ p~~gma+.=ti retiJf:~ifpro~letne '"prw~r~ [}.<t;,C\1~11 Wll l:ijaf spu:;, ;tJ pobl~nta! ~pul?;l'e~'~~e 0
c .
~~~~I~~:::~E.
l3B.
'
.. ' .... . t
-~.
.'
_-;.
""I
. ~11"1~1.~~\l'\'~"~~]jll ..~pet\lnl".~;;; 1 ~\J~~l~~~~~l\~~t~lMa~lusecsnn~~{Ulgfl.U~n~~,rn;l "' . ~\l!.~iOU~flr;llt~ ~~ Gnt'>!!l.m.,akc~ ; ,;,.re;m~~li>\AA-~ta......-'rl'1.1llmlil'1"'htm ~~~i,itu)UiSnrdiiinelodJtiel~\\lllitlilll~! ''"~~ ~~~"'~ ..~mtlni<!fO~~rii~j~~ ;..g~~~~e.:Jl:C?Ql,li\1~ Jtaii~~ se~~l'l\'lall:tuclidLf:areu l
":C
1
,,
.I
'l99'4:);.!if1
''
~.~~~~~~;l\'~*!'l~j~\!>!IGt>l.-ni- t>tik~~d
;~~~~&\\~~~
. .foa1"te
~ -""~: !~!el~;jlnql!J~li!l~lil1P~ifd~plu1
~A&rita
. ~;
\;ey4g~~~~;
....~}~liE~:~H)111 g~n'?l':~l;A~
. .. ~~ o~~t;:llln~fic"t'}'l!
9N~.Pl~~~~ .. l~l\n
.. :~\ir~?~;~9kP~i.
, ,ss~e~w~:~l1a-r:at~aAj~tsfloJt;~\66~~~\~(~Q9l)[!l~)i:~;t~it.~'l~;~ .
ntenhnt~tin~f~ultii(Rt! ..............6~~ehsote~~ ~atefioi-\tbiri~~:pe 'n""''bdCbe~~!6i!llti~!ttli~fd'~"iili~l1'!\~~,;, ""o!ii~Oc.~ ev~!"'""' ~ ef'"'\tl!ll!i p~c,;:b\1,( . ';~&Pt;OJUJ. ~,J~c~l!St.'ll!it8n~ie;v'a~iil~ii \,~tie~}ils~~i:~xist. . .. . . ~rt~!W d1il~
141
' u.:?:! llf ,,;y,;,r,, '';:; -', _, :3, :obtinut . ul..,te -,,'' .' , ,:!;,_:f ~~>:~{;-_; J;,_},il',?_::/ ,,'., ' ,' ,... lll,\l~~~t:~~tl'nl)'\ .nrt;$r~
. ~~~1\ .
f')~Rjl~fla~~~l~t>!~B.~f~f,"!{j!~~i!i
;o;.P,l~C~t~e6'1'~nuran~~a1tsrdetaredsca:ep~~\i},~mt~~.~~ll~lu\
'1--CCS.tui ~adruepistt:~olo.gic me.n.tip.nfun feuorue~ul.de ~oEt}.~~ . .. .. . eumenl;l~t'trlo ,_, .. .....1.le .01i~ a c(,etuliJl ex l;.!duleo,.. ~~i"J c:tre. ~te,foart~~uno;:;cut in.cet~lii!iJecit!1[:ee~AII eJ, .nlilt .metm.mnllz~le .cnlitalive ciit ~L. ~ele . . canlitativ~. nra,ta di - vadabilitatea. re7.:ultatelor stu<liUor .eUnice ei~te u:ro~iata- c;u .pre;f~nteJ~ qi .e~perti~a echipelot d~c~ce;l~ue penl{U un aDUillit
tip. de t.J:atament (pentru o anaJjza dnta.J.iatn vez.i c;ba(ubless ~i Holl<?n. 1993). Autodi (Chmnble.':is ~i floJion, 1998)prefera sa creacl.a d\ acesle d.iferente sun l date dei11~apacitntea echipei de ~ercetate de .<l huplemeuta.uutratatu~ntconcwentcelo1 pecare
142
de.noi in acest cachu.epistemologict.Cercetatorl fl~ilpregallre m~dicata par afi dispu~Jsiifacii oric~peht:m a.ex.tind~ domehiul lor de :ercetare, iprm~dicii o~ce.cons~rvlLnbordar~a propusa de 'ei. In ac('-st cadm. se poate ridi~S. q l'ro1Jlema.de.ordin etic, legatit de n:JetQdele peciye oamenii de~ti.iufa.Ie.utilizei!Z<li peutru a-Ill extinde domenitil dt'e. a&t_ivitate. In paracligma pr~pusa de Ku~m. modaliUitile deiufluentare tnu a fi iiuplicil~~ iarefec:t11 t1or. poate. fi medint de exp.ectante!e hupJicite a.le :!{P..edm~ntatoruhti. P.erspectivaluiFeyt\\abend l\U maii~pune ms~ aceastli constrtlngere. Pe altfttl,J.ll()dalitiitilepqstulalede acensta diu unna. perspectivii :SUnt. coHgruente Cl'; utiliza(ea p~ittnii suciale (ex. p.~iuu.ea.s[Jonsorului,. afi)ieren) ~i.auuot metode nuti .. Pll{:iq orto.doxe'' (e;~~;.. ueiueludt;:rea. rlt s tu!!H n aumui tc:n:. rezult~~e l}a~e. 1111 sustin .ipoteze_le, dist~rslu~Ii in .. modaliUifile de pte~entare:~i in,terpretart: alf) dlllelQr). fu conte]ltul
pmpus deFe~erabend {1975), A;; a. G,~Ul)U~~iuni.spus . F~y~~abuend sus!u~e d.nu exista o Jogicain ~tiinta. ~tea omneuii deqhmtacreeaza~l at!~ratateorii~liin~{icediu tnoti~esubiective ~i.chiar ira\io11ah~. ~1 fac_ oike este. necesa.r peutru a ~wansa. Evident e.U n u apar probleme in inte.gtarea n~iultaelor.ob jJnur.e ~
,"':c'"'';.:;
ei Uprefera ~i nu tie e[orluri rauvoiloare de a iuflueu'a tez.ull:atel~. in orice a.ce5le anqiJ]aliiparafiinn\iJ.nportanLe_c:lecl\L cted.eul. Posibilitatea unei conduite UtWti;il~pfice ll1Jillinta a lnceput
caz'
preocupe tot JJl&igmlt comuni!ale(\ ~tilntifi~ :Ji~~ ca at.a~-e., examinuta foarte serios .. Spre extmplq nscul !fl coudtulK
u~tiintifica in ~liin~a ?u fo::;t ~is~ulate de Scha~;hntau{l993) tn infloenta revista ..Science... Mai tecent, "'New England1ounwJ ofMedicine" a publicattmeditqrial d.spreSJl(}IiBorizare.dreptmi de qutor ~iresponsabiJ,itate. fn nl!estedltorial sediscutti diierite nonne ~are. sii incerce sa fprotejeze. cercela~en tnedicala de distorsiuni in cercelare~i c!e div~e lnterp.:re(ex. aspoDs~ntlui), care au devenit prea mad pentru n tllolernte sub etichet."\ !l\Ult mlli inofensiva de "efec~l-expc,titnentatnru.lui"; J3tlitorJalul a fost semnat de 13 f;{)itori ai celor mni influent.ejumale luedi~te intemationnle (Davidoff 11l cu[ab.,.2001),care'~i-n~ expritnnl iogrijornrea cu priv.ire.la cen::ctli.dJeluedicrde '.iIa cercetarilc psihologice complementare.ln. coutextul n~estei paradigme epistemologice a.rfi. fost interesanln. investigorea efecl~lui pe cnre il are spon_sodznrea de calre eontpP,niile [nn~laceulice a cercet.=trilor asltpm efectului placebo -- cu un posibil cazdc presitUltl sod;llii: Recent, unii medici -~ farmnci'ltl (espans~hi li nuluat ntiludine fa\11. de presiunile cotnpnniUorfarmaceuUce nu door in manifeste .teoretjc~ de geuul celui nteulkmnt tuai :sus (Davidoff ~l colnb., 2001), ~i !$i b.t acUvit~ti prnctic~. AsfJel, uuii dintre ei au aldituit gmpul numit 'No Free Lunch'. (/JJJJJ,:/1 !J'WW.notiey;Jg,I.wh.aal umliirindsa reduca inf1ueutacot?pnnii1Qr
sa
....
nccesibil in lucdirile pubUcate. puUind.astfeljudccaintr-un <:Ontext mailarg rezultatele ob~inute1n diverse sludii. -..;-...:
143
,.
ci0
.. r,;i,UI~.i#~~~liT~
.,.
.'. . .n.~~~t.. & . F:.c!,fl . .f!. '.}l.Lr. .!l . . . . f ...l:.lt.O . .'.. :d~"~l~,r~remD~al . l.trar:a., .:.}.:l.l .. :tn :~cJ:.~IP~ ;cl\:l;l!M~5~S\\& atl\t
f\"... ......
l...'fn. ...
i.~~li~ ~.
~'.a.~
>J~~!ill'i!\.roo<IQ1>i!!~llit:la\i)li~~
;~~.sU.Il .c~.'t~.~it\r b.
t].-.~
: -i
-
~\
~~A"t~P~, . l~Qq~,,psjb~.~0:l~gice~ehp!ni\,::li ,~teimfl!nul ~~Ji~~QW~;ti:~i~Pj:gj@;~lr!~liiile a,ar ;/~~:J.: " :t.rem'lin~:fii ~~;,,;;,:,~:,~~z~~,~~~- :::~~~~:1~--t:~L ~ /:,.../ .. . . ,. . .
-i
. ~ " . ~
;
..... <m'"""yn>l!e~~..;.o;~ !
!ll\l:{ostf;\efi.iJe,prin i
.,
. ;t~}tl1iii~:)t981~4~lburitilil'~inttsomati'cte!iif'to~r?~~ti~c'
. ,~~~~A?I'~i~t
.... \!
. 'tt~
,,::::;::~~~~~li~~~~~~~~
categorii estoextrem
;
'
.<'
...
_ , . ,. . . . .
~.~~-~v
............. ~
.... ....
m.ai rJI.ist; catego:.ia 3epa(atfi i\ tulburaril~~ psiJJO~OllJ~~c<:;e (K3f1fflR(,~tf~l:~~':;,. J~~?~ ~~~9~, ,~,,~B~~~'~ ~'1+~~~1-~~~tu ~
.I
. -
:'
aet1r.de!i
t:r.
~~t!ta$!~,,,: .
ut_. . __
O!Wl~~; ,:~J''w;}J~Ilt~~~.~~~~:~~!!.~~,Sl.~-
bto;~;f~~;
'"!~~~1- .. :-~ ; ' ' . : """""' . .. -~.i ' OIJ.t~1f~~~~~',~MIJ~eOfl~~~tC~mP?~\~~~J,t;~,P~lq'~~~W1' n.ititti:f;,(i~ajiJJ8lQ>~i9lab~;;,l'997l;,s~m~~e~,.ilmf~}rQ.r ,.. I : _, I .. ~ . . . ' . . . + .. ' .. " ; ", '
-.s.1ea_,l'_ .a . ._ .il .. ~I.~q_i' ~- .'.-._'. . '_~._" -.~ ._.;~_.~.h.J_s_;_~_~ -~..:_~~-_.. . ":s . .e ..,r' .~.--~ _..'._;_~a~~--:.~-~.r~a.a .. El~-~-_,lY50.J. : e0nr~.JI~~t:Jil1lo,C;iel"~Jgs~m~;:m~r:utp:"de;~~PHl'te:a,::&
',r-~~e:.
c:: :
uci~latif~t~milv~i~lfMn;mfdt}rpsik~t(')ji~le;b~~tit'lti~'*'
SatJ:ii~.~~t:ilegt-lifalp~iliJ!c~aa~~~~eil:i''I!Ulv.l:'.
lei~ps,b,qt~~icefinldlihale. tita~j~~~e~P~ft$ie~lii~~~l.
Jc~.(llif!ale:~xp1liJ~e,Jwln:Qd~l~:bio~~~s~eiat.'Ia{fiiy~ii~. ;
... .:t
<
.-.:~-
In al doilea :tan d. pare -ciudat d\ pan a ~i asrazi unii pl'ofesioni~ti Llin t'tomtniul sanatnrii nu in{eleg en efecrul pla.ctb(j se realizea~a printr-un mecani&m biologic plamjbU ~i nu egte dour un efect psihologic -pur asupra unoi factori fi2.ici
(Kirsch; 1~90). Nu mai vorhimde dificuWitileunorprofesioni~ti deaintf!legeciim:iceinterventje sihotera euticaarecons. in e 1-Jioo)timioa 'tn creler. altf~I.ruw c1r tera ie este cbiiniotempiei(Futmarl::.~ colnb~. 2002; K.ixscb, I9!?0)~FactorH
psih()logici can:i sc .considerli_ c~ afectoa!Zll difcrite nspecto biologice ,il.! fl\tOtQ~ttl!\8 t:tn:substmtbiologic- flU Sll~[ de Sine statlitod .. 11i acest .substrat bioldgic voate media inipactullor
. . I bon "n.,.inntdc de ra:wnns '1i trfl ~~ J1 p ace . :' .. ,..,. stin~ {2) Ln ces?-.refer. e.c I ~t logive (b) donr ln ldocte fo&t: (a) ilmw la efecte ~~~~~ice ci\t ~1\a efec:te bio~og1ce~ biolo'giue; (c) atat \aefec[epus. 10 ""en"onre,nu este corect; (e) nu ~. 5ID1. ellth "" 'd a Cd) nid unul-tUn ~aspll~ ~ 65(}1i rrnn:e medici consl er ca ~tiu.!j.te1.nltntele !l~' l.uatm: ~a . o i-nsiho1ogie ~1 donr 35o/~ ,. :u- :e un meuan1sm P' l.' clir s1 efectul place o nt . le snnt atllt psihologtce .
,
I
;i.l'
..
i
-~
rumpradifetitelo aspet:le biDlpgj~e{{GJisch. 1990). () expliAare dhr punct de vedi!Te hiologlc;(ex. 11eorona1, bio-cl1imic} a meeanistnelocefectului place)5o-arfi _ pvea coll1p1~ fji .df!taliatit }Jel,ltm crt" artrebuidescl'is, de ex.etrtplll; comportamentulunui nnmar fo'J.rte:mare de e&l\tle-neurol1nle. Din nceastfi cat1za nvem 11evoiede un nivel de at'rollzti. mai abstract iar pent:J:u. aceasra 11ivelulpsihologio est~ c~l potrlvit (Aridersi;m, 19!)0)~Di~ltcnt!: inloc snin el .. dMicderile biologi:ce !ji cele psiholo. ice suut doJ,U1 Um.bnie dif-eLitcf"elosite pentn.l nceeatrea Itare,(a~~~i realitate ~stc...descriali ln nlvcle difedte. folosincln-se limbaje dif~rire .. iacl :1 "ta 'lebielogicli l .. ihQl-ogi~l.ca fiind dinnire. D . . ' ehiitlt c . . 1 .11 ex.1 i\ nlcilm l\1r:ea11~mp.s1.m a c : rl\-unsubstnitbioJo "c(I<lrsch. J!)l ' . tcbrer i:colab.. 2002 i, _ rini,rmare 2 ___ tnfeno _en l,sihqlosic.nrt: atlitconiteclnlc psiho1oglce cfttt;lbiologice~. . en . n o~sl!l.vtrmodulin cni~~ce&te idej ~unt~ereze.nt.atem grup~rile . de r~~~tici~i. i'ntt-!Un $lUdiu recent _:rea1izat pe. 60 de medici (vtlrst~111edi~ 34)-~i160' de psillologi (vftrsta medie.31) Ml pus U11Jllitoare\edouii mtrebitri:.(-1)-P.rincc:mcclltJismes~rea/iZ(;llZif. 1'/cotfJ.}J-'hlf:ebQ?. rl:ispunsnrila posibiTe erau: (a) pnr psil10logice; . (b)pt'u~iologice; (c) in ncela~i thnp biologice ~i ps.ihologice;
dintre ei au sposcl\ mccant:~a intrebare. doar 5'3% d\utre bio~egice; p-ntn\ c~a. de~as 41% au-ales vnrlnnta (a).ln c_aw.u\ " rnedicitm nlcsvmianta (c) "1 .c stsbniltui:SS% dmtr~ . 'h ~ . attern-ut gul:llt a J; 0 gropului deps1 a ~gtp. . 45 %vaciartta (e) 'In cnzul pnme~ cost\ a no nJ:es vnrumta (a) !Jl b n3% dintre -psihoiogl ... . d douatntre iU'e, a . intro\llhi; pentl!ll cea e-a. ", a..l:anta (a) Din non. trebule :\ ~i 1'1% au rues v .. ' . d o au ales. ~punsuVxBJ '1 eZU}tate ar pntea avea om: sl p.nemcont de faptUl ell aces;~: reglitir:en. profesion~U\ ~ val~dit~te co~tex.~'l~l~ Ieg~t Rorn~nia. tn ciuda shnilantatn dm .,;. ' .l.l A""'V6S. c efe.otul placebo. Psihologilor ~~ roedunlor -1 ~:.i pBlnCdJg r.. . moduloi in cn1-e. me1;1I~tl 'i d ... 11 de di.ferirli (chiar~t in . o dau ~ste esLt ~ :r jnterpretarea pe cn~et- . ll1) Adeseamediciitin~sall ~ru a litfiratu:rn ~tiinpfiellnlemt\~t~na. . ....., lat si. exclns"'in i:lifentele _-s-. rei:re;bulesiHiecen"o . . ) oa pe-un.ln1c:aaotca nidi a nonor medicamente ~~ studii medieale (~.. test~ ~li e biti1ogice mni n1ult san rna~ care nn este-roedtatden1el<3nl8rn: ,..._ .,.~.,c,lfl 2001). :Pede nlta b"attsson 1 \Jou.... '' pnpn cnnoscllle (l _ :s .,ro ~ . t!l\ un fenomen psiholflgtc narte.psihologii:'tind s~-l pl'iea: . caps~einte biologice ci\t ~~ "" t are are atut-eon .. t . ' ren\ lji impoTtan c. . ca na~rn sl! fle seno~ . n are este nevmc d'i'. ~ psibolog!ce;J.lnn ur l . 1990).t\.tltfeldeconceptii llen.e
pot
despre un fenm:nen re :ahv .. . ' 1 lb' nsiho-somal. . . ~ prGnlOVa mode.tl \O-r rOll1CllJei- 'Din pel'SpeCtiVu. 0 stratsgte tlerczoi>Ya-re'R P d 1 lbio-medical.tiebuie .~ . te menetl!8. roo e u l ti.unctele s1abe n e P sihologi'Ca, pentnlapu "~= d ft v puRctele tnn ~~ 1:' 1l evaluate non- e. nsl l l . sihosomaticmodern (mode n vsibologiei in cadllll mode u u~ P .
li\.9
--
-~-
. ":
: .:-.
.- : ...
unne~.~~i~)'.l?t ~'i{filii~ rol ttl ~i statutul.i nteryenjillor c~giJtti~ comportrutteutai,e iu m~cjuapsihoagm.aticlfmiilfel'nit N:Uivoi
bio-psiho-social). fiieflua ref~rin; Ia ceea ce in nmd trt~~itional numjm. s~in5.tat~J1zic~ ri"boa~somaHca. Prin Ufmare, i~l:ceJe ce ...
:mnUnvestigate.luaudu-s~.ill n:alGul atAt ~peetele ler: teotetice dit ~i efff-lele lor prnotice.. PrincipaleJe aspecte ale intervei11Ji1or
centra_ast.Ipraintervenfiilorcogtutiv-cotnp.artamenlnietteml!te:,, (1) reflecta<intpac(ul psibQlogieicu b.aze empiriefdlitiinJ.ifice nsupm cerc~tarilorpsibologice; {2.J,sunt investigate p.rin design-
0 trecere in rcvis.ta a dateJo . . . . . . @Jnfluent~'lia fncforii.psi~~!oglc!.J,lezvoltpr~ :jf. evulu{ta . bolilor orgaoi~ ~!ale nlton;-oudi.puJte(l.tc?l!'? :' . . . . .. ' .xll. : . . .. ee:n"uhtinrofesiotilij.t l ar. f;:Qllles.tn. lnfl. . u ... enfa'{ac.(O. ~1lor urop . ,r< t . I;' . . . . . . . . . . . . . . f1 .. e con llln) .
t1 t' bolii' organice asupra evolu~e r mulri t" sunt md~tq.tm 1 PftV.tn{a . b r influen\ei directe a factQri\or psibolo~.~c~ hs_up~ eyo t~e~ o u
psiholerapia ?l consilierea} au aceia~i stutut ontologie cu Lmtame-Itlt:;le Juedkalep&ntnr diferite buH orgatJice.
150
nlte.condifii med1Cale~&tisptiuzilndlsacestelntrebari, am put~ ~omparn mal biue \'allditateumooeJ ul11i. blo7medical aaresll~\in~ . di ftclolii psiltologici sunt.iil prineipril artefacte saH ~IUJt niai putiu imp'ortanU pentru ./i~hii'll:atea ~~ boal~ fh~ic[i, cu cen a mod~lului psiliosomatic ntoderq car~ sus{ine cadit~ pu11ct de vcdere etiopatogenetic, fac'torii psibologici au ncela~i sl.atut ontologie bu Tactorii fuici ~i oa.inb~rvel1Jiile psihqlogice:(ex.
bo1 ilm orgnnice ~I ale fl.ltgr condi ~ii ntecucate? i (3) intervegtijle psHt~logice imbunata~G evolu~f} clinicain boille qrgan'i~ %i
a impnetuloi iJlterventiilor cogoitiv-~omp.oitrutieutalt: ill meqiciuapsibosolllatidbunt:{l) in1Iu~ll{eazafncl.cJdf..psjfi~!Pp;it;:1. de~voitru:ea ~i evolutia .~olilor: organi~..'Ji. ale Jiltor ce~.difii medkale?; {2) interventiile psUJOlogice afectaadt factlilrii/ mecanismele psHIOlogice iJ.Ilplicale in ~e~yotmr~a ~iev(!lutia .
cogn.iti v+c:;:umportamentale sunt: (..I.) factori.i cogniti viu&emazii im paclul mediul til asupra aspel!telor .uoustre sttbi~(:tive/ emolionale, cogr1itlve, comportnmemale; (2) aceiJti factod cogultivl poLO idenqficatifpiagnos?cat[ i apoi.(3) lllodificati
or aui<::e (e~. Relmanl1io A~f.l, 2002.). Pnnu~ueutn_d~recl5. inrelegem un. uemediat .. d. . optimism) asupra meCi:lJusmelor biologn:e llllt lUI efect epre.sae, .. diOdiri ale iufluen~at de alti .factori psil,ologlct precmn mo ,,
f
\
compliantelsau ;Ulu1ui de via\li(ex. sclllrub~rlin co~p~rtantent). D . ur factorii pslhologici nu sunt de sme stltaton cl au._ un biologic. Piu urma:re, chia.i: 'h l . ' care nu se r~Iedi la sclumban m complmnta Ia p8l 0 ogtcl tiluldevt'"'ll&rtrebtd tolUifi'.inteles cnfHnd renllzat tmtrunent snu s ~ , . .. )! rin aeeste n'lecanisme biologice plauzt?de. 0 tr;c~e m re:lsla p ll . de specialitate a relevnt fnplul :~exist~ nu.tlleroase n dt~~atui ~ 'ntlpnctUlne.u\ediat al InclorilOrpsi\itiloglci a,SU}Jra stu 11 cnre <UU<q o't': " U tl t de ll" . i evolutiei lmlii organice. 1\Suel, a,..a uratntca :ac oru -~hvol ~~ Jnfeet...n"'a hipertensiunen (J'I:Juas Qi colab:, ~997)y ps1 o og1c1 ~ _ to ~000) llfV/SIDA (Mayne ~i colab.; H196; Lesennau ft. co ~ ., Qi cancemL.(Everson ~i colab., '19.96; Watson~-~ colali..1?99).: Ilea studli prospective Bllur. dovezt care sustm ca e as~~ne .1l ; 0 g 1 ci influente~n c.re~terea ri~cului bolii faclom p31 01t ... ~ l\t: "li t:OIUllafieue ~i 11 mmial\tll\ll din urice ~zlitl\ pop\t l:.\t~ 8 1~ l~ru. . co1a b 1993' Shekelle $i colab., 1983ht ca eXitS un (And a Ill ticatltti cfect puternic al facto.rllor psiho~ogi~~ _asupra pr~gnos . t eI ltil"'r stnbdlzate (flrasftre-Snnth ~l IJUCJ. , u cu . boli camuBriene , . . col~.. 993; Willlrun~i't!olab., l992). . .: .. '. (2 . tervenVUe psllmlogice afect~azlif1'1C.ton~~!~u~smele psiuologice hnplicate iit dezvoltare~~l e"olu\ia bolilor mgaulce ~j ale altorcondi\ii medicale'l . . ....
su~::at
\!l\~f~t,?~ediat al.f~ctonlo.r
J!. .
Oo
151
:.
..
ea~itnti~~ 'ij
Un numnr.m<lre.de
P~lholo i cori.silieni otafr'*"'d' -.~ T 1 "ce(el( . si\ietenr . .......u. en .~,acton 10 ~~~ ogict7~1n-7lln1~orrnn1cnt'la cognitii i emntii ~are s~
rela[ionuti en diferite. condipi med1~e (eJ(. 4Yflnn 1JL W ~ds,l993; Friedman s;i colab 198 ' ,,, Dtn )"1i~Pl:li1$~ile. hu::e~~ rlou~ intrebM) analizate ptl~ii llCU~ ~lm fi renratr.;~EI~ndu-~e p!!:un rntionament siJogistic (figura 1): orgt101c8.)
~rcetfiri sumatiiatein meta:malize cunutativ~. nn nrntat i~ lilod clar ci\ ini~~en iilc
(et. ..John~ton .~i colnh . 1993; Montgomery. Drwid ~i.:CJlf,k_ 2002). De'eX:elllpltl, illlF'Q metaanaliza realizatii de noi {~l~ntc gomecy, Pavid$i colab . 2002} '3.ul'Qescopmir: oa fli:'\Chmtueare
~~.(factc5ri
pstho1oglci)
comporta~uental pulangacel}nediealstandard fiUllVlllfC7.Ultatc mai bnne dec at 89% din pacion{ii din gmpnl de control .~are primeuu ~oar ~ngrljire medinaH\ smadard. Aces: 1-e:zultnte se refedat.litla intlicatori subil!tctivi (ex.. ematli negi\tlyH,dnrere) cfit 'ilft )ndicatori. o~iect,tvi ~otiiGa\ie analgezlcii, indicntori fizlologi.~i (ex . cntecolamine. presinne arteriall\) .}}i timP, trptaunenr>(ex. durat.a spitalizarii. d.urata jnt~rvenpe1
chilurgicdale)]. .
, '
.u': :
t)rgamca}
.sltcon'*z1onamtH;. . ... .
Efectl!ll'$ interventiilorpsihologice asuprn bolilor mganice ~i nsuprl:' diferitelor conditii fizic~ medicnle nu snnt_dc.nr Qemnifi~~tive: . din pnnct d!}. :yedere .statisticcompara.IIV cu
metlicntstan~f\rd p1u~ PT()CS~~J:i plaq6bo) ci efectql ~[e .!Jt: S!!lll.ll~fiC.at:iv .c.li_R-i,c (i!0010c} (pentmdgtalii:a vedea Johnl)tOI~ :ji cola~)~l9~3;.I.,lll}g . lfi.co~ab. 2000i Mo~tgoril~ry, D~vid ~l
Se
aspecrec~oomic.De ~x,emp1Q, Lang Iii" co~ab. (2002) nu,aditat cii, ~ostul n~ocit\t.cu J:eclarea stanllard.Sn .lin1plll dife~itelor procedu'riradil)IJ?giee e11w de.3B USD/pacient, compal'ativ Ctl 300US'p pen~ sedaren in~otitade inr&rvtintii.comportamenwl~ ndjuvaii~: B!i~tlnr,. utili.znn~ainter\lcntiilorpsih(l1tigice a dus.'a eeoncmlisirea a~'338.1JSD.}lentt'Ll fieenra,cnz. .. . . . . . .. , C~ndu~U ba:tatep~on:qalba litern.turii llesnedaiUnle. . . cQIoborlln.d riispunsm:i)cla c.ale !rei tntreblhi s-ar puren spune l:a nveln. sufici~nra pro~e .enre sl\ sus{inli .asu~Jp(iile model~.lui psihoson1atic Jitod~m:. iutBrMenti ile}!sihol.og~e inflnen{eazaJadorii psil)olqg!i:i oan; la randnlloi, in~za
--i
Jj)
....
-~-
..-.....
v~..-.-
..-
'"''" ...
-:: .
Vtt.qaeJ1e'w-(11imdari!. Multe. din studille meu~i~nntemai sus nu au c~ntrolnt clar variabllele conftmdate ~i. prin Ul]nnrc, e.ste posibil ca ,rela~i~ apa.rentii dintre uniifactori psibologid :Ji unele aspecte flaicasii eiisw doar Qiu .cauza unei'li treiavadabile fizice confuuda.te care ~ec;:teaza atilt.fautonit psihologic cfit ~i raspunsuHizi.c. , ~-valoiUr:Sr:lizutifflmlfdmiiekctului. Uneledintresludli aurelevato mfuime aefectul;ui scli;;utlllli, a1?adar, rezoultatelelor sunt ll!jOt 'de distorniont~-t de &featele v.nriabilelor confun'dnte, cunoscule sauneounoscu.t:e.; , ~Se.fec(ia uateloJ~ Aceasta se referala combiuilfiile iutr-un nu!uar mare de r.ezttltate ptlua cil.nd,ln final, unuldintte ele este senmificativ statistic (ex.. 3 rez.ulWte poz.iUve.din25 de masudi.tori): !11 aaest caz, rezullatele arputea;fi determinate de ~ans' ~i nu doar de o- vadabila G:Ontmlata; este mai degraba ~m artefact dedit ~~ fenwfneu real~ Mtllle diu stud.llle descris~ mai sm; au aceasta prohleiua.. ' ~CQnfundrutiil. Clli:IZei cu efeclul in multe din studiile auuqlili!' ante1ior ca~~a poate fi cu gt:eu separat:ii.de efect De exen~plu. iu sludiultw Watson- :'ii colab., (1999) ill h)c sa Cr)I~~~U:ioufu.n Ca .u:~uto~ea ~ du_s la C~terea 0Scu{Ui .de ecJdiva sau tnoarte.m c.azYtpactenp.lor cu cancer Ia san (neo.l~stn m~mm.r), s-ar puten spilne cii. ue9plasmul manuu: iiltr.:o faz.a~ avaqaata cauze~ii.sentimente de neajutoare. \ "0];1i1fCipr:et_liri distoJ~iOJJaie.. De cele tnai mulle ori ele se efera Ia ~ltagerarea aemulftca.tiei eUnice a unui rezultat: De exemplu, ~asirea unei legaturi int:re u.nii factod psibologid r;j un indicator biologic (ex. anticorpii-penlnl vimsufbep~?.s sim-. plex)' uu spune nhruc des11re efectul acelor f;Jctorfpsiho.logici
conolut..ii nu fost t;;.ttk~te. Priucipn,ie)~11f:9bleme ale acestor stQdli {Jo ba~a- caiilt~'8~~u~ elaborat concluziile sunt (pentru detalii vezi.Relmait ~iA~1gell, 2002): - ' . . '::' .
asupra bolii organic: A~adar, adesea apare o ~oufuzic Jttll-e impactul unui factor psiholo.gic asn,tlra u~mi efeot .fiziolagic ~i
. impactulunuifaclorpslhoto~ic asupra bolilto sjne. _ Tinand contde acesle ctitici, o concJuzie nmi ec1Jilibrala ar fi nceea dieste foarte prohabilcainterv~utiile psihelogice .sii -inlluentez.elaclorii psibologici. care. ](l.r!ndullor, pol iufluen(a
evoluUa ~i rognos.ticul bollor or aniae..l ale difedtelor conditH me lcnle, dar sunt ne~;:es,an< 1Ilai. multe stu care sa arate ca acest tit-adel no este S<B bil *~ cit .or tre . 1 tleDJeutat in toate mediile me c. e. otu~i) eriticile aduse niodeluh:.i --+--p~lhosonlaiic modem ar.pu~n fila fel.debjue alili:lse ~i slUdUlo& b8Z(lte p~,modehtl:bio-medic:al. Sa argunienUim nccst luctu prln analizeledemaiJos:J r-! . (l) Vadt~bilc coJJfuJJdate. :Fuarte put~ne ~lntre sludiile medicate controle~zii poteuti,alele vadabHe psihologice . confundate care deja s-adetnotmtrat eM 'at fi legate de dife.tilele er~cte biologice (~x.. optitilism/pesimism, sl:il db viatli. religio:z.i tate, mecarilsme de CQ{Jing). . . (2) Valoarea scazutif ain8Jillliiaroowlui. Uuele stuuii din a.c~t domeniu au relevat o n1ariine a efeclului ~chUUi ~i. D!fndar. rez;ultatele lor sunt u~r.dedistoxsionat.de efect~le-variabiletor confunt,iare, t:unoscute salt necttntJS4lt~tt:e. De exem'plu, ,[u~a cmn run mai. ruxiititit.antl!fiur, recent Kirnch icobi.b. (2002) ou antl.lizat datele de e.ficacitale ale eelor ~ns9 antidept-e~iye eel' mai fr.er.vent . prescrise, aprohate ae Food mid Dtug AdlllilusfraUon, .SUA. iulre 1987 ~1999 [llnoKetina (Prozac), pll{oxetina (Ji'ntd.l). sert.mlina (Zolof), veolafaxiu~ (ffe7lor). uefm.oddlln(Set"l.Qne) =1i citalopram (Celexn)]. in baza .datelor prezentate, ncesle medicam~nte au fost aprobate en tr~tlatueille eficiente ~i sigure pentru depresie in SUA. Kir!ichfll colali au descoperJt di 80.'fo . diu dispunsulla aaeste medicai;neute ~ra duplicat in grupuriie.
placebo
~i
'
154
"(4) COJJfimdtJmn CliJ~f;ll ekr;mf. fn znajoritntea studiilor bazate ~e model~le psihiatJI!~ibiologice, est~ dificil 88 se sepnre cauza ~~ efootnt Iu aeost Up d~ stndil,Jnlf!!e sa concluzionl!rn ca o modificaae biochimicli (ex.: un nivelscnzuc .al .semtonlnei) ~;enore~za nn anun1it.si~prom ,psiho.logjc (ex. dispozi{ia depre.stva) o aitJl concluzie. plauzihiUi ~te aceea cii atiit simpto11_1u1 pslhaJ.ogic cat ~i modificmea-bioohimicii 9unt geno.-nte ~e: un mecanism.psij\,f;){ogic {ex..t.ll.ecanisnu~legnte ds.sh~). Pnrtne stnd:U..:au.un C!esign-.care lf!i permitii ~leger(;a inhe ce)e douav.adnnto. Al;adar, ide.ea !!On'fonn cltteia o1ice concon,irenta a tmui efect 8iQ1ogic lli.l\ tmnia,psiholllgic refleeta. de obicei, 'o .relatip cnL\zaUi, plirnul determiolindLJ-l.pe celdyafqoi lea (~hm lovers), ~~re.rlllldxul nnei trndit1i veabi, reducrioniste. ~i 11 u a unet teon 1 bautttpe dijte. .
prirnea h:ataritenLpla~elJo era de 2 puncte pe Scala de Dertosie Hamiltoncnl7itemi (SQd.Gpunctehi 21 deitemi (62depuncre). Clli dacil acest efeot este ~enii\ificativ statistic, eftictnl ~au eli nic {ec:ologi~) este nesemnificntiv{~ p\.lnGTe) (Kirsch 1i GQlal) . 2002). Totu~i, chiat: dasa efcctul clinic :al m~dicatiei 11ntid~presive cmpparativ en eel al condi[iilor placebo &$te ambiguu ~i schut aan~ch ~i c;:oijtb_. 2001.)....tpedica~ia mu:ideptesiva elj(e ptezentatli ca ~incl cclllUli eficien~ fJ.:iUan1e.11tpentrli depresie de majorllittea practiqienilor, minfmi~ndu-~e rolu1 'h1lt.a~f!ntalor psihologice nltornntive (Kaplan Iii cotab., 1997; Sadoclc ~i co}ab., 2002). (3) $e:lac(:ia d~tu:.Jpr. In. n1olte dfntl'e studiile 'Pfiihofarmnco}Qgice... numlirul vnriabileler (l~p~age11te se t~propic de.l5 (pentn) exe.rnple vezi stndiile luCinse. in -tlleraanali:za Jni Hrobjnrtsson 41 ~ot:.zsche. 2001).
rne~i~a{le~ antidcpresive ca tm agent farmacologi~ specjfic ~i actr~ este exngemtil. Este cindat ca. in cinda tuturor probelor.
156
(.5) InttU:p.rct/frilo distar&/QDJite. De exenwlu, bnzAndu-ne P: st~rdiilc,ma{ sus amintite (vez.i, de asemenen, Kirsch,_l990; Ktrsch ~i colab 2002} ~t~ t:lat eit: =o) SEJT1nificntia clinic a a
157
....... -
~~ ~ ~----- ~-.
.-
"":. .
. .-..
_.
... . .
i~tr~ .tn~itlidi,c~iJib~:,EJ:illtir"'Ull:tf>tlfl:t\11itiit
~~.,s~b~~~~ul:1:fl'~ufllllle). . . ...... .. , Jc .:~, .. ,.,,,:ftatm~~a~'~tmEieP'~it {v~~i 5 lt~,~~Jil~l\U:
(1~;0~-t~G~
J~.,~t)?7!':~r:~~7
' -.:f_j -~ ~:~:~:: ~;.. - :.
.
..
~.- ~.
'
..
.....
'. ~~
... . . :-
.~
.0Or)~ratorolmodaJ; :&;lede preS~I)JUS d\ , . (i doi1ditii de exceptare a operalon~lui mod~: .Oadi nu cumva ambii pannfi sunt striiini H-
. : [)acatet:a de intemeialderiva cuoeces1tate. dinmijloacele de itJtellleiere .atunc;i vorbim des pre demonstratie/AceasUi .modalitat~ db iutemeierf:. necesita. insa un sisteni.tco..-etic !formnliznlln1atematizat a~ a ca nu;eori vom regasi acen:;ta J.llod<lliWte de intemeie:re in !ltiinfel.e.sQcio~ntmme ~tiU n1edicafi:!. DB.c5Jeza de iutemeiat derivacu probabililatedio mijloacelede .lnten~iere atunci vm:bimdespre nr~~lenblre... . .... . . ' . . ~n. tiin edsta. do~a ti urifJt} clistr~uri ~/ .. teoLr;tJc ~~ problematizenz.li pmt~tia dea?evlir a ~iuitUor;. --S.e urtilarqle realiz;area unuistf\ndmd al par~Idigmel go~itiviste ~i ueo oritivistetn care valori . . le a<JeV3r a.le unei ~qt"ii"illnt .fnt.portanle . (prh1 lnten1eiere 1o forma dei1Jomm:~ 1e1 ~~ nr&umentarii . 1fiiscv~u1' cticse roblematizeazlt 'relf!J:ttia ~ejus~ete.n asertitulilol:' cu .rivire lo.vnlod. o~ue. ceea~~ tre uie Jllcut .etc. Acesta este un l_.nose~ priu .c,al"~ .se do\]~n ~te ~rupului la teia_unuivorbitorin cadtu1npeic0 inuttilli\i ra(u;maJ.e de Qo.meni (prin'iutemeie$lnJounaargultl.entiii1f}, cnt-p au. un litilbaj comun ~i intre au;e e~tista rela\iide recuna."?tere. in disd.ustd . ractic . e unnar . te ades~at:in etea . rimdard pragiuatic. it1 carecormecintetevr~eticelle unel ~rfi d;nt~r.loare .a~esteia;~~~l ~leas._a ~a ~liint~ ~t~oilirifc ,. i ~lli;fde nUugere a eersuad~ru - Joaca a,de.sea uuroltmptJrtantm tl;tscursul practic. ~i in argu l11Clltare in generaL Discursurlle te vret[ce qi
1993),)arapoi vulnriita-cum a~estea se manifesliiinlitera.tura psiho~logiei. . . .. . ' . (ill..J!roriln teza de intemer.at (concluz.r.e) il1Ut~lapa nceslel~ cu mijloacel~ deintemejere . , Imprecizin lczi!i. Acenstii etonre .ap!U'e atunc1 cllmlteza
ft . .
igtlo~o,;:~:~~:~:::.:~~~:~~~~ ~~~::f::;lt.itl.fap~ul
mol multe fomte: ... , . . . . . . . . . . . .. . . , . oAutoiitatencut~llbzatuare: spechtlistuLa spus astfel o Autoritatea dogmatici.i: ..nt~n s-a stabili~ 0 Autoritatea prot>t plass.tl1: "a invoet~ :ceea _c~.~ spus J3il1sleln intr'-undOlneniU ntrii l~r;litud.t e,~ 1i~1cn . . . 0 venefnbiU\: ..~tle 1naii)\Ldlfiinclca eiJ~C mal :. in vti.rsta sau mni exp~rinJ.entae! .. 1 . . .. A_rgwnencumadIJpmiJiem.]$te 9 e~()~~~sen.lau?tonre cuargumentum ad verectUidiarn in care se mvoca calti\~tle sau defect~;:le cuiva pentru alntemeia o t~t.k ::]1 eJl n.re rnm multe tonne: , . . :. _ . . . . . . . oAbuz.ivi;i: argutnellle7j valonrea tez.elUil~.l -vmbltm Illtn experieutcle s1'1ledeviatii . .. . . . . . 0 Citcumstantiala: se sugcroaz_n dl.oponeutul nre '"! htleres persortalio a suspue olbza ~ls.stfel stib.ndne'Z.l
Autoritatea
.,
cele pragmatice suntfundamentrue in psihop<rtofQgiti ~1. ln consecinti1.. CUOOaJllerea erorilorcare afecleaza aC,eSlediSt;UfSUfl esLe f{}~.rte importantii. Erorile care apariu Pmcesuldelnte.meiere
~ 1,
1:
se clasifi.dlin trei categorii. corespuuzfin~ celor~i~ompol~Je ale proc:esulul de t11tem~re descrise m1terior. in ~lece Uf!.lieal..li vqiprezent:a cele mai frecvente erori{pentru delntii veziM11Xgll, '', ,:',
'
"
:de ia ca argument ill favoareanneiJero ltnpo~IbJlita_te.a ~e a dovooi ~ontradictoda eb."'esl:e a~n ditltl ::= E_oate t.1ove!=h ct~
esten~a".
.. . .,. ., .. . .u . .1 oTo quoque: a inl~l1}~ia o t~z.~ m:nlfuJCl c~ fl1_fponet~tu. a sll!!tiout-o i:iinuva sau a ~-~spulge q tez~ anl,lfiud ca. Iii opon~ntul a respins,.o c~n].vn. .. . _ .. Argvme1llU1 ad ig1JO~WllJlJn1. Aceas~a,ero~~ ~pare ~aud
t~zarespectiva
...;..
--
- J6'l
l63
.. nsi.l~fine,.adeidinus:atrifrilsitbteatu;~sleia:
n ;t.iJArgtlbieniJJJn alljJdjlli!fun: 1\:cid~'ta ~tp ~fO,~~~~ in,~~re . ai muJti oarri~)li. c.'.' . sa'!: .'
..
)'
\,,,.~..a~~~UJ~..,tli
sau
,,,~~~~~:.o~:::--alo
.~;'}1\' ~U,~~.. !~;;~~t,~'l~.(~rpa1t?~du~~-!l~mtl.p-tentulu1); (~) . ICil''lt eazc PR'J.1: . Ja t~ngr.lunet, . t;~gtdJ generate (emareaconverali aac1 )~l. .. i,iJ'~.. .... ' ' ''''
w,.
: .. . : :... d. r. . . i_esQn{hi. .. . . . . .. ,a.. re ..... do . . .l . .l.:o....--re. ...g . u. ... s . e. ~I?hBn u~~ .. ~~~,:m~~~o~~~~~!js~~~l.tr(:~t~:ti{ele care f?c
l ...
/tEX!i-1., .1111~t':~:~t(~~':j;~~.J~,,_.~~~K.
ep~nQ~ ~~ ~
u. ...
..fu .. ..-. ... .
':1i1iibaj
;~~~,.,~,,~,~:~~:~:r;r~.~~=.}~ ~:.generalii
:~1&\:~;~:::::
.~ . J'ctiUoan:Juctpii!~~li~s~' '' 'iif~M~~~~lit9 t;al>tul en
~gj/aa.tio.r.~~st~.~a.~.to~rM,care constll
..
.-
:;~~~<i'4i~;~:;iiitnbtl.ii(aJ1.i'8r~
164
"'
""
..
16.5
'"-. ... ,-..............:ac...... .~--
..."
~ ArgupJeiJ!IJIJJ ad ve.nxm1diam. in gene.r~l. psj.b~llaliza s~a Imp~~ ~_a,t~-~!a personalitatii ~i autoii tatiUui Sigmun_d;frud t~u dat_onta supt)rtului ~ti1ufllic .. Putem argmneilr:.'{di_'a~a:~ta.u lu~rurd~ urmari.nd Aaexa l, uude obsel'vam ctt. tiier'~slazi P~~ha.nalJ.za lllt figu,r;:aza prln fonuelede psihoterapie ~ali date
~ompor.tanum.tali. au uu angaj~ment t~ot~tico-r11 eJodologl~ nu J n{UllctJe ~e rez;uitatt::le ~t:iiniifice .ci in functie de personltlitatea u nor .a~.ton. A~tfel.uui.i practidatti evitit:fofosit~u 11 pr sl.r~tegii c?g~1 '-~Yc9?rup.or~a~entale tin0 datmitafaptuluidi uu np~j~ unelf! tJ;asatun.. ~~ p:rsonhlitate ale prhtcipa.lilo.r p~otnQtori ai a~~torsrrutegu ~llllil [ex .. AlbertEilis (arogant;.directiv)_sau
Am:o.o :aeck(noudirectiv)] (DiMattia 1jil.Cga. l990;Ellis.:ZQOl; Heery. 2001 ). .
!a Jreiruse f .. e ~nttu~ denva o a,nunutli le~li este o re:teuta _frecventi\ inp~illop~tologie.. s~ ru;g~;t~enk)\rq .acesqu.cru, l'.stf~l d.iu ca~za Jipsei ~uui adeviiratpm~<deJ-ec.enr.je 11ia prezeutei sunullane a unnl mare numar. de ilbOnlad leorelice aflate in competitte in cadnd psibopalqhJgiei. e:Jte (recvent Cc"~.ZUt it1 can~. pentru a argun~ellta yaloarea unei. orieuta~i. cele1olte odentitd sunt prezentate intr-q ruaniera distorsio~f;a. ctu'e apoi trebuic coreclalalnaftelucdlti. A adar uneoriinl.ocsa. re uicevtt r-:-no . evollltia~~J?st~ ln t1. corecla. eJ."G.rile nef\>r ate ale alton.t! Cat.u nbordarii evohrtiouiste iu _ siho nlol . ie-1 aratadi sib() a 6Jo 1~ Iltl este ferilii.cleerori infu.l]damentul1ntetueierii. ~a4analiz:ant
w
._Ermik~ ... tulinb~ltl~fl.-ii st,mtlara fmme rijspnudi~e iu cercetareadinpsihopat!Jlo~i~. Psihanajiz:a a fost <tdesea CI . 'cata CQ opetea~ Cll argmnenJ~ QOUt(adJctoriiput~.titl e~plica ~rice ~op~er, !959): Ac~11sta e:i~ eroar~1lde tip-.peU..: fJo;de c?n~r.De ns~mene:', ~rfi.Jn_rJ.amentalis~ .
dez;voltate ~are cooj;eptm~liieazafuuctiile psihice 'I. ilSOdal ~ce.stora, \uUnn:arile psihice, prin prl:mmpsibologiei ~ibiologi~i eyolutioniste .(Buss ~j col~b 1998, .Gimld,. 199_1). ~r.o~esul [,evol~tioli!i}e referala schhnblkiJD structura. orgauica a unui organism, sclumbari care nuloc in l111lJ!: Dill piica~, acensil abordare d~i. promitatoare ~iihteresantli este unahts~ticient de dgutVasa din cau~ faptului cii. in psihopatologie~eseunu. sunt . ulilizate corect constructebi)ps~IOlogiei ~ibiqlogi11:i evoturiooisl~ @.uss !ii colnb.,l998)~ A~?acum arata Buss ~i C\lllab. (l928) .trebui6 depa~it~. etapa- in cnre atu(1Gi_ cllnd s.~ dlscuta despre aborda~ea evalll\].onistlt af\UlC\iil~rS~l) htl\)urlitllor pslJice. ele snnt trtttale,dOtlf~rln pristna e~ucelJtubJ}d~ad~ptarel Psill(~logiu ~i biologia evolu\ionista. au _detaliat~i clarUlca.t concevtuJ. de . adaptare, clari.ficiiri carf1Incli. uu. a~t p~tietrat lncEi dill pllcule .psihopatologia de itsiJlJ:~tie eyqlutiou}Stt\ A.,!Jf~, in'J.lSlltolol{iu i biologia evolu on.ism se face o dis tine eclarliltJtiY.i~ ~ ~ arele conce te impottaute{vezi m.ai s . ea tlidistinc,ie tr~buiud sn fie preluntii: e psibepat.:,l<;J _ 1 . ._ . . . adtse do urous:a unc 1 Ulh!tdt 1.or sibice pHn prism.u evoluponisnluluL ... . . . . .. .. . .\ . .
~dapt~UonJ. Adaptareaes~ocanwt:E:dstidi
directsnu"luclh-ect~producc~;ea1ut.i~lPUl,apUliti~j S~f;~ Allf~J
I
\ !
l
t l
I
spus, est.e posibUca o cm:acteristicl\. sa fie adaptnre dacaa ajuhtt direcl sau indirectrepro~ucerea!J.l trecnt. cl.tipr.aincliJtt.pre~ent nu mai are aceasta tuac\\e. De~l adapbJ.rea ~le pd~1cipa\ul produs nl evolutie:i, ex,istil=ii nlte_prmluse Sf!Cllllda~ nl~ n~esl.eirl.
Diu~re
proouseie.secumlare ale e:vol.u\i:ei cele111~ilmporlanle sUt-itarlefact~le!ji zgomotu~l"tefuc~!Jt npiirut deoarece prit~ inta.n1plare el a fost a~ociat cu o adaptare. A~lfel, culonrt:,u alba a PQ!:elor sp~:e. exemplu.nu este rezultatulltnui.~lroces. de evululic d este Ull nrtefact al faplului di oase:le col}\itt calcht care Je
167
166
mvr .tiwd.!lmC. .
adese
'''
t~ incura'at
___ I ;
'
f~. tl~l_ca
~~J,lfl.\l!e (EXaptn_tion)JE.xnptar~se
fa}~tul ca.
l
.
...:ednc.tir. ale. tmor rpviste de ncest gen llpsesc eclupele ,d"' spl!cii{li~ti cu orientat:i .diferl ro. A par astfel ~viste de ~usa cln": gnnereazli efecn1\ de ~oroupt11in~ (vezl pentnl detain Breh~ li' Knssip~ 1989) Iii care.geoe1~a21\ conceptii gre~ite f}i per~pecnve \im.\tfite tn domeniu. Penttu testarea aceswi idei fil!i exnminnl catev~ colectivede redac\itJ ale revistelo-r: din domeniul' ternpiei cogoiov-carnvortmnentale (lnternationaHollrunl of Cognit~~e Psyc\lot11Ctnpy -revista ,A.socia{iei lnternationale de Psil1oterapte
_;
. ,
!
l
.....t.
a aJutadtl-eetsa,;stndhieclTC r.oi:l~erea.tn prezent. .Spandrel {Sp~~drel).:rennetlll e spandrel tn limba ~gl~zlt e.sreunulut1lizat fn arllitecturlt ~i se refeii"Ja.spatliJe goa!e c~~e rii~i\&l :n stmctura linei cllidirl. Aceste spatii pot fi n~m ntthzate m dlvetse scopud (ex.."ca loc de odilmli 'ntnr . fl1rlt de!}fnu so viznu.r:runci . cnn~l s-a ~on~l.nut cUidtrear ac~ste functii. s.pandrelol este re&"!t!tul unuL prOCC$-de sclec{lenaturallt care a action at . i'mm ;xtefiict. . as~m:~ . . Blare rnncpa . . e n aJnta d' 1rect . sau mduect o cerea.tn rezent. . . 7-- Artefaclt~l. Artefaetulau influenten:zn tlire.ct sau inditecfL .. t ep.roduaet'ea Fl esre mztilratul i\nui pPoces de evolupe care a. - .nctton~t a~upl'a mecn11ismului cat"e il pm~u~. -. El bme. c~rce~ti~ite de psil1opatologie ar arlita nltfel, mu1t . rna~ compl~~ /iltn.ctl nguroase. tlt1ca ipoteza di rulburlirile psihice- .. pol fi exp~_Jcate dm perspec.tivl'evolutionisra ar hl." Atn calctll roa te p.ostulltaple '""-1 ~ doa... mai sus nu d .. 'd ... Su t.f ..1 . dn$cdse . ' . cea e a aptate!.. n :n.nctn _e pSlh~loipce. ~~ asociataces!Dm. tnlbndiri1e psihicell'
'ior 11terapy -revista !nstiturului Albert Ellis de Ps\l10terap1e Ra\ional..oEmotivll 1 ComportamentaUi}. Rezu\rat~\~ au -confirmnt ideilii prizentnte lflll:i sus. Spre ex.emplu.cotecuvele de redacfle. Stint compose doar din poofesi:oui~d CU .orientare
~tvene ani~al~sa?'oameni
Iocuin~)
comitiv-conrpoitamentall! Similat!; in nproape tonte lucrari1e Clt\s,cc de: psihdternpie scrise de profesiOJ!h)ti fl\dt odenra1e cogJ]itiv-cornpnrt.amentalli. pantnJ a se evideu~ia cof!.tribL\tin t\mdamentuU\ ti psih"anaU2i la studiul incm}~tie.ntului~ teil\llia cognitiv-comportan:\t!t\taUi este preicntatli eronat ca focal Wind use ntlfl1qi pe cognipi con~tiente ( e~. Kaplan !li coi~b., 1994). Se igno,lii-t\stfelde~voltaqleilin ultimii 1.5 ani care. pron1:ov~~zl1 \mjuconljtient cog11ttiv !Ji tehnicl specifice cogua.nscpmport:amentale de mcidificnre 11. cngnltiilorincrin$tiente (Do':"'d qi Chonn::l1aine. 1996; Eysenek!li Keanne, 1990). ln, aceste ca1..mi ma indoiesc d. tnechipa de tecenzoii aaces tor lucr'ilri a ; J, ' ' ' ,'', ,' fos(:i11vitat vreon ternpeut~ngnitiv-compnrtamental. . . \ .
j
.la toate eronle logtce care pot.sa apara m dwerse fqmlf? d~ rntionament, sunt iar~l1i o pre~nta constanta tn psihopatolog_ie..
I
:>(.:
-~ I __...~ ll'
rn}~ ~&lJ., ~ ~
fr!~~n.
~~J .. -iWf.JI"'"'l.a
HiiJ
''l'ii~terapi~~au.tnrt:ort!lllt<'
7'd~lii bttp11~\Y~eiti:c;Jfj'f
X"tonf~mru~t1f'~ri~t1ti~.~ :tJP&ilio~p:iei!pri~D . :~
(l}.O . .
.:el'iliru:ea'~sii&J
:~~~~t
,J~1,~\\ip;~~1:t~~~lu(;::Si~l\l~Vt\~,:;~~:
'-~
mo
t:iNi~t*Yil!il,l~rs~ut in af,te~Qlg~'~za~~~~~ .. . .
ns~~~;
,{;P;;,wn <!i'\~tlisc&elna]~~~~'ei.
t .rpsi~ttit~.[He~s~riftiowlwa.pi\i
.,
:1:~--~,~ ,,~
Tdffii~ d~ trittal11ent (p.este 20~de, =J~pXi.fll]Jes~e.:~JtlQ.ll[~,,tfdmicJ:j '"> . . . ' ' ' . ,.. ' -',
' . ' ., ' >/';.1 \ ' :
~ ~.,,
t}epsiJiot~fllpi~i~
lJ.O
l71
:~- ~"'!
u-nranilen1Itt
113
...
-:
..... ..
~
..... :
tl111ofii negntive cu
B,ctivnre tt tore (e:t; : -furiqlii~!I,-~i~,&j ; .....-... - ..:..:.--- ... ,.
E1notii pozilivecit
ext~(l!t}
.. ' :-: -.
uctiVii~inare (ex.
.: -, ..
tulburtkitor somati.~e. nstfelca psihopatologieii s-a refuzahnull .tilnlrStatutuldc ~tiiu@ ln compara\ie l~tul meclicinii.. Pelltru a ca~tiga.ncesb<ltatut, psihopatologi~ a copiat modeluJ.mediclnej
cu
~lto!lipozitive
cl.l acfivare u"Jedie (e.~.
rericft. rllutrmuit}.
duslafoca1izw:eae~cf!Siv~pepalologie~Alti nutOrl(vezipenLru detnlii.Pierce ~iLynn, 199 i},de.7irecunosp n.Cc1.SUl foc~lizm:e ve asll~::Ftul ~orectlv, spun ca nu este nicidecmu vorbac<le.c;prc un c01nple~ ci despre odecrzle pra~t~nnficiJ., P&i,hQ{ill.tologia s-a
Emotii uegntivet:.u
at:tivare uicli{e.x. depresiv, letarg~c;)
Emotti (Jozitive cu
acrivure micli(~. cahu, Hrti~tlil;)
_ ._' i11a~enslli dir~tie, ~(J.restll~~ue;d1~inei dealtfel~tJiZ ~n;i~: 1 de Juterventte v:al\date cm-ele :v fern u
li~utific -~
< ,
dezvoltat acolo unf1e era cerutii. Oamenli;Jae npeLhl psihoh.lg. satlla psil}.iatru atune~ c~d S?fetii .i (}Alldl\U)le~ole de ajutor. 1Rconsecin~a, psihopatol{)gi.a s-aorientat pragmatic. uu defeitsiv.
ceJe Mgulive
.
ar-ala.~oru: cu_s_-a\1rtr~us emoli;ile negal:ive, Ce s-ait~f!lllplat~u en1otiile po~1tty~'1 A Aus tt:atame11t:ul~i la ere~~~-\ frecventei aceslora7 Astfel4r; i,litrebii(ll}u fpst luate seriosin discupe obia lnultimu per~pada.deo:ttcce psihop~totog~i lt\J e~ pregiltifllu cadrul pr:ogrruHelorde l.ra.b~ingsilcousidet:e serlos aspectele de op.ti.n~~re.lii_dezvo!tarepersoaaUtapaclen\llorl()r.Es~adeviirat dt pdn definitie, inte.rven~ia U.t paihopatologie-vi~aia otnt
~~discorul i_n p~s.tiest~te IUitl S<!Hzilitdepatscorulin ptetest{~i m ColJ.Ipar?tte cu un. grup de control);dn. dar aceste rez.ultate
]_
.
__m unl3II ll' ;oca~tZP[eR,eXC~Ii vapeaspec liLf! ~- _ ~c ve (Seligmmu;i Csiks~enntilmlyiJ f,OOO)~ "l~oate ~~sten aunt ltlt JeUex allni!nina-ului pe cure pslbopa:tologul U llrine&l~, tl'a~- _!gg_ focnlizaf pe p~tolo~Ie (cotectarea probl~tn~i) 11u ui llo
~1ec
jg~:i~ftipsa,e~~,~~tor rlr:acle~'"fl~aspectel1elo~
no.nualit~te(ex. dez-volb:trea as _ eci:eler. orltive).~pte e~~rnplu. m multe Programe ely_ preg:,itirehlp$1bintrie din Rol.llauin. umuiirul
~e!Itut.tulburltrilocpsilllce~t$idezvolt.areni.ohlit~a . pacientd?r. Este.lotl~felde adev--limt ins~ di i.IJdise ignora J~SJ.?ectul d_e dezvolt~-e ~r optirn.izare care. a fdst preluat ca uu dez1derat important de ciitre psihologia pozJtiva. Uniiai.ttbti (v~ pe~HJ:t.I det~lii Pierce-~i Lynu,193l }au argurnenl,.atdi focaliUU"ea pe aspectul cmectiv este o consecintanatutaHfa complexului p~ t:al'e psihopatologia it are fat~i de medicini. Dome-niuf lulbudirUor psihice a fast malgreu cuantllicabil decfit cefal
f74
preJorde pSiJlO~Qgie este [oarte .mic (adesea U!.l CUf$ tle till se111estr.usau de ~n). Our n~Sa cum. inaill:te de astudia fiziopato.logia. se ~tudill-z;i\ fiz.iologia. !}i tnnlnte de a stud in anatomopatoiogil} ~e studiad1 anatoouia, .Elf lrebulca. mainte ue a studia. -sedQS psiliiatria sa se stmUez~ serios psihelogi.a. in medicina studiulup.nnalitli\fi precede studlul_lln()nl,lalilfi\H! ln psihopal9logiei11sa ades~aacest lucru nueste b.im: l~li.efnt,auul\i
psihlalrra\ill;ud cllno!ltlute ntiuimedespte fU1tr::tionarea rmrnmJa ~lpsihicu}t.d utuan, Cum nut putea _ argumeutance~tJtlcm? E.'-aminandlucrad de psihiatrie, observfunca mCJ<JuHn cnte sunl
t:onc~ptua.lizate fe.uomeuele psihologice su_nt J_~
nivelulunei
I.
:.
plex ~e trarfl!ng sl{ duel J_a profesionjl}~.!lhilidi~ ~ performnn[e . ~npen nrc celor care nn au parcurs aceste programe de train.Jng. Ce ne sp~lO~nsii datele ~tunt.ifice Rezultate arntli eli dlfi lfa ~nn~ profemo~,l~ti ~ : . esJOniiti (onm.eni :fiirli. o pregllt!re m psallpp!ltoJogt:J sftu.f:!mtte profesioniti cu pl'egatire..m'li..lunga 9f ce.1 ot~ o pregatlre ma1 scurfli (ex. niveJ n 0 ~1 l\tfnster)m ceeace riyesl~.eficien &tratamentului rulbtuMrilor
116
Sadock ~i colab . 2002) nu regasim teoriiJe consactate ale emopilor atun~icfutd vorbe!fte tlespnMlfect (Smith !li Laz.'liliS, l993),nureglisim tem-iilemoderne i\le pc;:rcep1iei.(Marr, 1982) c1Jnd sc ~o~~~te despreil~H~au Juducina{ii, nu regasimtcoriile modem~ asupra memoriei cllnd se vof'be.lilte de$pre memo1tje (Scl1acter ~i Tulving. 1994), nu regiishn. ideentln~li inconsLien cogaitlv .(Scbacter J~i Tolving, 1994) atun,ci cliud se abon:ien-z.a fe~omen~Ie. ipc?n,lJtiea:lte (se rllml\ne la a~a~i tradifie depiisirlt 11 psJitnn4l,'~et). ~' ~xemp:el~ pot CP.rttinua. DacjJ en ~esc. ~i dacli extsta cllrtJ de p.!uhJatcie scrisc de autori romliini cam incor~oreaztt aceste curul~tinre d~pre nom1alitntea. psil1ica, attincJ Ul\tascunse.4?tfgrtjlU . ,1.,.4.3 PrQ"VOC..'Il"~a pnt;aprofesioni.!ltilOJ . .. c.nn1 am Viizut nnlorior.. programele de training in J'll'}.lotcnrpsf? ~u~t .complexe Jii orgau.iinte de-a lungnJ unei peiJoade lun~ de l:llllp. Efortul flnanciar. inreJecrml} ~I de timp este remarcabtlpentm n puten obfirie o cemperentit inlr-o formn St\tl alt~:de psih~~erapi~. Dacli &Ctiste resurse ar fi nlocate altm! ~Olnen~~ fJl:o?abll Ca 8-ar putea Obtine douft licente in donil; dorpenu d~f:ttc. A~ada~. estc de ruJI"eptatcl\acest prognnn com-
psih~~o_gii cle simi comun sao la nivelul de inceput. al psiholngid ca ~fitntiL Pentrn a piistra un discurs ctitic 1a dorneniu nu la perso~na, .voi evita sa_ exem1_3lific.cu.luctil.Iri care potrivesc ~e~cneren demai sns dar voi folosi o logica negativa. Astfel. voi spune di in cele mai nmlte lucrari de psihiatrie romnne.~ti (Sfire deoseb_ire de cale intemationale. ex. Kaplan ~i colah. 19g7;
se
177
...
....
su prefere sa pHiteascaparaprofesi~ni~Li.ca,t-e ~unlmaiieftini :}i in consecinta, ace.itia sir i~l organi~e.~e PraP~i.ile prograrne de fonn~e !li training. 0 atiltt?Ule!lon~d~f.euSiv" ftr'fi ~~amiuurea critiC\\ a~estor studii ~id.amtltnrea dea1pi ~W!illl bltte coiltt.:OID.Le
pt~.eswm~tl. . . . . . : ,l-:'~..- . . (!J)i!:;~/:,iceJ:. inaintc ~r;i fn ti111pU!/lpficiililpJ6tiJ&~illlui . cl~?Jic/paroprofesioaiftii fl" fostsupe{~izllfi ~df!
pm{esif!ni~ri. pentru. a f1 :;lgurl di protocolul cliulc se . adrniuistreazacorect . . . . lata a~adar; di 0 .ttoncluzie uo~~defe(l~ ca
=
.
Care
Sa
Sa
psihopatologii ar trebui s~ i!li asuwe l"Ol\1.\ oe St~pervb:.or si fonnatorpentcu practica patnprofesion.i~lilor, practicli . recuno:;cuta aces~om penlf_U anlttuit~ ~o~dipi identificate lb bnw sludiilorxiguros condtis~ Allfl;!lo inviltftnd dl.{l islorie, {l.redictia
. noastdieste. ciidisputacu paraprofe1;ioni~lil. c;ltJ.utih peutnt ruimn:ite seNjcii de psilJo\erapie, va Cl p~etdttta. . . . . . . @.4J) rr~vocnren tel'llpiilu,: m.~to~dlJlinlstra~t! .
..psili()tropapdn. t.miningauplimenlar InJ?sihofannacol6~e. full( <;:a ac1,1m JE\ ni:velul.Armal-eiSlJA. psibdlogil au o astel de co111P~~7n.tii iar recent, aceastacompel~n~Ka fost tecunosi;:utli in. cfiteva. zone :;i .stale .arnerican~.(ex . Ourun-~i~e\\' .M~xicn). Predictia. Jllea este. Ql aeeas.ta compelen~ii se y~ ge.U~r&Uza in viitori:in alte truidup!f modelul i'n c~re psihologH nu dobaudit cpmpeten,nJ.n-psUIOterapie. Ce trebuiesaJn.vat~m diutoate nceslea7 DaGa psihologli :ji psitriattiin.uatluptao ~titudi.rienon..: defensivafaUide studiile care arataefidetl.\B parap~nfesioQi~tilor 3-arputr:a sa Hibasurprire. Pe masura cenceste stud~i yordeyeni Lot 111..ai cunoscute; s~ar pu_lea ca unele esse de asigm_ad de s~al.'lte
178
. Costurile. programelor de tratru.nenl peutrll.tu.lbudintc psiillce sunt url<lli" Auunl Jo SUA sc pllcltul(:Sc peste 100 de miliarde de USJJ .pcJtb1l$iinatatea psihicEi{USDlUIS. J999). ln cons~cllll~ ca nlte atlva la ttatai[lent~l e. de. profesi?ni$li a';l-api111l .. r . . tele de Ler . ie. ~~ttoa(,lmiuistmm in ca.repacjemtul.il .aaministtreazitte.rapia ~iOJ!Uf. ~a a . te;;plUe ~utoadruiuisttate pot slifia aplicat~ de clitt~pa.bientt~\ insu~i. cuo interventie minima diu- pnrl.e!l te,rnpeuiului ~i. tn consecilt\ii, ru:e coslvli..reduse" Ce ara\ltstu(:\iile: c1e speolitUI.ale cu refedrsla e:H<;letl\U nG:estor _progr~m~l.Gf!rceUitile de metaanallza cnulltativn. sumndztiud peste 40 d,e studii arutu m.
ceste conclUt.iiall fostapoicohfiJlllBtelllll\.l.lll~t{jnse alle S l l l {pentru detiJ,l~ vezi Christensen ~l.ln{J~~(]~n, J?94)_.Ju c\ll~l! acestor~ultal:e clare, r . r. .. le delralliUig Jtlpsillofenl le - coJttJJma r;a ignam impnrtauta: JlfU&edurUor . . e. terupie ;- . . . ' ' " .. r~~ - \.. c"eutdebittC UPft:Sioni~l\i. ln-!1ii~eslQ.m in. prnctic:llot cJ.inica (Dawes, 199
_}iferei!\a ~in~ pa~hote~~pie- :,l;te.rn,pln hu~?ndnJ.il1istralii ~.s~ mi.niml ~1 ue e 1 . . . .. . Sc~ colab., 199U).
,--~--.-
.3.1.4.5. Cont~ta\e~ exflllricntei cli~lic~ . Pentmmnlri profi .. - - -. . mnn . .~cl(. at lltlCt . .. ..can ~._.d. esm.-.~.l.~Jti,e~pe.;n.~nraclini.c:iesteAs-..111 . . nn Slm[ bme ~ - ~ - . " . . din 'll1ndamenhitastiintin N . . . . 1 ~egnhtl lnlr-o dtscu~ie
01'!ctt mraven1
_. u ...
t:!linaon;;ccmra ar trebui s- .. 1 a - . . ... . nusa varbilll t;isa avent pre~~cn~~mye ~elmaa..experi~enta{i, . eli nu ~thn dttpll c.llt lim ~ . pe pa~n I Trecaud pesrefaptul
re:z.ultrttelecercetfujiornsupraaGestei U:Ine. (Dil\'>.'es., 199.6~ G,u\1. 1989;:199B}ml ~ratat ca e~pericmta. clinicli n~l f~nbtmaro{e~te __petfor~mmtn~lini~]- Com de se inUimpUt acestlucru'? Oare.* ~u
experic:nta
en
s. tu.den.t. .......... b lll\o xd . . p ~ncepe expen.en{a-cHnicil (cllnd eram ~_.... teptate mi s . . . . . . ctmic1Ldirr "l i\com d .'.... . . 0 repJ;"o~a cauu anl. exp'erientli tot n1i ;~rf!p:o~ea:zl d~ Practic~ ~l~erceta~e clinh;:li 111 nu Jim "'.X de iU'l.l ...c.' CD e.gtCU pntc . tiC. afil Cereetarede 30 "' ... pel!renfulor)l M dl!fensii ce ~. 'lr . ~. lat..~"v . . edeJn.tn . li.-ul.mod. no. n:.. ,. lll.!IOI\ml111 OX:pertOI'lfi\ }' M ... " este ca? , o nucn ~lear_ de jmportl_\ntli
d::;!laT
J.
cuno::tinte ~i In coosecin{a. sun rem mni eficieQ\i ca profes~oni!lti? Orient cle ,plan:z.ihil! ni se pareaceasta ipoteza. eu nu esle confitnlatl\ d~ oatele ~tiin\ifi~{Dawe~.1996; Garl>~198!)). Cum-
Jlll este e:NpeTien"{lt cr . ~ . . - runmJ area de cunOijhn(e 1''Th-lP'OL.UI 0 . tm~~ ct clonr SJPLA TRECERE A . lreoere efie1cnU\ a timp 1 unor cuno,ctjpte C" .."" J'nfl It u utpiesnptme asimiJan~n Y ,, ...... uenteaz~:~ pozitiv ti M nJe psil1Dpllto1ooilo.. A . ' _ ac Vltntt1e Jmportanre c censm mseamn- -l( ps~hopnrologii mi experi.en11t ctlniclt m a c~ ne a~t~ptltm en decl\t cei .cu experien{it. eli . .. . .. ~re sa: fie m.a1 eficienti nude rezolvat. Paf'-.ldo I ~len ~~c_a i'n .d.IVersesarcinitJe cnre le xn !il conl:raitllmtiv lu ~ 1 l-)eja ~tim, din ftl'lR1i2ele rezen _ . ~;;~n e flU .stnu a~a. paraptof-esionillt"a ~~- pro~ . - .rn~e.~nrenor. cl.difemnfele dJnlre 7 '"t tCSlGlll'itl ~~-eel d - . e mtre _profesioni~ti eu trnjning oo1uplcx ii ex e .. ~ - mni SCUJi~fi experieniap ~~en.talnare ~~ ~r?fesioni:;ti cu training . . eficien{a tl.'atan'lenteio~~~:;~i~:rcwm!mef? ceca Ge in:iv~te..
m-primulrind experie { I' . 2i . . ~ a c. mtc nu- msearnnl! doar mulri n. 1 --~ea UJ11pU]m:fl\r}i - 1 . .
. proccllumle (eJC. con-.. sa c111Sifidbn p~cienpi.cum sl1 fac~m predi~tu.cUJ:l1:safacem diverse~ntecyel~ti~~tc.). in ceea ~e J?dv~te
cbsificare[[, rroieli. 'lori.lt diverse cawgo1-ii noS(ll!l ice . c ..tctii~~tiicute{:.~~maeesteic~l ..cnn.. cercettltile.~ep~i~o_l()~-ie ..Ogq.ltlvii i\Ui nwcatf-attnmfunda:mentah lmphcan 10 bun a eaf:znrea acestOl"activitli i . entn1-deralii vozi Ande'7oq, 1990): .. ~'1tt:garh1~/rclmiD Q/ardi::/irllte. Adesea acest li1cru. nu
. ll}l
cor-ecl"itndillet\ closificli 1 1~ __... .... , ~ .. n ~emelor ienrl . ~ d" . Ciltt!gor-u nosol"'~tt"ce . . . l or m 1fente . ... n1ct t>rec1 zm-u ~ ..1 .. ~
pre athre.i rof,..... secpune a Iucdl ..i~ M!ita en . .....mrlnll last . .. cUn. : -~
4
fufboJJfrt psfhice.
fn
ac
ll
heterogen in nceeai. ca.mgorie dlil:gnosticli;. acestlU~tu. se 'int~mPlii !ieqare~tt at}esea paci-enlii trebuie 81\tnd~plineascit u n J}~fl}llr Iirnitat de. Cl'iteriide diagnostic dintr-o Hsdi tnai lurgii, . _astf~lcit. pacienti dif:n{i pot potrivi (:.l'iterli difetite di,n lista geij~rnlli~i rotllfiiintrlituaceeafti cntegorle diugnostldt -.~cgu]jlc CIU"e 'dc:/irJ~-c cate!Jariilt:-trebuic pre.zcn'tnm
.compoitamenre
lflO
. Jh.tiiJ;lle .cl{J'JI/iu;a alasiffa.aa:a $EILJ./rebllic ilt!acopiYftc qe $l1biect J?rip!_t7~~a(?k, ~~est l~cru owse reglis~~[e 1~1 practiea btinica a p!!Ulopaml9giei.Presl1PU.nfind c~ psihopatologul fcen mcadmre gre~il!al)'foble~lelorpncicmrului inrr-o categorie nosoJ~gidi, el nupri~~ fee]bnckin,1ediat, dici dae~ ar existn nprlori,un nstfe1 defeedback:'atunci nu nrmai fi fost cazul sa fiicut dindnostknl.
fie
lB}
:
...
1-
.. ,
;
~-
.. ,. .
_.~
I ... ~~
:I
_j
}
If: '~~'111fcieuttiltlt:~!(ti&ia~logi'ejc'1~
5-i:? ~
,a~.~<lstoriea\l~ta'tilcnllt!i;:cuil~/t: ''
.. ,,.~\JJ:-pn~!"!iA;ci
. .,,~,i~;J:l."~~i!}t.:nali~:ltifost~~;f~a~qt1ntl'dWl_lSiboter'cipie. 1\,~~Q~r,t~l'Jil~~ d~pit'~tnd0lilltirel~psiboparolO'giei . ... pltruntf\pd in cultm:l. o innre p~e-din fun~ament:l~' ei'se
~ .. ~--
.. <
< ;~~~7~~
. ..J
"
. ,i~g(eJ1!t!~~ti~1jl.i.~$lk0par~:toJ}ic~u.ITHatlnd .:.
..~en
jP,~9
~.u~~~i~i~~~<.m~u~l~: !ilMnlild;a~~MDe\
psJllilJr~aJ]tzn clilsic,a.
184
.preluaud aspectele sale fundamentale d~i uu t;rau verificate "tiiu(ific ( ve~i stmctura progrnJ:uelor de training in psiliqterapie .
co gnitiv-c.coiilppr.tan:tentaiala hup:!Jw.w.w -~1bat~o~11), :n~ul1&"' ,, .utitl tnodelulbiomedicill.este tnai b~ti~ on~W.Uzt1l:ji ma~'tealist 'deoarece elf~~ parte dh1progrruttelc,de fqmmtedirt do.tiih"'iiliil- . acnd~ruic (d~i a.1a cum atnmcil t-ional>nnt(!rior~stefoculizat pe .aspeclulde patologi.e, ignodind.neju~Ufi?atno.fma).itaten), mai fle::~.i.~ile ~i lll1U permisl ve,.la noHe.q.ezvoltati ~u domeni~.
3~:l. Istoda pcr;soruli(tji socin~a
a .padentulul.J?siltopat.olQ.gie
1
....
..
..
..
constltuirH.fpql!:dea psil:wpatt1I0gi.el exisUit cu mult tin~p in' urma(pelttn.tdetalli yeti JlJ~laceanu-Stohlici.. l981). . . , As tiel, ~ul!.roistonhfi Anticbltatc idenlificfuncloua cur:~ute Cllfe releva rolu). facturilor. psibologiciinpatolQ~ Primtd curent este tJjlul d.e i6cginle tnagicii iRcareJbolile eraq com:;~vute sa ftiud ex_presiafaptului cli bolnavul ~taposedat.I~ .un spirit. Dacii spiritll.l era.rau (c~kmai udes~aln cazul in careholnavl)l ave;~
cornp9t"la\-p.~nt~a1ltisocinl~ sattautl)puoitive) t'fl:nul.etllUlOOllS~
au
.. ~cllndl)..~e ilP;eUa Ja?t~ p~llt?soclall ide 111ediu (ex. P1Jiltippe 'J!Inf!lJ. :fac~2tJ, orgarJtct{Oues.toger, ;:raep~!itt)..~au psjJ1ologici
;mnt. n Epo~a.ll~.(11, ca ll[Jnar-eaa sllbiJifrol.ului bi4ericii co. . cru: ... :t.d. a .. al.a. 'Iuca . . .. esle . un .fin soc.Jetate,modeJu] antic . . . . nform. . . b.o ... . .p.st euomennaturaluu:epesti.diwinadontina.ut. Acun, . d" o ro.r .. . ... . .. .. . . . .>. np;u- lver.:;e . . .,.I ten . . t !:;3ft~, .Jncearca.sa _expfic~ CUill 8p~t:e boala.. p:;ihicll,
~
ll11P;opru . egati ..m !antun), exorcism ~iuu~ori.chia( ~xecu(ja d~ca;a~sL? era mteresul:_bis()ricii,1vlod~lu1 :mprauuLuraJ a pr~u~t ~1? duuens.mne mo.rala, cares~Jgecacliuueori.iu1bl.lrarHe psih.i~e ~ 1A de comp~rt~;nt ~u11t l11;t~u~onat produse de cei sufe. ... .. ....h . . I. -d e. . n.nz jJ .~... u. 1(!.. '-.' ..n .m . .. od . ... 5IttJ ....... . iax:c ... u . c.ompor.:k-un.. . . . . en.. . .tu.J crumuq
este .d.eletm ma. . .evamt ... dom1 Ui. .. B 1 ta d~ posest.Wl.ea . .tut.ui..sp.iritr.a . . . ... . U. .a...d ... . nau . : . o n~vu psihicierndeclarati vdiji~tu:i, noseda~i'd~ ~. Rl'p.Ie~c Ja.r.trata.t .e.ntel.econ. . nt..... , . . .. (1 . .. - n . . sta.uiu.izolarea . .. . . . . . .. .a ............. .u ~Jnlocun
-..~L""
I?'
in eijnl.inilrea acestui spirit prin anumite ritua,luri r~J.i:gloa3~ (~ exorc~z;area) sau anumite.rnijloncefi:zice.ouf\Uldnmentreligin~
~- . eze .o. a o~ are mterncponista IJ.n~Ui pe mode1ul;stj"{'.sv.: ..... J:,d.Jlerab. ilit.a.te . a.cLorj. d~ ..... c'l1.~.. d . . . . ... . . . J 11 Incluzau. d Ii ... . j elioJatrj~f . . t> ~ .,1 e nut Ht Cfp.tto u .' f~tortmcndru\clhoxafo.CtotitpsiltologiuuaceJa~i ssntut ontologie ca ~i tei fizici. . . .. . . . . . ..
~~retic7 dt~e~e pontre care cele.mai ll1JpOrtnntesllJ.ltorie.JJtarea ~~oiuedtcala ~t cea psihosociaHL Ae;:sle~ ,tiltd iu ultiJtti . . " r0 .ru1 . b . d . . . . . . . . . 1 .auJ sa
(~~m:r, Charcot. J~Iet, Ft~~~).Ej]()Ca. co11ren~po;"UIJ.i({sec. ~~~Xr~~esle cadr:u~ 111 care .PSihovatologiaad~ve.nit 0 ~tiinta cfe.,~ll_e.stii.liioare~u J.mpact major la nivelsocia13i cu o.rieutliri
(treJ_>ana.tii). Dacli spitltul era bt1IJ(comportal1letW .~Q~JlDVUlut nu era periculQS so.cialsau penlnJ.pt(lprl~pe~oa1)a), bi,Jllla era consider.ata sacrliiar bo l.navul enr col.Siderat t1l1.Jlll1t;t,liJ.trli.Jute religiQase(ex:. profet). Al doUeaeutent c6oc.!J!e<l boala.menta.lil cafiind determinntiide cauze naturale. Spre exempJu, HipocNit definea epilepsia nu en o boaHi sacra cica o .boaUi. detenn.b]atclt d.e tulburari ale ~reierului. In aceasra p.erioada modelnt 1 SUlJrm~aturala.fostdoti1ilmnl :
186
. ~
...
IULI.-eban:
J ~xaminan~ageuenua tt statullil~i.tneotnl se refetii Ia e~~runarea mod~lui in care PsihopaloJogia con~tieutiz.en 7; ~tJ?ble~uele m:nttonatedeuoi pe parctusul acstei Iucrari.
JlJ7
funcJionarea sistcm11Jui.
. .. .
! .. ..
:~7~~~;l.:~er#~;.~~t;
..
:;~JI!~tVt~~tulbiPsiloptdol~gi~ ,,.~,;tj~.;
_- _
_~- _ _
-, --~-.
cei
189
~:Z.~
. :
..
-~
..
-.
p -.-;bleme econou1ic~ . . .. 2~ins\1Ii~ientil,p~ntrU. "~ .acopei.~ .. . .. ~versitu:teas~I.'Vjcillor oferite deps1bopa.tolegl, 1 te de medlulsod.al: .. Prob1eme egn . . . . . . 1 -- SUA olung,a o ~ninare.Sp~~e~~tnpu,J~l. . . _. ..... . . _ -'.e_._u:n. P_.fl_lhi_ . ce_.nu._ _ir_n _ r_ost ad". a.u -~ ltulburarile t - . ~ea P.erm 'd at"' la nmitate. cu <::elesmnancelll ce consl! el ..,.. .. 1:" d tal Abia. l'ecent ce.priVe~te :Xt~:~~~~:r4~~~it~a Asociatiilo; ~~:::~~s:-11: rec;unbscut a<?eastlip~itnte; -.omblem~~ucat!gm.dr ._. . . .... _.;n1.( ti c"~ _ ulltirta_ _ _t. e_ _ .. ve . ~ ~o urnc . . ~- dec_ v_ a__Hi_c . _ _ e_ . r_,_ ntel_ .. .o_r_ .soo > tlimeleue
comentarlil~l~On~tre.refertlonre~.apt()~_-.-
CAl1 1TOLU~~ 4
. care se ato~enz.n
v
training). r b ....l~ ""'unc\ionarli. Ar...a5 r.: ~ l evaluan~a g;lo ...u u .._ . Axa 5. Sexe~.era a _:...t l:obalii a nivelulul gene. .. ~ tiu a face o evru:uare g . r este uttlit.ata pen . t1.llJ ' (' djceJ.e(iA:f'>.Evalu~ tretlUJe lnl de.funct}onare npaaen Ul: socinle evitlludu-sed.ifictillii\i sa fie focaU'9.~ pe nspec:teld~ ~~ l~c:~icaie s~u )imitiiri ol(ntlediulul d unor con t\1-t llle\ "' 0 . 100 u
(ex. condlp.a econ?mtc:)~u atll.tfunc(ionnrea estemru bm~.a. ~ ciltsco.ftll ~te l~n:uir 'ho atologi.apUl'esanibau~ mdi~~ unnare a e'Vn.luarn tacute~ pst p ~:. . ~nuna si\nptonte !ll sem\te . ti" 55 A.ceast.'l. ms"-= . ~. . ~ GAF de aps:o11-una:_ .. . "'=""'cul.tat\ moderate 1n ce!'!~ 1 ~ detatii precutl:\ ~ UJ.U! "' de ioteos1tn.te mo \' a\a ce privel)te fuoc~ia socia\.alp ~Cllpa ton .
De.
gener~
_ -_ _l0_\.lh~i c.li .m _ __cdue ~.i-.e.are. pr. i_ n _ te . r.a.c ._till'. e_.__._ caztll a.ct. _o_-_r~i dec .. a.,_- _~ .... !!:.a~OJ~-i fnvonzanp, _Ja _.... ~a?lmtl cliluc. J.n P-'stl~~g~t~logt~l:. r t~b nslalareatabloulul clune a fost
st
in.
?._-_ .
. U
de itistala.rea
_-l
._c:._.__u ._
._f ..
declan~atns~ .n~~d~~azbume
190
fo.:nrilor politicede a gasi solntii rapidela iucapaciratea sisten1ului medical{factari predispozanti)de a fucefata noilor siCUfi{ii aduse de ra~b<laie: Astfel. prezenta razboaielor a dua II'). aparitia unui numnr mare de. pacienti suferind de.nevroza de rnzboi sau alte tulbnran psihice asociate rhboiului. Deoa(ece in acel perioada
tmta1nenn11 pemttu ~lllb(n;arile psibice e1a. fliq,ut do a de . caue medlcil pl!!ihiattii, ace!jtia s-au vaziJtcople~iri.denumih.-ul J\\nre de bolnti\/i. iq pllts. un alt element pr~ispozantpentru in.stalare;l tabloulni cllnic alPsihop"atolo~iei {>axe sii:fie continuarea nnor
arru:ri(;a!)e este d~ja recrumscuHi ~r psihologilor) psihologii ~i au pasttllt competen~ad~'D. utlliza instmttuenr.nrul ~i resb1rea psillCJlogidL Aceasti d'e2.volta_re extraordinar-~- a psihopatologiei
trn!lipi depli~ite in prnetieii. in cerf:ZI:are fii i'n prpgromelc de fonnare. La nivel guvernolnental.s-nu clututsQlu~~ laaceastit prob~eJ(I.ll: Opropunere imediiuU a fost ca psi11~loglisn \)rmeze nn training snplimep.tarpentnt a prelua 0 parterliii competentele psihiatrilor._Ac~asta propnnere ufostacceprata nipid, argtimentul plincipal fiind.. nccla ca psihologii au 0 preglltire ri~lronsi1 in mf.todoJogiile de cercetnre ~tiinpfica -"'"" rrregiitire care.lipsea metlic~ilor -fliplin urmare ei ar putea sli acopere deticltnl de speeill~i~ti t?-domenhl.lfi. in plus. sitdea.o llOLlii f.qtii prncLicU 'in psih()te-.:apie,. pdn promovaiea unor tratameote Vt1Hdate ii sustin\ltC ~tiiiit1fic (Dawes, 1996).'74ceast8 decizie u dusla o de:zvoltare.extrll()i"ilil)arlt a psilioi~giei i la diversificarea serviciilor oferite de psibologi, dezvoltureneuntidpatii 'ti c~re oaTecum i:a surp'rl11s ne[lregliti:t} pe llCe~tia.Spreexemplu,dadf prinoJp!tJn :funcfie .~ psihQlogulJ,Ji clinician em tliagnostieul ?1inic, .intlt ca acumfun~{iil~]ui er.m extiose .f!ltmgfindtHe hrpnritate cu psibiatdi. A.rnbete gmpur1 dc~r.nofesioni~ti. psihoJogi ~i psihiatri. au ca Iii competente: ;. Diagnostic ~i evaluare clioica; loterven~e ~i tnitament;
pslhopatologicicle a-~ivnlida~tiintlfic prngrame le.de .fom1are. i S~nrizfincJ (v~zi ~lPawes.,.1996), rfut.b~iele er!n consecmrel~ lo.:negattv~ prlvind cretera:tb!umatuluide bolnavii crue ne~e~itau tralll1llcnte ;peqtl')l. hJ]bnrfu:l. psihice (fa"Jt;;ri i dool~ .~ro.d)au.'e:~sit Ul) S;isldm: n1elllienl"oornp]ar nepregiitiTCa ~ . e ro to .. odelede . . . tare IlL progran1~: . de fumune(fn(}tori gredi~pQ~n. i . . erwe iunea acestor a~ tori: : gc~t:,rat ~.de~v9~r~w J:!ruSeli.i ~replat~rmco og2ei 1 ~n tunt'!i. ~u av~lat.lJ}~clar $thesunlqdoSo/1S~1lo aceJmra _!vt.:rns,Acea.stf1.d4!ZVQitare-1lf(lstftlvott.izatn(factorifavodz.nn{l)
1
d~f~q~ ap rolpl dgasusuoe Slmptomatologia;aGest trol. ~ar.e. !l u~nl l~-J .roriLilecla .sa.ori . v:odzaa1ti;.sau: pr...~ts . oz.~~~-om11au.. .. ....... tabloulc)inipc1ar i.4e:l!l{c . :ap ori _cat.e -~" a?;Irut dneii g~~e:pt~~.,~abltll.ll~ll clinjc. :Qintre. actorii
;.~~1t;i:;::;:;~:~:~.~::~~!~~i~~D3~~;=~:
de_meopner~.celmni \pmortantj . pe.lrtrntfi~l Pstho n lo. . intil)l (v~zi pentru fletqlii Bet}Ller ~i M1lik.! 2002; Dawes. 1996): Ineqinumti siste.111 fnv~chjc dar bin~ organiz1t' Sisrem inflex.ibil ~i ID-eoi schimbare f 4 Unnumiir pr{tp mnr~ de pmfe_siQoisti 1~ domeniu ceea ce
!
cum. se faee
dhtgnosticul t gyaluEU"~a cliuidi in psi,hopalo1ogie _(pentnfUetalli vezi B!:!gtt~~illiiMallJtj .1002)_ Numar~l m~de dh1;iul7s.tice
: o r;:aie,gqJ.ia
:,
''
_,
.',-_
','
'
'
'
'
'
'
'
'
''
'.
......,_,
peatru .uente
ie~ile din 5fur.a nonualidi.fii, profesionistul i~i ~a,ti~{<!Ge uevoia de Pfedlc(i~ i conr.tcil pri~l. utiliznrea lUll){ nl.egot;ilp()sOlogice. 11. pl~s.incadrarea. problemeler pacienl~lui intr:o categoric nosologicl\. ~Qget-eaza o schema de t"!~oment dattd coel-en\K acUvlUitlpro{es.lonistuhtj. Adesen. c~.~S~~.deasig~idesunatnte plii.tescttatatnentele daciele core~pund.dblgpo(lliculllistabilit, aslfelcti_ptof~i91U.1tli ~pqt UlCUEajdp sl utlliz;~z;e llces.te.ca~egorii no~ologice. Cu dl.t avemmai.n1lllte GUI1!gori1Itosologice ;\l alt\l futtC?J~ :tj roTtliS~i~nlpsillopatologu1uisunt 111ai biuc servltc. o Utilinres. tzQ.teg(}}riilor. ngs,oJogice oferrKc ..ideJJCitllte proi-esio1J:Jil.. J)iagnos ti!cul acopera peste 50% <:Iintotal~t-alea: ac.tivita{lloi:des.fil~u.ratede. psihopatologi (Humphreys, 1996), .
sa {aceru fa\a cOtJiilor nenscu1!~torj. Diaguostica{i psUJiatric ~i pu~j sub Ine<;licatie. ace~ti ~opii" deviu mai coutrolabifi, ceea ce este in inleresul pfuintilor ~i al . educatotilormt atat al c::opiijor.-1,\utpdiilii ba~eaza asl.fel de ufimla,ti.i pe lip.sa uttor me~~UlisJ.ue etio1mlogeue1 ice
clw:e{biok-.gice.saupsihulogit;e)~u.J,rU.aceastii rulbufare.
fiind m1a din atribu\.iile pfotOtip ale-aces tel pJ:Qf~ii, aliiLIJri de cea de tratamentt Pqnb:u a-~i pastm ideulitu.tea profesi?nal~ ad~ea interesm devagseazli Of.ltele ~tii.l!\.ifi~ I..ilienfeld ~i colab. (2003), tiu .adtta:t cum anutuite categorii ~iagnosUcepsihialrice {e;i. ADHD,tuJ.bunuea. de personali.mre multipla tU!bttl"o/e de itleittltatedisocialiva) del1i illca n~Jatifica.le "ljfam\itiguedinpunct de vedere ~tiiu\ific, sunt~:lcomovatepepht\a ca certe :si inp1u.s.
se adtnit1istreaca1ttdtamentt:! pe baza lor.
. oSii exnnlinfitn doar cazul AD.HD (Atlentiott-Oeficitl I~yperactivity. Disorder;.Tulbtmtcea de deficit nte.ntional ~i hiperactivitate}. . Siinpt~mele acestei rulbtirMrf su.nt defi.drulnterip6ilat(ex. Ueflcltin concentr,area ate_n~iei)
~i/sau hlperacli vilate"'-irnpul.sivilate. Tn\tumentul piiuci-
Altf-elspus; pel;mza uttor c.:)"iteril sod ale se instituie un diagnostic ntedicaL p~fu;indnc~stgeJlde crllici leorefice (care se pQtrivesc 1\lai multo.r eu:tegorii uosologice psHliatrir;e ..,. Itiud vorba d~ ~opii ci1rora Ii se admini:treFt2:ii psibotrvpe cufect!Hiecundare ~i ell potential ri8C pentrude~Oltar~ .lorpsib!Jbiologjcii, eJc SUnt ntai indircaleemo\iolial"incozul.A.DHD) voi men\ionadouu (;'ril.icib.ine validate ~ti.ioti.fic. Studiile recent.e ara\.'t cl exism o tendinta de . ndmin~strare e~cesiva de ntedicatie penlru ADHD. Un,s.tudiu .recent at lui LeFever (1999) . a aratat di procenb.tl tc:a.tamenlului uti lim~ penlm AOliDa uepa~itdetrei Ofi prevalenta estbnat!i a aces.tei tulburati; acest lucru ue ruttiitt~te de criticii ~.aCinna ca-acest trotament este utilizat penLrucpnfcirtul educatorilor ,i.afpfuintilor. nu Jlelltru oopU. . Exista o foculizttre ex.Gesiva :ti nejusLificnUi 11e tratamentul ntedicatueutos in cuz.ul ADHD. igo.orti.ndii-seinlervon~.ile psihoterapeuli~. E:;te ade~iirnt cq:. studiulJiUJJic randomiznt '"NI1-JM.
CollaborativeMultisite.M~~nl.odulTreabueut
ne,
Study of Cbildten Wilb.Attentiun:-DefficlhHypetictivily Disorder" (lVl,-A) (MTI\.cpoperative group, 1999;_ l999a.) l~ o itite.r;preJr,lre cantitati.va sugereaza cii rel.mni. efici~~~f~lf'lllent este eel medica.meutos {a.u fostc.oihp~tfitep~ln.t
..-~
.:.- ..
-~-
195
--
196
f97
....
'
i\
\'1 ,.,..L
t;:\:tt{%;
,L ' ~~
};,t.\,'
Iii''
t99
'
(l1~~!~J;;ii~,~~~~l,~~DR~)~{lat''~ni~;'?ifs~a,!~~nfat:u1\~p'(je'}'~','
s,~t;;rmmi:~P.syd\l~lagism~~l'l~tittt'l1sibolti'giil\eilel1den\i ~l.e 1 ''~ nl~onlJ\~;;':'.H:i:~:;;;; . .,. <;,,:::,. ;,;t:,+;):~
freev'"*~! itt
tekl~~,~~~~~~~~~
j
...
das~~}~~?PE~'a~~}ii d~ fac~url psibolOJ!iici.poL~upal.~ont!~hibULlh tin~p ~e {Jtiten1 con tro1a tn~i greu facforii- gel\~lici ~i bi\)l~gici,
~actq~ii psil1o!~gi preEtinJ; ruotlulin ~~-gftndim,ue.e~l)1portant elc. Stlllt pCJtent1al eonlr~IabiU. Este ci\ldat 8J?UipacieutiJ!~j:
sa
~an- yt:i nj~ta sa i~i~~olve problemete ei.n.otioullle l~vatiludu"-1 ~tln.:t ~~ i~i COil;f:n?lez.e Gqtuportatt'~ntcl~ 'i co~.Jiile, dst tu, en
llltmure;I ~au tuve~i'mrubinecaEll\il. nuiei deciziimr.U b.IJI.lelli nu ~~li'mni stabit ~UIO\i~mal. Este ciudnt sa spuidi poti 5a-i iiJve{i pe .ttl~~i CU1l:\ Sa, iqi tdiiasca Cfi.(:i'entvi~fa .,iCtlUl Sa fie;:; fedci\i ' ~find lu nu ~ti cnpabil s!i obt.U ac;csteJucnu-H fn. . plu3 .cuut se ' . . . . .. .. . .. . .. . . . . ' t:V~pHdi aceasta sitl.)ape dincqlo de- .fnptul ca prafesj~ de psiqQpatol~g. esle cuu.n grndlid,ic~tde. ~olicilare is~ (Guy. 1981):;i in c1udafflptulul cit 70%.dintre psihop;_tlologl pa~urg Ull modul d~ te~apie petsonnlii en pbtt~a Jraiuiug~tdui Lor in p~ihqt~ra1>ie (Guy. 1987)7 Ejtistlt.do\Ja expllca{ii po;U)Ue: Psihopatologii-;>tiu cum ar t,rebuiaU.~e cQnJ,potte~ll\ru .a nferici\i "iipenln! a evitf!b.Jlburlidlb . sib1ce ~\tcoJ:ll}]~~~tu} iti' cw a ~itua\:i ilpr stresanJe,. d.ar acesle cuuo~tinte rlinliiii-;b,.ui've!-. -d-eclar,nuv r;r.o.u s-.e roceduralizeaza.. llU ~e .ex. .rimaJn ~-D .. .. Ji.mliiu .e.rftip;umta'lPeutnr ase expri.IJl.a in erfoilllktl a cuno e .e..(le;c a nti-..e trebuie prgc:e uraUznte pdn.pra~ticri asvpr:nt!ropriei. persomi:c:;,-~n ce d uce,Ja t;On te1tb..1nlizaren lor si Ia utiljr.nreJJ.lor aU:lon\a~n .itt div~esituati.isl:resante (Auderitm, 1990)-Pin pacnte, pdnlrniniug-t.d .lor !ji prln aa.tivitnten. profesiona\ii, psihoplltologii prm:eduralizeaza cuno~tin~le lor dedarative in primulrfutd
'
(l]toraFa iiveUuva.t{l siill.lefilQr~ntaibin~~ siiiacore~tdecizii, s.a.l!il coJit,rolez~ emotiile~_. sli.inve\e {l~niorepede, (}ar.tu nu
Omo~llll\ele psibep~tologilor suntiluz.ij carefunc\ioueaz.tt petltrtt pacien\l pri.n efectl(l pla,cebo. in cons~~iuta, ele pot ameliora sufer.inta uuui paci.ent dar lUI a ceJuj c~e ~tie di i!}i administreaza un.tiutamellt placebol . ~din acestedouaexplicatii.estetttaiptobabil~'/.J?.rima explicatie, pare sa ai_b~ 0 pbtuzibititale nuu lllare,potd:vindleoriile asupr~ distiuctiei diutce experU. l$i R\lVlCi! se poi di tn psilJOpntologie di.mfin~Jll,Ui!ile "'-v,e.-;t\ic ll(lv.ici" pqrl~nd baht~ cu. J.narca de ''atJaretti e:llpbr\i,". Tolu~i, dac.ii 11e BJJliUL-im dl,. cunq~till~~~~ doba~dite prin prnctlca cll\1i(;i\ nu. ne fa~ mai buill
inp~c:lictiile; :jill~tiunelJtel~.pe carel~ndt:Qinis;l;l:Wb, n.tu11cf~j tt
doul! explicaUe. ponte. acuperi o par,Le .dht adevnF; cerceUU-Ue viito.are vo~: trat~~a pwl,Jnl:tlllntte. ace.qteexpljcatii p1'0puse a ici. Sigur~ d,isc\lt{b.td aceste e~plicatiiam ex:clus posilJilib.d:en, en Psihopatnlogii suntmaSl1cbi:Jti -de~i i.l inva(ii pe alpi;Sn fie. fe.rici(.i
. 1\_.doml. categoric qe mecanisme eti~patog~neli~e uespeciflcesereferalareactiilemediuluisocia.t.Se parecaitt ceeai~e priv~te ~aztil psiboputologiei .eJdstlio oficlaJi-,o.re iustilu\ionanl a tablgului clinic. ij&nc{iile mediului sociJJ.l ~d11
~lu~a
~ileasupraPsibopntolo.ldeicnsistem (ex.Sza.9Z,tf16.7),prln
me
-~
4.3. Fnclori de pl'otee\ie fji rerlsleli\n
ln ciuda tabJoului'cJinic prezentat exista e serie d~.faclllri de protec~stenta care Hn.utenz.ndez~~taQlou!vi clinic ~i care constituie pt-erecbi'citel.e pentt'U.\ltltrataruenteficleul.
102
21D
:-'"
4~$J: ,lfn~'eltll rillltrti til.ctttnicitiitiliJ intelettJ~ale . . ale ;p$lllepat6IriftifuY. ~ . .,. :: .. ?. : '"'' .. .'. . .-. ' , .. ... ; .
cl\pro1
-- ~
'ledes. ~ii1~t~ibfi:
.... :~r..
. .
~cJ.u'ac1~r.J9~~}pua~a[ar
~m1$t-~
Wi~ooQsin Jt~nd4lefsea} este.C~i'mni'rl\lnrtti"cbliitfAriitie'2 20~?-)~.~i:gutti:t~a~'llcesre~st11diitre1lt1iev~uta'cttli1\~rretaior (ex. marimea-~i repreunr~tivltnteli ~antiqanelbt;f61d~ite1 ~i.
:~~~~;;~
. tttf: ~ ~a1ri,le.ripnilbmkpii(tcriticfnd01nenin~ urmlfrind nn fd~ol poppcrinn, fli ftnume ca Cfetl mni bunli calc de 8 te apropia
.<
..;; ...
?f,,
.Jt!f:t'~:;;~~~llt~
2M
. -~
dt~script-{ynf:,t3) oclasificareditn~llsio_naUi a~tulb~tiirilQr.psiliice. . n~t uu~ _P~tt:&oriaHi ~1 (4' un diagnostic focalizat pe shifptom. Sa
le nnaU'z;amsuccintin continuru:e~
1 .: 1
n.ite. Varhmtele alterualive_ BSM-ului sunt (J) o tlasi.ficare calegetictUi desmiptivu p~ baza d~-pmtotii1nu-pe baza ~~~-sdterii; {2) 0 c!l!~j;~s~:e etiopatogenetica a l\l]bu.t:arilol'p~ihic~~n~ ~una
unor.astfel de dime1uiittui(vezi pentm detalii Joiner ~i Schmidt., 2002) dar cum lista lor uu a fostdar cmweriitu indi.nu !:Hl generaUzat&c~st~isl:t!J1ldeclasiEic~fe:., _-
..
(p,en~ude~'llii vezi.,I.iUeiJfeld ~i Matilu1.1985; 'Y~len~i.~htl,l., 2Q02)_. .Diaglxosticul DSM-este until Cil;tegprinf, ca~~#?~J"iile {lind
sii1Jpcom(penlril detalirve~iP~rsot1S,.19a6). Diagnostlc;ullJSM cste um.il categodal. Uu diagnostic psi11ologi.c altertlatbi"s-ar focaliza p~ fqnct,iil6 . psihologice afectat.in divers'? tulburnrl psihic~. fun~\iic;}fenpatirxtnai t'IJttlt~ categ9riiJ}osologice~ Spre
in5tltuite pe bazn tin~r cri ierii c!lare. U!l"CU dev!11_e ntembm al ca(egoriei pfirl'Compdr~tie cu crlterlila care d~fiuesc r!ategoria. CercG!1idle diu. J?Sillologia cogi1itiva atntil iltsa ca. noi rw:eod
~~:l~;~~~~=~;~~~~:r~~~!~"t:::~:I!r:!~~:~~-c~:::.::~
clas~c.8Julucntdlep~ bata_u~orctite~ (Roscb; 19'13). Sist~u1ul co~tutrv. uman claslficit.}uCI}l.J:il&::. gr~p?nd.erent pe b(tzii de
abor(\oiC? ar put~.a duce .la cln.d.fi~~-ren m~anjs.mhlor: cure ge-11ereazli aceslesimptome.speci.~r;e, PP1l~chule~inc~r.cetare n unor pacieuti cu . shnptomeumogeue;- yol ~v.eoi cu delalii asupram::estei orieutl\ri tu sectiunen deh:atatnent.
~ ~ ~~~tll,Oltl~l\l?~~tcatlt iAsumeaz~ca~nteristi~~malumHm
ideal. .. . .
(pe\ltJ;U detE,\lii $i. e;emple
)n;>tC>tjp:Termer.iul deprototl.paredouaiutelesud.l)uul.diu tHe . se.J:efer~ In l1n i!xeniplar~p,iot t)e:~~b.lt :s~ 1'e~Iaun e;temp1ftr
. mbn N categof!%!. A~adar. ~tuuc1 dud elasifidim Uil-oblect intr-O f;Ule~crie,nu il.(;OlUJ?llrlilll~CU ,carac~eristi~~enfinle lllE! categoriri ~~petive, ci C\1 \lll ~Jlemplru: prototip.. P~utru a efittioutiz.adasill~apsilliJ~IJic8..~i 9ofaceeco~cg,c;a, lJ-a sugerut utl(i~a~(;ltt pr~tottpv.Iui:pent):u DSM. .Ptopuner.i.cptlctetc.peutru
l\ll ~iagr}gstic .nosplb~Vc p~jhiatri~ p~.IJazitdeprotOtip. s-au-l1tcut
Cure!JtulpenirvutiJjPi8J_-ea ll"llt8JJ1enll)Jor6tr~fin.IJ.le ;;fiin(ific. Asoci11\ia Psibologilor Autericaui pr~ Divirl<.}.P .~ pt;qpus o IU!!todologie prlo care sa fie promovnte b.l;ltflU11l:l1t~le.sustijutle =ililn\ific (peutro delalil vezinnexu J li.i <lis~a\HlediJt3.2,.).
vezi "'f"es;ten 11i c~lab., 200~). ele urmntld a .li investigs.~e ~ub. a5pecl\,Jl validitii\H.lor iu_studii villoare. \ ~.f;lagJJosiic-n.o~c)logicetiopatQgenetie.(a fostdi!Jcutatde noi}llllerjor, pe p~u~"SUJ.acestellucmri,6.1.1.3.; veziKi:liliiJ:rorn, 20~):& p~ntJ:t.' detalii). ' I)iagJJoatic dimensional. Confunn. acestui Jtiodel clasifi~adle . tt,tlb!ldidlpr psihicear trebui f.iicute tii~te
1 :
dimensiutii care saexp~:inte trec;erea trept.aHidela nortn:.tli~tt~ !a patplo.gie,la till p:rag delerminatotatistic. s--a uu~erclttp.nlpuherea
i
pe
. Ca urm~? a bugetelor retluse, cascle de nsi~l\tnrl de politicli UttdlpdllC8fl:! S~Ul\ sl.ls\inute fi.n~cif\f donr.acele servicildesi\ri.Mate (l~e suut-vnlid~t~ :Jtiintific.. J\ce!;te t::ollstrttnge.ri au luat prin :;urpriridete siste.mul de siiiJijtateobi!ibuil:;~fi~sustinut-ftn~~!nr {itin sit~J?lU faptdiscopulsau-.etteunu1 t,tmanis~ -arilelionu;eu.sufe~i~l\t'ti lll promovarea ~~atlitii. Aceitstapolitica a c~sel~ d,~ nsig~-~1\ri_ t~c saniit~te. a dus la apari\1a .unor tni!Jcnri dept:umovat~ a '$fjmlel111 dmn,~niqlpsilJQpatologiel prin aparitia mediciJ1ei validatil ~tlin\ific (evidence..based mediciuei EBiv1) ~i psihoter1\piei.v~H({~ile :;tlin\ific (evidence--based psychothern_py EBP). EBM (~ackctl ~i t:olab., l996)nu esle 0 \dec noull Qriginile ei nloso~t;:e pol n
. 106
~~
\I
t
i _,
..
:J
l ...,
--
_.
,.,.
'
"
' .
.'
' ''
; !
.s:au efectuaunai
routrell1amowam~"'"'r'""*'i
209
..-.
--..
'~~=reitq,~. n~est.rJcrnv~
cer desntl. _, _-: ~,. . ... . ..... . .. .. . ........
~
identiGcat mai mull-e tumori belli ne. Autodi slt~diului au surrerat '. ' b
~ -~
.. -
10-20% esle si_ ma.i mid Stau astazi lucrurile altfel? Se pafecit. Iucruiile s-nu lnllmnatli\it. darnu fmirt~ mult. Estbnarile recegte arnti\'un procent u~or peste ZOo/~ de procedud Y~lldale lil.lJ\ifi!?
'(ifr;totalitatea procedurilor me9jcale-fo1osife~ Sigu~. dig~'lle protente sunHHferil~ in func~e c:le domeniul.tnedical specific..
Tahelul3ieda astfel de eslimllri peltlnt uneJe cfltegoriimedicale.
grupu} ~llCl,lnya~ safa~a-~~~area ?bl~llult~Lpeparcursul zil~l=ij (3) gl}1_pulyilre~cea ~~~E(!Itti speetfk:ede rootiilimreaspQteJuj,
tecel~f.. uu~tuc{jui .Glimc coutrolat (.lviahni:vaatll~ colab~ ..1995) ~ co~~&r~t ra?'e.nfll.cu astf~ld~ a~ecfluuedi~l:ribtJi!,i.,raqf.J~miUlt m t1-e1 ~upurr (l) ~Pirl~ care $nb~a ftl rep~ps lil pat}~(2)
i La i1hreluf sim\itlUi comun t;i chiru: de catre unii.medi~i se iucufajenza rep~osui:l~ pat in cazul dure.di aellledg sputf; R~j;ulv
Clns.illciirileimi in cnlcul valldarea paah~~:tnluid~iuterventu .(nu uenparat ~ja teo.riilotiJ ~j se tef~fli la. u~~toarele f;{lt~gQril ale
ex.istii stutliic:Huice control(\\e care ar~li cli pmcedudle te:;pec~
estemca un 9ez.tderatnu.tJ.realil<l.te.IJltr.:;a(levt. ~ti.rnmilefiicute u auU: 7ol?; '8(~d= ditre US Congress O~ce ofTecbllology ss~s-.nentarata ca doar aproXinmtiv 1tJ---20% din procedurile ~rcale ~u.nt validate llillnlffic.. Acetista. inseanma ca nu :Jtlin aca 89% lratrunentele pe.care le prlrueautlnaceianl erau unt sa~ nu ~tiinlifice, ~taiprcjs 5pus~ dacii ernueficiente snu ~t: Dcura Iua!-u ~'~ calcul!.i validarea motlelelorteoretice .pe baza . mo:a_s: adt~lllll~tre~za_tratameutele ca-un ~;;;riteriu pentru 0 me(hCHla valtdata ~llin\llic, atunci prebabiJ di proceJltul de
nsututult1fdeMediein~i"a11\eadei~IieiNafiouaiede~t,jj 11 fe.din SUA (N~ti~1al Ac:deuw of Soiences"lustitJ.Ite o~fllle<ficil~e). ~nrenram .ca rutualHI SUA mor panala- 98apo tle ()aQJ.enidiu a uz:'l e:?J:il?r 1~1edicale, re<iL~n c~ meill.cinn 1'oljdaqt ~tii1 1~fflc
mcunynt_s~.faca.UlJ~careac:Jb.t~ntutll_p~pa~ursul iileHJt::Cbiul, sfatr?ed~cal ~ii.lo tuipia 1e siuJt.Pomum dat;a te doorespa(ele aLuuc~o_oclJhn~n:~t~~j rlimft.i o vrerneillrepaos-J.a pnr, iata di:s-a dovedu;ce~ putm m acest caz, un nut! : ,. . J?aca)uam lit cal cui ~r estJJ.narile recente(1999Ji-Jire
Rezultntele pubbcate m New ltlngl-ar-tt:l Journal-ofMedicine au :_u-rtta~ ~a ~~l~u~~i ~u11e rezui~te~~au;ubtilluUt1 c~tiJ gn:prllui
tive sunt.mai eficiente decat tratamente anlel'ioar:~ gnJ.p pla~ cet~o sao de control; (2) Tr~tamenle cvasi'1tiin\ifl9e-lt\l exj.sH\ stuilii cllnlce coutrolate, dw: praclica cliuicii (ex... annlb:.ade"caz)"
~i (3) TralRIDP.Dte pseudo~Jtiintifi~c .- Ull ~Ulll de studii clinice controlate, procticn clitlicli suu
?m
consensut profesioiu:Jtilor:Jifsau uueuri acestea chi~lrlc-nttiln'_PiidaL Amintitidu-'ne limilele aceslor studii, Jimite c~detiva diu in.s~i limite]e n1etodei liin\ifice (ex. ~ant.lonrifei(~ difictiltltUe de genenuiza.re a re:z;ultatelor),-ribuilue impresit;rnant fapHtl ca uu numilr ex.tremde mic de lratamente mectical.e surn l.lioe )Inti... dl\le lllllll\tfic. in cnzul psihjntriei, mai apronpe; d~ demc;:r8ul ncistru, auallzfind tabelpl3 cerceUtrilo uraUica.:J~.fii.dil"P:tt(lcLul de- vedere R1 validadi ~tiin~ificp stit nai bioe -en alte dQt1le:Uii medicale (ex. chiru1-g!.~) procentul de tmlluncmte vulidate !itUll\ific esLetotul?ise04Ut lufiudin t:alcul: o stundardele.domeniului; 0 discursulin domeuiu.:..plufesioni:itii argumententil $i prez.i.a1ta iulucrari de specialitnte di Lratumentele oferit~suut
validate ~iliiutific;
--:::::-.-:=._;
2U
Tonte dilte1e prezenmte anteri C . reznllatele din anii "]0--'BO . _ _or _m ta~eltJl 3) confirma . n'lt. ~ d d. . - ~ ar.tta ca .progresul 6Se infi01 A
A
. .
a fllndnmei\tatinre~.-.-ventia ml.a fostiuvestigarn scparat5ntdeget11 astfelcii declara-patui Robert Cnliff, DirectoT" la Duk~ U ni~ versity Clinical R~searehlnstitute1urevistaTitv1E 1a datn de 12 OcronlbriliJ 1998 ~i .anunu~~ eli doar aprox.imi\tiv 15% di':l servicille ofe.ritr. de medici snnt validate ~tiintific, este en.1nsa~
Dr.
T:nttatnen~e ~duta
cnroras'-au
fon~"lulaL ac::esta
_ pnicaut.e Psibiakle
fl\JllUU6(S
fliintifu: . 53%
A'!JSiftlll1fke
IQ%.
4%
I
1-ifim
37%
.5~&
9i: colab.
.
(1299)
Mlldicln& gooer&ID.
SI.lUQpV acola. f'l
38%
colr.D.c.lOOtr\ ModicinUrt9ma
500:,o
34%
12%
f:J%
249(.
64%
X!'J.t
JS%
21%
Desiguf, d~i focali'LIDtea absesiva tr-Gbuie-sa fie p~ validm-ea fitiinpficli a. tJ:atamentelor utruzate;tn:;buie-s.n fim .1-eali~ti: pacien{ii . au nevoie de !\.iutor; ei. nu pat rustepta:un studiu clinic controlat penttU. a primi un tra.trunent caie sli le-amelioreze RLlferi~l1!L P.e de nl~a parte,; ea profesiomqti,nu putem si le oferlni oricel :~dil<, trebniermotUn alegeron_!!l)tanentulul_ _entrll un _!ll:;lent :anume .de_.dltvR no profe~ . l'omoveaza l!tiinta in Il!ili.opatGlogie es~: . . . Trntnntente validate ~tiinp:fic atilt snb nspectnl eficiet1~ei cat .!;i sub-nspec:tu1validitatii tooriei; dnci1 ele nu existli. ) . __. atunci se utili2earta~ . Trataln_ente validate ~tiintific sub llspect:nl eficientei; .t duc.li ele, nu exista, atunci se- u ili:zeaza: Triltamente consid~r-ate ei:iciente prin coilse~sul
""':"reo<
14%
(l~~
. Detlllfl_l'ologic Iomcc .fi cula.b ..(_15198)' ChimrEie pedifd:tica Kcnny~i coiflh. (1991)
Aneslo~ia
.
38% 11%
32%.
11%
j%
31%
..
23%
23%
66%
64.7%
Tratamente cBratle~i nu au fast investigate .!jtiintific deriva diutr-() teorie testaftl .!ii validarlr~ele tlebuie sii aiba ncordul gmpului p1ofesional ile apartenen\li. sit fta potential utile ~j nepericul0all&. Dnci\ acestea nu existii, anmci se "Qtil'iz.eaza interventii derivate adhoc' din pr.eglitire!\ profesionnlli (tooreticJi. 'li p~nctidi) '~i pe cm:e acordu1 celorialti colegi lejustifica in cazul cl~t cn:fiind
l'oillrlr:ii pi cnlab~
(llil99) .
3.3%
.
.
''
-~
213
.....preot'"I.Ji.;wlatliJfit~~t!jn\~di~t!rl~~~~-!~~~~t-~iJ
.Loa diudul ei psibiatria Lrebui.; su!.i reconsidere po-z:i.ti~ serlo:~.lnlc~ socii!taleluodernam~~dldca scus socictntU
ECGI~~
Uil R~Qf,.~i~in~!JU l~l~,ap~~II.... . l"J~~~~jJJiatri!l~~U;,'
in servl~ ~~~anitate ~lfi sliull~~ Jltenfl.illl)~~P~'lil\lgi{It-,4!~1 inclu~1psn1' ' ... ;,tinmltierreterL.! us~~~~ii$~~ilib.r~tU~tt uu rol tot . al!Jittifittnt11tiif~ste, ~~lllit~~hO:'urmnre a nparitiei coselord~il$igu.:~l;~s~~taie.::.~ie;indome~tiu
11u :~lt\l
~~~\lo~(npanaJulf:llt.~:icil6tr f::~:"#rl~llii:;~,p~ill)e
~~~;~;~~;~:=:==~ti=:t::~~93il~~jv''Sa~,~
llOtltic ~i't~Oc
u~
j~!ij~J~~ij~l'J~i~~ilotll~,~~~i"
Ll@ t,.;.' i'p~
v~aJ~~~~JP~ij
<,,: ' " .. , -
~~;W~~{i\j'
pa'tl
!'\)~g
l a .. .
,.f
---~
CA~lTOLlJL5
'
' ...J.
j,
..
,_._J
'
5.1. Tratamentnl.penau _pr.oblemole modtlitatilor den face diagnbstie. !Ji.e-\'aluare elinidi. , in:.diutarea sffiutului GFanl
Problemele djngnosticului (ll elnlnnrH clinice.menponato 'in tablqul clinical Psibopntologiei potfi n.me orate sau vindecate t utilizlln urmlitoarele a .. de trata "' .Pezyllitiin#l unui .diagnostic tbcaliznt pe mcca.oisnJ(} @opatb.ilBntU./P{:)(pentru d;etalii vezi l{ihlsrrotn. 2002) .. '. Modaljt:aten de diagnostic al bolilorsomatice este strftns legatii. de.. h:lentificnrea ntecanismelor etiop&toge-necice i1nplica.te in rabloul clin\c. Diagnosticul nllburiirilckpsihiee este in,~~ un di ','~ .. ~
..agnostic foealizat P': .sintprome ~.i semne. elementelepr~ale fiirld identific:area. lar npoi clasi'ticarea lor entru a genera di~ versecaregorii noso o ce.
~
'
'
~-.
\
I
_,
.L
:.J
psibice (perftru detalil ve:ti Persons. 19B7). Diagnosticul Cfltegotial poate duce adesea Ia situ atii nedodte: A~tfel. categoriile nosologice se pot :referi la p:acfenft c~ un triblou clinic par(i!ll diferlt; aceasfa deoarece ndesea pentru a potrivi o anumWi categorie nosologicli.. pacientii l.rebuie sll prezinre un -numlit de shnptpme dintr-o ljsjl1 mni 1tmgU. Acel numllrpoate include fnsli t;imLltome diferite din lista dat~. Alia cum nm mai afirmat. on diagnostic psibo1ogi.cs-arfocaliza pe acele func{ii psiJlologice nfcctate. care apart~ mai multe categorii nesolog(c~. Spre
216
..... .. -- .- .. .: .
~
_
--
co.mun, intcgr~tiv, .Bclectismultemeticpce:mpune ulilizaiea.wlor . leurii {t1ferite ~~,!!pra aceluiafli fen omen ceea ce adesea d~~la
in1plicita a unorlpote~ au.'tiliare (el{.~~un testmasoaiiiceea . te vrem 5i\ 1nvestigfun) ~1 in cC)ns~cht(a. Jipsa t)upprtului enlpiric. poate sa iJ.u;eUJf:!O "prqbletne ill ipoteZie-l~ ituJtUiJU~ UU tu cele specifice, suni. deja o parte integlJ1Ulii a testm;ii tiuei. Leorii.
i!:.-::::t~~;:::r~.=;=~
5 .3, 'fratamentu.l pentrn J.n:nbletu.~le 1\lOdtll~h:]f:Uur . lle a face.cercetare.. c~le qa'le, P~l}ti
I
tip paradigntatic (vezi pe1\tntdetalil.Kuhu, 1962) $i socioinstitutional (yezi p~::ultu detalli Peyet'Bhem.l, 1975) ..
cqmp?.rtament iJ.ll!i,a deo~~ ~le tntaat p.t:iu: red~~ n~Il~retama ~Leulilfl.chtal: dacllnueste.ad~Ylitat ;
n ruv.~ttWi;
(2:) rep~J.a ~ e uu
ns,a~rli.bt~1!L~olositoarepentmob~it~fleln~ . ili~?!i$Jlt~derum~g:_p.~-
~.~-~v~JllaUz8L:i!orsaleca ieJ:tate.4Uit!firetlnt~iaU1
tip>arec;eo~entuJ.. . istQrlecoeret\fade~h\\a:Ji(4)teuuca
1nodul com trebuie sti fie eercetareaJu. <Jol:t,l~n\ul(:.llnic.;~inici ca ~i in alte domenii nle ~~inter. cercetnren trebt:Ue sa resper.le
I
c~st~ ideise ~educe etc. (Udolf~l98l)- . . .. . . .. Testarca eficiep(!iproc:edlldif.~a ceqiiei:;c!Jimbani A~ a cu111 am' de3cris anterior, un trntnrtlent;;Liilltific trebuie Qa fie tes~ataU\tsubaspe.c~ul eficientei proredurii cat 111 suhaspe'ctul corectit'-'dinll teorieicru:e stli la bazti.eroeec1u.rU. 0 dL~ocie~ i111re ncest.e d~ua con1pone~1le poate tluce la. sinratii in care de!li lra~uJ1etttuJfunc?.on.ea.pt,,c~u7_Jtn~s~i efidepte.estealtadf!cat cea care ne este oferita de teotia pe baZ(! d\rei~ elnui?tat tmtameutul. sau poate due~ la silun\in inc~ dql~orla r'~re co recta, .~n.Ua.uielltl.l Lest~de~ efi~~ta.\e inclolelnicii..S,igui~ atunci din~ var~bim c1eJes'-?rea l~oriei .tl\l:intel~gem o ,~esta~ in s~us
, metodologla ~tlln~cli. Voi llen\i~mtt iii ac:estconteJ~.t. dQar raspectele tipi~ pentru cerc.et<,trea. clitaidt Astfel~ rr~buie sa
men on:~ntclnr dHnflu . . iifttndattlentnle in .rac:tioa inicli se fac;e pr.in 11enetn'lre~ uno~ fll:tre succes~! Aceslefill.re nu au QU rol t~ret;Jv!penttt.l~tiln\ii ci ~utulprotectiv
u .
l?en
s-a
relevant.
pot sa UU potriveasdi [UllC\i,onan~a 5Ubiecti11JI Utnatti CUUL\'en;e fonne de psllmpatolog~e~ Sp,re exel,1.ph.J . pr~ncipiul disonii~l 2rognitiveafostbinesusp.uutex,petimental~es~t~!::r~,~?~7);el
r
:z_ -~-"-~-,.,...'.._~:_
---.:-:.~-:"
.;, .
219
,.
comp?rhwnentuhlostrh~i cre-diHfele noustre 1n rlm l c~dintele Se 1-educ la nhLelu comportamentului". Acest principiu pare sli
ne sp nne ca- d l1 ca a pare -:o::-. ...:d~i7 s~o~n:.:a::n.:.!t~a~.;c=o~g~n:.:i[: i:. :".: ~:. . ;_;IJ:::lt~r,:e
NMhart 4i colah. 20Q_Ol;.1nstudi~ ile lilbmatrJt adesea ye iltilizeaza tl popillage-self:(4ionara. (ex.. dbarpaci~nti cn.~u.lbm~re depr&Siva n\njo~iiHn ti1Dp cc.in practic~ reaUi ndesea t~~b~nnea ~Iya majatii ~c~n?paniara ~i d~ nUe tu~b~~r11n (;x.
anu1niteiLllbnrliri_d~personalltate) . A'.easr.a.comorb1dlrote.po.tte face a o J,lroceduraeficientn m liiliorator slt nu mai func{ioneze ~li\pracilca re&llL ..... . . .. . ... . ......... . , .. . . . < .... . . .. ,
este
c.a
~..
'1.
h11p emenratealor intr~oclinioll duce 1~ rea~ce~$=<1Snl,li1t,>~ ~an e . .. tivita cosfilt"ilo ""'nm ortcu b~n~ Jfl . . a9ni~ an11l '1 . ~ua:~afiirnplen1entiltlt' Dadi uu~eint. n1p a - a!ia.,',~tuncitnci~da eticlen eiclinice untala~ Sisr~mul . ed,~a. i-lk ~bl!jnnit'Sit ~e trarar preferential; prin sh'npJul'filpt c~ sc.optlril~ snle BllOt'l'Unaniste~ Din patare in sa. chiar ~liind 0~ padent arb;nefi~ja de' 0 interventie psih(llogicl\ n\\ fus~hn1.ntt (:,nt~w~uTile treb~tiolllt. sted!ii;m~ Sis~n1ul s~ulirar 'este Uti Sistem, ciire~urselimltate. Dacli re\lu~e1-e arfi. nelimlrare
sup~sF'analiz. i
cost-e-'ffcc~cpffsJ- nacTl
se;-, . .
on.ce .
atu~ci am ptite~s! qf~rirnfiec}5nJ1 pacient-c~lemaibune ~i'mni noi i~mamerlte {jncluzflllB asl'!tten tn psiholo-gi eli penfi\l fiecare
' n~nedcn1onse(ex. nu geaerottzit probleme noi,subieefllocsMn{it~i t;:liroca lP-.BU fostadmiulstro.te~ nt~nci cle var fi aplicnt~pllcientilor pentru.car~~ll fost ~la.borate. $e vizeaza cqlJlparatii grupnri de control i placebQ.. ad~seatnn-un meoiu .controiat, de l~borator. -aac:l1 procc4unl Si!i'dovede~tc eficlentlt statistid\ ~i clinicn (ecol~.liic-o marimemitre aot;fc:crului) atunei se trece Jn
cu
costiln1or. ..'
, .) o
.... . .. . ~..llroi:edll.rilc iWdtU!IiJ.SllJlfoSllpuse UIJQ( ,fiodiit(iJ. cfiaiitll{lf ~{affe~llvellets)inf!1aliCIJ cure[ltli. ~1~ snntstl.tditue cum fiinctmneaza .efectiv rn pmctica realli. (CJC. in clinic& X). Uneori e$~ posi}?il en o pm.cedurll d.o:inc~rvenp~ gtfxirii efiRenti1
.m"Jliatorul:filtm. .. . . . . . . .... . .
Un uJtini filt(l.m:ste eeJal lm lc;JD~atlfriiprdtocof,ufui ~. com fl. hili 'Jti. -lUim ... u .. :c . .. . "laltJl . n~ori anub1itef!itO"t:eduri m1110t fi hnpleHlentate din cml2.a spn{iului,
. . .... . .
..
....
tust~tdit de labprator silnu functioneze in practica want (peritru de.talii pdvind dif-erenta clirirre.efficncy ~i effctiveness vezi
221>
perilonalului etc. . . . . . .. . . . .. .. ... . ...... .... . . i i Accstefiltre ades~ acluc-un ~nrecal.(! decalaj intr0 ~btinerea u~zulmtelo~ cercerariifunda!Jlentn]c ~l nplicittin lar.. Aee.st 1Ltcrn .esteinsanptuobi~nuitill~tiinta. Nntoare rezultntale cercetlirii f~ni:}amentale din g~nenca'-s'-ail conatituit d~ja in ap\jcatii ale . ingineriigenetice, du.pa cum nu:toare cercetiirile lli rratnm~'rele e~perimentalc din psihafarmacologie sunt exprimaLe i'n l
.. Til
privin~ ,~,!g}JtJUita i eficieuta tor.De asemenea. Jal~dQhteniul psifmphto{ugirti Ull toate trntumeutele eXpednl~JJ~(e .s.1mt hnplementa.te lit practica. Pentt:U sigurautapnci\~ritii9~. ele trebuiesi.Sa l:reaclipriu fUtrele.m~utlonate D;lai.~us, ~labia apoi "orfi implem.entate pe scartll.. 'lrga Jn practkn clinicli, 5~.:1. Tnlln,anentul peul;s;u pt:obleutcl~ UJoda)itiililox:
de a face etlu;:afie ~~ foxniart:/lr~ning.
--rl . . ~.!!._ . . .~mm~ psiliQ.ter~pi~ co?uiti~crn~yurl#IDe!al@in . . .P.a.c.a~.e . . promovarea. unor as.tfelde lllteb'V~Util::lll'pto~l~le de traitdng 1
.se }OVe!fle adesea df!,Ie7.iS~el} .l'....
.. .
rez;iden{iat in psih.iat~~~ 1li tograttlele:de psJI:tO Ogle-r; intca acreditale , [email protected] UbJ1gattJ{lU SR t, U a tn QUrt'lCU n
.Ut
1..
J :Uriciullui_Uc~
Corectarea proble~uelor legate de ed~ca\.ia ~(fommrea psihopalulogilor ar trebui sa urmere unuiitoarele nspecte: .1 Utifiz n e cit 'ini viJlidace $tiin{lfic.. ' Ac~ ~rograme trebule sLudiate :in tJ.nsamblu fotoslnd stra gtn i evalunrit globale a progranwlui de troining sau speclfic, foJosind ' Glnttegia descompunerli pro&rrimului. de lroiuing. Su-ategiu descom(Jll(lt?rll prog7;f.llllU1ui de trainit1~ a.duc-e-u~i plus in comparape C1J stt1!-l:e~;tia globaUl d~onr-~. pennite imuadrea efici~u tel unei C<Jtnponent.e a progt.1l.JUutui cleformm.e: Ungrup
1
. , *ti'~Mc!~>naibuul~Megie-~o7ti~gp [ rigiditate, iar pe <;ei care o promovenza-; tehniciGU fl:i tipicari. . Aaron Beck :siterapia cognitivi\ au.fustndesea ~terWlt1 astfd
df! aoel profesjoni11ti ~aie. j~i inve~tau. ~ropria
cl ..
"e.
f:i .. a
.Vi
iJ:igoareu
'1
rm5
de
de vii Lor psihqlempeu~i eate pregiitit CQJ}fomlprogrrunu).uidnsic, ' unui alt gmp i se.- aplidi p.ro~ul~i~IIli!JUS o.'rummitli 'COlllJ?OUenUi. D.iferen\ele rezulb,tteltleficl,el'l$a~iuici\ -vor ex prima.
1
ponderen componentpi ~eclit~iJ].PJYJ!llU11f.!l de 'flaining. Ace~te progr:ame tteb~~ iJ.npUll!le. irt fn.~a. plistdiuo 9 po~i_ti.~ ecbilio~ validaJa tiintifi~U1fre ll~sitatSJIDui \raining. fle:tibil (permifnud tprograme~'o/'atl:tofo~ilnvataren p1-jn expenen~iuda opozitieitnca e21.istente iu do1neni!-l fat! de .~ , .;~~:i\i1}f.zan~-~.nnmr-sb:ueturi~~nii . . ' Avmovan:a ii1 PfVl!lllll~elc; de tipiuiag a tra.c~r : validate ~liin(it[c. Trata!Jtentele validate *liinVfic, cum ~uut cele cogniliv-cmnpurtrunentrue. trebuiepromo\'ale,r~ta~ ad\tund !d\ele se genetali~a.Uipescadi larglt.R'-CC''t,inMaroaUri\altie, 'doar programele de terapie cognitiv:..comportamentaHinu fnst
la lnstitutul Alb~rt .Eltis (autoru1 este supervizot' in ierapie c:ogni.liv-cvmportmnaqliaUi l" JJ~&titutuJ Alb(l(t Ellis dht New
Sa
...
York}, a aratat ca c~i car.or~ li se refuz.a cerli:fie.area in psihotempia cognitiv.-coro,portumeu.taUt tlbl c;nuz;a dfnu au parcnrs efil:!ient progtwnul d~ lraining(cgi1t~tprpfesiuul!$li care (1) prnctla\up5iliol:enlple t\e tl,l.al multiwu, Iat'~-a ftvea arn'egatit-e
spec)ficii intr-o UnutafO.L'lUa de<psiho~en.tpie{eJ."a\1 ee.lectici n; (2) aveau oaracteristici urucisisbhil)trionice l'ji () stirua de sine
ter~pie
personala, ei considerfind.acesta sub d~tunitat~n-Jor\ Murala este ta traiuing-ul in psihoterapie ar fi bine s{i pro~oveze tetapii
2:.!.3
22"l
validate
profesim1iJ1ti C4f a~ dejao formate in~ltaformiide psihoterapie, fonnare.carcli face s~Hie mai pntindefensivi ~i foarte rucepti vi Ia rolnl de sruo~nL .:L11area . ;tb considt!ra.ma stl1diilor i:Me HIJJIR elfcienta
psrapraf~onittilpr.fi/e;mp.jilt!H' autoadm:fuit./Pata Profosioni~tii
.I
\
ar .trebui pr~aUtiji ea,it'n-:111ator-i fil snpel'Vizori pentru aa;sle g.;npttri fii fonne de psilioteropi~ Rolullar s:.arimbog~(i dtidi
pe Hinga forma:re ckrnol-=speciali~ti.in cadrulprogramclor de tralnin.g ar .dB&indi:oompetente . i[l fonnarea.'~i -BupeVb:area ptiraprofesi~ni.jjtHor=i i~i~pervizarea. apl!d\rii terapiei
l\Ul"OftdMifliStrSJ.te. fn pl~ls . profesiOl1ilftii 31" ti:ebUi SR includ~ Ill
acavlllU~alor. P1lTft)?-rof~ili)ni~ti:dup~mOdtdnlfncare ll1~diClll a
! I
elab()renzli schrtma- d~ t(atamertt. Ap19it unele,tFntam~nte (m~l comrJlexe) ~unt flicutede medic In timp ce :.lcqle suntflJcure de clitre. n$f.ste;J'ite. ~~~ \ften sli viid ~i tn 'psihop~tologie (l?i psihoteraJ.>ie lllai:.al~lopera~op. (parnptofedo-nrfiti) cnre ilplica divC'rs~ teh~icidup.liceQil speci~lista.fihmt,diagnosticul-~1 a
sub :mpc:nviznre. .
, elf!boratrsdi~ma .ms .1r1ltmnen:L Ailull'lite.feiUtici:nu trehuie apliqate de: c~tte-profG~ioni=iti ci .put fi-aplicate tJe clirre pnraprof~~oni~ti
_.
lom"niu,._mp4Fticularcclcntll:rscda-pSi!JologinpOzltlrdi. Tml}~lie insitfiicuta odistinctie cliU'5 intre'a9pectele validate ~ti inti fie ale
psih~lugieipo~ ~Vy'IJ i eJiageralilp Cafft ll~ tndeJ?llrfea?li devalori confum'n~ precum roalimuil, !JC:ceptarea .necondi{ipnar5,
tncro(J~~o b~arll
pe o-evalunre COl~dl, etc. lfi carene apropie de ideen cij sanaea tea. psihiolt dcpinde de. alte valori precum autotm;elarea .Iii autoilu2.iomu:ea {vezi peJltru tlerelli Dnwes, 1990). o:pend~lttr~ perinauenta in.~e r~alisl\1 ~i iltiziipozi~v~ tuinit'ne genereazii.l!111! opti~nisin renlist; care esre .calea Spre
slhllitaten noastra psihicii.(Dawe.r:;,}996;.chedler ~i colnb., 1993;
224
..
....
225
lmportuule ale rela\ieilerapeutioe. Rezultatele acestui: program de cen;et~r~:~.,_untpreteutate ittAnelUI 2. ... . ... ":t.~
o Td:.uicile de interven~ie psihol:erapc:mtica aco.tiedi 15%. oEfectulpl.acebo ac(Jp.era l5%i in tu::estecci.llclitii efectul placebo se refgli la speranta_$;. expegtanta deins~uat{f~.ire~i Ia spt>Uul\ad\ tratamenbJlunnatvaduceJa atbelioraren tt~filoului clinic. .
Pmtea a
o Factorii petsoJ.tali ai pacientului acopera40%.Elel\lentcle factorilor personali pot fi impartite in trei categoiH. Prhna cntegorie include .factori. psfhologici lli de_ educatie Precunt iateligenta. A doua categode include factuii econoritieliar. a \reia uategorie se referalnsuportul social pe~i:lare pacientul. . in duda acestot date, dih pacate, prog[fltnelede b'ahiing se focaUzeazlt obsesiY pe con~ponen~de telu.1ica fiiJ?toced~di. A.ceste1-ezultate arotlica prognunele de u'clining ~giJ,ridi te cou1plet difecit. componentele lor apr(I'Ximfu1!1 pqnde~ea pre~enta\.a mai stts.. RestrUcturorea lortrebuie.(iicutli peprincipiul ariciulU iJui Occam" care ue spune ca LTebuie sll Pilsniint doar . acc:le componente simple ale .training-~llui care}ustifica petfonnanta. elhnioand e~cesulde ~ning_car;nu,1ldUfe un plus depet'formauJ* Sigur~aceste_ c~z~l.tat~ Jttl.trebuie interpretatelD.tr-omaniera.exagerallhArP,qteilsiifieU,nii_autori . care sa sugereze ca prdgl:amele.ile.troiliing~.ar putea . ignora
importanta a psillo}Jatologl~i JJi atmnle.psihelogJncliu.idt. -Voi disquta aici sitt.t~tia pslbologiei clinice iu Romllnhi (cnpit.olul6:l
~Ltolul acesleinln dotne~hil~lJsibologieJ.aplicnte (c.~pitdl~l 7).
~1-eia
a 1ucrJtii
parti~t1lar~eaz~"o componer~Ui
t:re\>uir
doua colllponentecare acopertt 70% ditte.Jlciert~tnttBJ:I\entull\i. j JtacestCO!lleXt deiriJn Sa lUCllpOBR~\Caiudiferentde pondetea lor, . Loute C~l11ponehlele sunt neCetiare, ele polent.a~dU-56 lji
o interventie psihoJ:ernpeutlcii.in carenu ~eutiliwaza tehnJcl deJ~~erventie (ex.' de di.aguostic :p evaluare clinicii. de concepti.taUta.re. de , ll'atnmeltf) ~lin care nu se dezvolta spenu*' de insaniilo~ire (e](. efectul placebo); in aceste conditii.nu se poate dezvqlta nici o . relntie terapettlica adecvata ~i wei fac.torulpersonal nupoale fi ~ utitizateficient. : .
constr&ngandu-se
11
recipr~m.Jmaginap.,:vl{
. . .. stat la l7oza aces lei: u. Lreia puf~in lucrlirii, parte scdsii iutr-ulllimbnj pro&rnmalic qi cu un ton a~~ea critic 11i acid, estf! conslruirea tUleielite lltiin~ifice . roJ~.~l\ell_tiiu psihopaLologie in sp~cia{!llin psiholCilgie.tu.\gt!~e~": Separe ca ntiludi:mm neutrii a cercetliturilur !li practiciFliilor romtini de vnloare'indomeniu uu atlit<UtalLcevadt;cittsat.JeiU~tlly,prostltu\ht _~;i trn:Ucul'' psil1opato~oaiei r't>tnl\n~ti !li ~pari~~ unor 31.';1_9tdo?ti productitod de solemnitii\i ~anale. semJdoc.t p.e c~m 1~ gi\sm~ tnsa in pfi.rghi:i de pur:.ere fii decide. Eu c.t':d~ii o a~~\U<;\!ue ~-~~ ci:itica cnre si1 plltnnoveze. 1ro:loa.rea _Ill sH. ~tac.e e"-phclt uo1niato~rea este siugura modalitnte. de _11\rezi orgoliul profesionifjUlor adev.llrn\iditt dou'leniu 3i de. atc:~~bi.Uo scnra u valorilor tn care elita ~i nu pros tin &it fie in -varf.
,...
....
<
22'1
_ '.
;:;;r
.;<
i,La~{~~i.11
. MED '
*"+~;;"
C6tiil'ftl:\ y~~l:JJ;hla~.a,.lfi''
:a=~-.!
11~1:
....
lsml!~~~\ft(C:ci,,~~nu::s~simti lctap. ptoiee~dtJ-se rn 11~,~~l~iy~f~r~;z,~i~ti\tfl'f;aict.M'8i :muf~.,;~entru 'fi~iltiita . . <~ SC!;~ ~ipill)-l~t Rl\IUB t~XJ"CU StBb:1JapmffilPe
':li, ;,,, ;;(;;;:;. ; .
. '''""Jdeolagiei a
'~;;"':~~~~ll'fi~::~;,,::n:, ,;,,,,,, ~r .:~~ .,,:. ' . ... . ... .,', f4iho a0.4~.sclp(ina:acadenli~lUn:depertdenfll:arfost ':.f:l)enfl\V'' i "iii~ujift'll ''': ~,, : : , . , "" ,, ~t~'-'Fl"r~? ~' lt::'t!ki?;!:t':. ~-91 ,,~l~J~ClOJ-Napoo:adedltre ~ :;:9J~P.&~~li[~ ;11}~~\i Wi,lt~{lll1Wttnh<>Jstorin g ~''"''~~\;Jln~~~bllclumatil~ymultt'W*Vtrerite .. ~ . Wl~!~~,~~~\l'~m~tqis~;S~talisbnmmt
: "'cnres~\n~pr~n~ate pe larg it\ alte lucrfui ale mele (DaVid, 2P81; 2?0la; "Qav1d ~l colab. ~002; David ~i Miclis)~ 2002). V.ol PI ezenta f~1 c:ontiJ!uare do~.sratnt;ulnctual al psibpl~giei l;linice: ro~ne~ts! 111 Cftd~l cercetlldi f!sibolqgice inte111arionale, reh6ffuld aspecte~pmbJemari~~ ale aces~i discipline. Aceasta prezcntnre est: o sumnrizare n unul articolpubJicor 1ecenl in
Z'28
;;f~:'(it~i'1~j'
' &Ul'if"
.'~1~~;,~~~~~M~l'~!~~~~~t~a~~=;~~~~~fti;
. 'P*'~ii,m;:~~~PstllOt4t:~1ili~~~t#r
.J
a
I
. :t ..
:_
:! .
"~$4il.1~~tlthilOJ=i~:l)iplame.(IJF."fl:.,;.J}tn~t,t;t;jo4
~mt1W~~~~~~i!aJ:~P~)~~~t:~\il;li~;:'~'~0fiiJ1~n''c~~i*~~~l' .
Ull:~Utt,)l' paate 'scrie4 volume ~ingpr ~i Sit-~i aiij}ljo:fi~tlll~~~~j, la. ute.nnura ~tiin[ificii! Adesea aceste volume suntjdOa~ sumati2Jiri ale nlror lucdiri f.irli sa adudi 11imic nou rlin pund d~ ~ ~. j
.. . " . j .
ca
.I
229
!'
..
ra\Jnc1a~ li indepJine~ttlTtll:tctia
..
-::_.\
sucial.ii
230
...
:231
..
.
....
:' ~
_.
......
:
. . .. :~
dlitelf
'1\tttelumniitipo~~~~
-v-.._.
_::t--~~;~~!;~~~~~~~~rf~K~~~i~l\m~~;.i~';~;ers~l
., 'fiiP i1J(l'e ,
.,:~~~~~~~t-l~r,,,.,"i
:~~=t;&!fi
,,., ' ' " j'
Plntre
:.,.,,;_:~":~~-.: ~=-:
235
'"""1-
::!
~.
'
Nuvorbescaici de erolHn prelncrareastatistidimartmnticii (de . se poate datpraprogranm~ul stlttistic sauuaoretori de tiplhire) ci de erori . metodologice '1iu1damentnle~ Amimesc Gil exemplu,
mod c~mplet -neprofesiopist a cpnstmctelor de "mediere~ ~ "~odeJ_~; la,i Bl.\)."on ii~eruiyau nr~tat din 1986 cum 8e daf~~tilZii a~ts~n~vte la.niyel~tio.Jii 1n analiza smtistidi. ~u~~~ mnl'lln~hl9fi lC: t1tfli~nzlfcasinf:!nlmeprqdtlclind aslfel erori collCf!J.)ttlft le .IUJPOrrante, .~poi sunt 'ftecvente erorile . cazul com'J>aratlllo~ tnultiple.ll\stfel~ dncll BVf!m trel comp8r8pi~l testul "~ pra~ullitnHJi de seirinifi(lati'?. stn1fsilblt n~ mdi este ci . P~05:3~~.qls~nf:rt;Idetalil referitoa~e lamodurtn cam se aplica .
n.os
. (v.~ tabelal4) pentru diver~ design~url He' cercetare nnmtlntl nllntlT\'desutl,ft;n{i neuesati penub alestn ipoteza.Las cercetiitorii
~onstmtte pe.ntnt ~ Pl)tea. detecta e:feciul existent) a dus la mlerpretarea unQr re;~ullatc seml1ifi~htivo cafiindnesemnlficntive. On~cilte ~on.cl';'Zii lnteresante au t;nurlt astfel'?! Prezint .rnaijos
a~east.\ ft>rectre -Bonferroni.- veii David ~i colab., sub tipar). Oare dite. c~ncluzH .suspnutepe" .nstfel de aualize sunt de fitpt v~r1J.e goale flhii supmt ~riinfific?l In vern, neluareaJn calcul a puteni ~hl!istice.(ex.. numfiru~ mini~de;subiecfi in et~nntioanele
..cor~punilcal~~.tr~id!mcnai~J1ia!~ ll'.~ri~lil::fcctlllu~ ll'i~ept?t(de ~~~~~n~n (a drt'.i]p~) (dtlpllColtcn. 19?2): (l) m~nme ft cdi:etu!m mtcil L0-..7o)~ <;~
miirill1ea efci!tqltlin'll!die (:20~.50); 1T1ilqme~ 1\ efectuhu mnre f'"7"0pent~ll
11..2 vnrinbile flrt:llictor. b-'Jvllriabil predictor; c4varinhile predu;tor, II . .. .. .
-u~ llid~~
..
. :
..
-
.. . . . . . .. . . . .
. ..
.. .
i.
i .J
d_omenm eli se perpetueazlt fn prac.icl1 nn dualism ~arreiiim ort()dox.. Qolegii~medici nfinnn adesea ca daca.exism leziune btpchintica atuncieste elat di mr avem. ce sif f~cem cu 0
sa seproie:!~ 'Ur acesteinformarii ~ish-~i autoevnlueze Jucrarile incarenu tu..J ~b(iriutrezriltate se'rnnificativel _. ~in ptinct de-vedere t~reti~eatelnf"ric~nrort~ntru acest
prnfaslonist chestionnnu menm subs~mtul biochin,ic a~.. nnor . fenomen~ psihologice Probabil. ca prin . aceastli- atlNdm~. aLl certirudinea en ceea-ce:stueliazli ex.istli (1n sens fi2ic)l_. dar Ste pi\eat ciimai au nevoieif~'il}\!ea.st~ certirud~ne Cfilltl<P_~iho1~gia en o-:nintn s~a j11stificnt de zeeide nni:j\ce~ttQ. SUll_[ uceta.pe care eu tim~mesc cei n"i"ai buoi psi110ldgi dintre medici ~i cei mai putin psih()logi dintre psihologi! Prin prisma acesrui dualism
237
feroce, am vfu.utrenasdind.in Romfiuia cercetari cme murit iu .alte tar~odatit cu evotuUaJ~ un model bio~psiho-sociai. piecum cele .lil.~~!1f~t!.~ratlidi fen~n~uele b.ipnotl.ce suuL a~o~npiolale de 1Jl(~d.tfip~n; ~erebrale etc_ Ac~te ~erc:etfiri c~;i.viieaza substratul biological unorfenomene ps.iltologice;sullt de
liT~UraJat. daca
au
F2
ne~roblolog!Cf!~~biochi.n~cespecif.icepenlntas~tepslltologice
ele. UrmarC{iC
Sa descop~re. pat~e0-Ufi
.\::J~;.A::\
B .. F1 .
sp~cifice; in aceasHidi~ectie. eie .pot contrihuila(}ezvoltarea mor uoi tehnologiiin psillop~tolC?giel.Da.<;nt~sa.o.ceslecercet5ri arata uu!lmi;. (cu~ a~~ea s~ illtfu.npl~J :di .atiUI"J.tite T~nomeue psi~o~ogice (e'll:. fenoJnen~ .~lppoLic~ .ef~~uJ.. pla~bo. slari eJ~10\touale ._tull:J.ur;;id cerebt~le. et~.J au . _ 0 corespondenta ne~JOcerebi.<tJ.a SUI,l bi()(;himicli alupcieleSl)Jl{; SOlemnj:tiitibannle
: ep1~tie r;.i g~dir~I). P<B.i ~~u~tintd~ ze~ide ani catJ:Jihit!w ~te : ftltJctie a ctei er~ui7 De ce v:a.:ruirati~iva bucnratt afi,tnci drag.t cole&i ci4td ''d~c0perit_i''cafenoJueu~lepsihologicesp.l!cifice :p~ (!l.\fe !e studiuti a\t corespondent neuro~erebrru'll)q;t~ttu ati \c~zttlcaaceste -feuomene pe care 1eexperienfi~nlcU l(ltiiexista
1
ae
:ln ae~:?l fij.dl. .a Rvea pretenti~ envoi c!ari.ftcaa.i(;j relafiadiutre ipsibic . lii biologic . (eanu._este daJ"i~c~tiinici-~-.lltenttprn de 11Slle~iWf~i.tt1)votprezentait~conUnunre.~ucflnt.(peJ.ltJ:~detn.Ui
1vez~Iti.rscb,.l990), l'l~oduliucaret(~buievazul.3.aceast~rela\ie
prezeJJtallimai jos ~rata di.dis~sul psihologi.c ~icelinedical
tiiferi~e penLru nee~i persoana ~llimbajul!lSjJu;logic ~J:~l bioJ;nedi~al sunt dC$cd~i diferite ale 1_1celuia~iJenqm~L1.
pupa cum
estea\Jsurdsltspunem_diMuh~nmadA.li este.cau~al\JiC<tSsius
~laysuu. Cassjus. Clay cauzeaz~ pe Muhau.wdl\.li.nu are sens sa ue; puuem mereu problema da~a biolo&ictll ~a~lzeaza
233
psihologicul sauinv~rs,fact(Jrli p;;JI~olggid Cl\Uztnzii ~nodifidiri bltdP.gice. in figUFcJ.7 ~.P 1 ,~e po,ate tefe:d.~prc:e:t~itlPl~tlll sc~l~~e1e coguitive negative.D~t;Jgureleuu~-usUi!n~e~. P1oba~!l.ca l?~ le Gorespunde 0 anun:uta realitate neurPtl!O~Ogl~a(B 1pl'l!(":l.t~ tta.s--ar putea referi taun deficit de.$~rotoutntt. Scltema cQgn~t~ya negativiteste cautil"pettll:U o ~rilr~,d~m:e.aiva {~2):}\ces~Hdiul: desigur, i.i cot($pundeo reaJ.itat~ ~'~ur?bi()l~&,-pli ~ 2) (t~oteti~. 0 amplitttdine sdzutl\ a pot~:;npnlull:lJ.. posl81naplJe excttu\orJ. Afladr.tr, teoriapsihologid\ ad~p1-esiel!1i ~a~l;Ji~logicijno ~~n~ in opo'litie sau altennnive.Ele sunl descrieudifelJte nl7 ~celum* feuomen;'in Qcest cOllleKt, ~is~ursutc~auzal" (febuie UlCU~i~llll in cadrulacelulru;i limbaj . .1\.fitnt.a\ia: _sclw:mde cogmtJvc
.>.
239
cauzeazii ldiirea depr~i va medical urmfind ipo~ 'uryurea.corespnnde inlimbaj bio. de sem;onina d.eter::~oastra a~ten~oli., sfiro1.apei eli: deficitul pos_tsinaptic excitntor. D~:c~~t~~t::me l:-~\Sa a potentialu\ni scheme ~ngn"t' rotonma nu ne face sa avem ~: 1 tve negative ci ea este d . :;chemelor COgnitive n . I . O escnere btologica 11 .rc egatave Asadar dac"' .enome:n avem ntilt teorii 'l J . a nsupra Ull\li cnre este teorla P"" c pst 10 ~g~ce dit !ii reorii biomedicule ... are o prefera ? D d exempl~;~. 'am pntea sli facem o m: epm e de situope. Spre nnahzii neurocerehmlt\ asociatli deficintlui de scris-citit A psihologi~li n aceswi deftcl;~ute; Ynsli sa face_~ l}i o annlhli. mai util~ in acest caz? Art .li nn: mtre cele doua abordari este sll claborez progn\me d ~ zta pst1l?logjcl1 'i'n.at;estcazJnli. ajutli . 1 e tn elvenftB penll'\1 d l cttitu tu. Nn ayn au-zit incli de " . ezvo tarea ~crismtl. invete cum sa s~riu' t 1 . pa:itsle Cftrc odatli tnghi{ite sl1 rermenl oi~lo,Pci ~ten.:ai ~'~~;;;nbn 'in alte siruatii. o nnnlizii; in Spre e:x.empln. p.rezen ttt halu ~ t. ~tna in termeni psihologici. psi~ologic daro teorie din cm~tulor _P?at~ ~ :-xplicatii !li maa utili\ deoaiece ea ~110pec~ ps1hia:tne1 btologice este s-a ex:pnmatin trata ~ care pot reduce inte . mente me<llcamentoase Rezumfind renlitat.. ""esT~.St~atea. ~i fTecventa ha)ucinariiJor ..- ,e complexa - 1 . . t 'les:cderea noas-trl!i. fiicutl!i. a~e -~ mu ~~m~chuli. A,!ladnr. !li mnlriniveladi. Linib;ijul sihdlo&~et ~ealtt!ip trebuie sll fie descried iliferire ale aceli I p ..11 gtc "l:t eel b\ologic par sn fie vczi Kirsc;b: \990). ~ad~::; e~men ~enU:! deta1ii $i implica{.ii neurobiologrc ill llno (! raga colega eat-e snldiati.. subsltattil B}'ltinemflacum dt'tpa"'r t=tnomene p&ih?1ogice. tlebnie sl mai l1 n a Vl"Crrje. en. Q.,.; '-' are corespondent-.. . ,,.ce ..:enomen psiholooi..lenrocerebral si dec- d " t>"cert:et~rile voa~tre ca an I, act, nu ariita(i in
0
lngrup ne ~gndl c~ P"'dUSUl ~wnutd4pli~e:!"' li!1lill>le eelhi care l-a ereat. Sp:""' uemplll. gruput de psiholngi de \n .Universita"'lll\btJi-ll"lyal.~in Clnj a(ost recent illlpliCot intr-
'i
.!
. 'I
.. ,
psihologice.lmi am1ndin uo test 'de . tc-Se clar cl\ ntunci ci\nd !1-a nle utuli . !"ll"'iml d"."' c.nd< dt Mnncll) n dlls l~ unprodns cpte nti rlJ.ai sea~linti"c\1 prill\a sch i'l\ .dar- Cfire
elnboi-a~ea unor~t~ ~ii~.str.mnentare ell\h~rat U\\l~l te~re, Pff[llt~itnte deeizitiri~ll\, prime1~ -propunel-fin~ividu()le
~~
constitlli~
~~;,_
~iPl\
este,prohabil.mtul.dintl!e ceie m~t -bpne testa tle cnpncitm:e ~iiion~Uie\abOtttte:Dl tarli\ Dacl\;nn arfifost'in final ~flt(ib~ltia
-:1
~
' --'
tuig~jllll1!!!~tul'tc.>;oreJ:.i~? . nlJucii\l;totera a&elfi!ii. (chil\t C\l uncle . seg\_nen~~ Cc:illlUnl'tde teXt) dar ipotezele, obiectivele,llietoQa ~i
--'
.I
sttld,eut. ttl1ll~1J}~d f\SpecteclifedtR nie a~lninl}i fenomen. Ei~ine, deitr ln.:!rlidleJ~P(!ctiV~ lW:fi.p.untt fi publitnteJn revist~ de
pre~tigiudi~; shain~~at. ~tudentii erau pe cale sl\ fieexmn[riclllati p~lnoti;t\l d1lllct:eL\zltla aocen~i temli :Ji atlliJcrliri dediJ'lon'le
.. i
vJ
l'l
profesioni~n ca h1edirild sl)nt. diferlte dat aborden-z..l\ acel~\ feU'omen. amob,in~t Gastudentiisn nofie exmatricnla(i ~i p s-<l.
A~ a Cllffl
am mai mbnr .t Ine ezvoltat.cnltul munciiln gnlp. ,tona pe parcursul lucrlirii, modemli
~tiin~a
dafposihilitntea sli-~i sost1nn:exa'menul "!mill vii tor! Atund. mia pan1t d\u pennu impUcaxea mila in alte nniverliitati romfi~e~ti.
2.'11
240
I.
..
- , .
..
mi-::ruureditnenaionat revC!JlU\iil~" 'li stilu[ de a face ~tiiuta dJJp~~.a,zll~~Qf(.t.j,l~q~~~;\~J;i.lfq~t,W.~~c::bq~l r M d' ' ~ SUA A .. . 1 .. . . ~lll,;f~\~~1,~~~ '!!. . I .<!~ . . > ~:,lCizi]~~;~U.. ,. : : t:~'l.t;O ~,a,~,
~i
'::~i~~:~~r:e~~~~;;;t.rtr$~~~~~~,~,~~~t~j~f.te:;au' ,.
. . . , .~lS,_,Q l . ~... ,_,
<
,,ht~~
perlondaromanticiiexp~e nJipsei!Y'iiUi.Jitdd~~~ii!~hsWlos
de .a !ace Qtiii~~ iu ~ameniul meu de inteJ;eBfL\rcdu"ile scrise dupii;, l,Qij(J!SU.UL. eel~ C8f0 JnJidef"meSei'f care''e~prim.ii. Ull ra\ionnlism critic ent~nst in tot ceea ce Ja~~eu Hl'aUi
,dofC#.~l!llla reyotu""lta~~; dej~~7f~;4~jl " poate n \eotl:sid~tli ca: a.tar~:;,p~~ eft@ 11 -~ 'j l"ecet1z.U . intenta\i(Jilale i mn(~~,.pr~bit pu . '~'? ., e (chini ~i tit r:eiuniaf!). Safili'cfal-itn~i~~U!! .busta eSLenumala&=a ' attlUnn :t.]! . '' on~li :;isin~;;ea care, . . . s co.lri ... . . . ,. psiliologieltn Romitun p,_-in pUf:ilicatiiin ta .,. .. . . insli lfi-ou ditnensiuuat ,corect luc~rile 11i nutut Pretins eli ;,t\l~~Bl(f.Jibu\\i
. i.
.t:evelutie,nare"iJil.d~~a.lC!llJJ:ttlttlii~!tjilltifl~li~iiJjuSJleDBci
. c~,Ji'~cest . .nvalonn:a
_:
't '
243
eel mai rare nu n valorii srji'i1lifice. Probnbil ca'va rrebui sil . ' a~teptiimun thnp'pfina dind l11tmrile se vor m;eza. SLalele i:le ii\rmmnc au tel\llinta sa-~iaduca lfingliele ~isa lllTlllllWeW (m\mai pan laim nivelinsala care nu se sin1t AJl1tmintnti !) iobagi ~~
~
'
'
'
1 .. R ez.t.lltate1e .i\t.n..tl\. . 1. ' 0 . logta. . ~.~ 1 1 \1nfi.nd c ...ont. ,,. ' .ca - -ps.~ al lucrurcmarcau . . i.k. vi?.ib.i.lii.p t.IOll. ..le-aavn . .. t;~.'t?-travel:ZSat\0 perW<ldi\ . pla. . wterna. .-- 'heilogta u.... . .. --1
-': . . .. .. v . . . .. ,
I:I. .
~.
~- d'rniclrom~-\ocascl\ e'::ltc
,
..
:
..
care 't\n. sunt impvesionat.i de srriilucirea din iannaroc. Cnm &pun~a nn htlTIPI~i~ten :d~-al1.1\eu.~b:ehlliea li al}tepili~"l en n noul\ gener1':{ie1spe~mai madosllt; mni i~riricii fii -rnai at;itoretlexivli. sa njunglffn pftrgbiife de purere ~i sa scllimbe ceva, aducand normalit.aten ~ dt1menit1. : . .. . . . _ ... Revenind la investig~titl nonsh1i- earctfc altfel va:confirma cele afinuntc t'il'a'i sus .... tez\ilflteTe ob.tinute pli~annli:ia ba:zelor
der;laten&entionnteanterioistmtprezcnt.atctn tnbcle5 ~16{pentru
..:l
I
;. i
dett\lii pilvllld aceste reznltn'te ~i metod.ologia lor de oh\lnere vezi David ~-i colab 2GO:!).
Tnhclul S. Vhiliilitnt~B inh:rna!i~nnla n psilolngld dfnice
l'nnt!ine.~ti
:. ~
~
LECJENQA . : . . . " . - llotl1l dt: ottlcol~ 11ublil ,~impnCIUl direcl cttnn~tfie81lt ~nn~~~;r;e clhre me~'lbti\ cu\elh"~-
\ .
....
U)ld-impnelul . tTeJ,: cu ...f' biil catedn:lpr (le l'sinoiQJl,t~ llu pllnll tn 1001 (lltclu!i\") do .dttclS.'y ~~m u unfac.IOr de \Jrtpnct nlil.i ntnrc ~il
ea1e ill ~v\ste,_c!Matc1AlP8"?a 16 ~00 1 l~ri\ ~ nrririule publican~ . de ""iholoJl;o Ci'' 1\lnc.tte tn llnul 2 1 . ,._ \ Iar .-- . d. anfific:at prln .numw" . . . . . . ,.__
1,
.. ' . de . .: . . '.
. ~tc. . > . . . . . . . . . . .. .. . - . . ....... .. . e re!lnrse~ E.1 s'-a cntculat 'ill'\pi\1"\l!id _. .. .-lR'-ialpactulJ&pOrtQt la nt~mnn:i d sibologie (.in func{ieii\'Bn~l2001) ... ,. a,-,"1.1. llllirultllc . mbri. lo. ~ 1.. d.El. s-,a ID rlja. ~~tc.IOT. tlflep numant ... res. u.;.e "" - . alC\Ih\t . lRM~impiiC\lt\ mnr,r rt\P,OriD - . . [ted ... \or de psihologle {il' funC\\U - - . . d ,.D,.II la lnlmi\rnlmembolar en re .. . . - . !
1
fnnctie~n2l}inrevlstecotnle
l,~ ... .. ..
. I
.;
~'
c..
lftlpltr\IU
1Y
.!
IiQJ!NpA
fu~)
. !
. . . VJ)..:vizihilitarea di#ia. s ..a cnlcuhu prin n~tmi1rul !lc artieole puhhc~te de c:lltl'\:1 l\lCJ!1brii ClllCtlreJor depsihofogie. (fn ftm~tle in2()01) pllnll l1\ .zoo l .Cinclnslv}~ . llrti~<OI<; HisponibUc pt:-. bllze1e. de date men(ionnfe
cal~ulnt
' . . rest:rllns ele colegi. este cea c:tre, a nutamlui ~1 ale unm grill? x .b:li.. ate date.le ararfind d\ . . -~eativ la aeeastn VlZl I u contribmt-semnl'' . . bine dezvoltati\ ihn psihoiogin eli nidi oe la- C\ll~ ~~ c~=ceste ana1i_2.e 1-evisfa tftrli Menponez cl\ la da~ cnn am t.rnipe C:reie.r . . : .. d sn te Comlitive din Romama. Co.,
'~
..
l\SOCJfttlei e . m,
..
245
............
._~~..r-.
~evjs~ n~a ~afaptul ca psibologiaclirtica delu ~luJnre,~nru mru-e V;i2;i~llitf!l~~interua~onaHifiira ca ea sa fie detennin~ti{d~- publicatiil~ nute~ilor de la Cluj in revista proprie este un:lucru de ap~E!ciat. Din,. pacate. aceasti,i vizibilitale este redosit dadi. (acell1 co.mparatil cu alt~~psibologii preGux'l.rcea aineri.cari"ii sau c,hi~ JitllaQdeza (peptru detalii vezl Dav!d ~i cola b. Z002). ~entru a c~te yizibllitateapsiho!ogji eUnice rinnlt~1'1Li- este nec~ar~pubUcarea luJ;rarilor in rev~te vi-dbHe ~i hilluellie tliJl Ji~eralttrA .~t.iiutH1t1a inte:matiunala. 'Pn)habH .cit mfti plara c~ndi\ioilare a Protnoxlltii ncadeniice pe-bam neestui. cri~riu ar d'clt;e;ln o mai ll"llU'e vizibilitate ~ psif19lrigiei CJinice ro~u&n.e~li P$ scenainternatlomda. . . . . . . . >. . . . .. .. .. A~1aliza factorului.de impat:t Mpsilullogi.~icllll,i<:eron~~~l~ti arat~i-o, lmng~ue similadi. Fact(:uul de irpp;~c~ .a. Jostlll}'Uizat cL~atl!iU.dlnd numarufde.articole3aulucrad publlc:l,llein ftliviste cotatt:lS!, ~,>i auurne.deditrelnsti~tul pe!llru1nfmmare ~tih;tifidi (I 1stitut.efor Scientifk: lnfomlation~ISIJ.x:te,vi3tele cota.l~ISI cohstitui~ elita mvistelor~tiin~fice. Sp~ e~e~11plu; Jv1EDEINE include .Peste 4 ooo de reviste,- llU-I'S"YCJ-UNFOinj\fx:de qoo~ Cu. toate acestea, ce~cetltilf! re(!f!L~a~ aril.ta~ ca doar 150 do re~isle'acoperiijumatate diu toatf:cltllrile indoJUeQiu~Iun,kfert din ceeaestepublicatf.Ooxfield, J990; J?96). ~up~us, 2()QOde rev~sle ~coeedi 35%. ~11 toate publi~le ~195% din toate a1t!~o!elt: citate. fiiecare-revista cotatllSI..J;tee,.9t'lc~lat . uu faptor de impact, care ~UUn.Uuenta nt:eleli)!Yis!elndotJieqil,l. ilnr~ desprien~ simpla, fe.ctqru.l de imp~ptnl. unei rhviste se calculeuza imp:irtinlllnull.lar de ci~i {in,tlt:QJii~orU doi anide Ia publicarea articolelort:itate) pe.~Je-auprintifin altere-ifiSte toal~ artlcolele publi~ateinrevistaXintr-uuan.Jh numfu"tjl de artit;ole publicate in revista X pe Parl;ursula~l~~ al). Cen:et,arile au ar. al~tca factorul de impact fi}revisteiesteun bllllprediclor I . . .. ....... . . . :
Compvmummr, riu. eraJnc;lvsa iu P~YCHOJNFO. Gnrpul.de la GluJ are Lendinta sa publiceJ:ezultatele-~tiinlifice in aceastii
a1 cit~hHor viitqa.re; ale articolelor publicat~ in ace.asUi revislit D~i UnivemitateaBabell-:Bolyai. prinlUeEiirile.autarului. ure
celmaimareimpactdiutafiiinpsiliiJ~ogiaclinicahtterua\ionala,
psibqlogia clinicli rqmaneaspa ma. est~ ~n jucator hnp?rtant in ~tiinta internationalii (pe~~t.ru detalii veiiillavid $i colab. ~002). A~odar. chin.: d.{lcapsi!tologia clinidiromftneascaesle vizihiUi. -P~IJS~le ei nusunt, indi, _cotupetitive Q.i. in oonpecinHi. nn jucam un rot semuificuliv p.e st;ena tii.nfificaJntemf1tionnfiL ~robabil. c:;_ o.s~te~e ~licien~a pen\~~ 11: cre::;te u11pactul psp~ologiei eUnice I()J11BJ1e~ti .pe scenn mter:uatlt:tnaUi.ar fl: ., . ~ Condi(ionarea promov;,idlor acnd~mice ~e publicatli in rev isle cotate de cli.tr~ISI; Alocarea p~ferentiala de J:csJ;tll!e finnnciare ~i granlmi de cerceJ:are celO{ care dej~ ~i-au dc.wedit'competentn prin contribu\li 11tiiutificede valoare iulerna\ionalii(ex. pl.tblicatii in revlste lSl).. Meotionez ~ci un COl: AAre utlconsidel" ilusu-ntlv. Un.grantdecen;etare care aJOstcousiclerat excelent ~.'flteslote df (he art" de ditre recenwLii lnternn\lqnaU ~j ctu:e n pdmit fblaJJ\f,lre in~ematiot}ala pentru cirlci a,(li -~ fo:lt lrimis (jnlr-o varianta:adaptnUi pentru R9J,Jl.fi.llif\),.p~ntru nverifica f}i modul_ de alocare a .grnnturilorin \iUii~ la Consiliul Nif\i~nal nl Cel"Ce,tfu ii Stiin~ifice din iuvii\lhl:tfultul Superior (Cl':'fCSIS). A~est gn1.nt a fost evruQnt cu 8~.33.d,e. punc~.dintOO pos~t,ile.11i l(Jcolizal undevain a tloua tteitne ti~n- totalitnt,ea aplic~~fihjt; l'fu mai
ve
m~nVon~z.detalint fa.ptul eli aeea.stlldecizie s--a ll1nt ~Jh'n n ~i :;c .romunica ~melttariUe recen:wrllor(mltcar inTe-LQtnntl)pebn~n eiiroQI. s~a fiieut nceqs'ta. clasifiearf!. practici\ norJualti lu .orice irultituti~ se.doasii car~ oferti foriduri pent.rq cerc~lai:e. :m binc,
cdlerillc~ CNCSlS
suut ex.Lrem de
psiholqgic clinidi~i psil~{}patologi~ la.niv.ellnt~laPoa~nl(usll~! ei a\1 Jdentifi8ltptobleme alegranlu11il neiden~cate.de expet1U it)ternati_onali) fte ci alocarearesun;clor de fiiumtnm se face dupa
1<17
246
. . . . ..::...
~
..1 .
\
sonal(eK. testul: de ~bllitliticogni tive, i~lervipli~~lructu!~t etc.} ~,i frecventa lordeutilizare inpractidi, Judge(19~J7.)qbs~rva di .In pnlcticilutili.~ren acestorj11strurJ1ente ~pri ~~~gbi(Jatii de
in1pactiti doriieniu (ex. Church, l997;Guioll. 2000; ,Judge, 1997; Klimos.ki, 1997; Latha~n. 1997) suntn~cesare!' (1) spotiren numfuu.luh:le ore tle.IJainiJlg lncer~etare in ~druJ prograxuelor de fonnare itt psiholagia Jfi\mcii-in"us\i"iala- organizatiouaUi; . (~lo ma.i buna diseminare a rdulta.t~l<Jr .exlstenle ln cercetarea fun~arimntala ~i. aplicatii dbl.piihQlogia muo.ciib)dustrlala-o~ganiza\ionalli;f..
acUunide validnre:C:Peficie1ltuJ de comlatiei~tb;e VBlidi~atea lor ~i frec~enta lor dt? ~tilii;are (!~te ~e :- OJ(1'7, ceeu ce in~ennmit u~matorullu~nt: cucat .l1Ll instt.1lt11~ntpsUtolQgic~tentaiputin vf.W.d. _c~t _ al~.t .f!l _ este mat d~-- u~;?:.at. in prncuca psillglogiei n,tu,nicii...i.ttd\1 s~ial~;.otgtm~'Zll,\~{)Ual~l Chi at- ntqnci t;ft!Jtl, exista
Cfl"Celiiri rlguroase cu implicapi practice, npar p-robleme in p::;ihol:()&ia lll~tu:li-inauslriaUl-'otgoni.zntjntt.nlli_ priviud dise~nimuenlor (Judge,l997). Este, vorba d6 r.re~erea de Ja dpmelli.l]l~tiinpft~, dJolaborator,ilil'i"actica.Adeseit fin.i'tele decoJt:;u~t.alltu, tltt ~unt ghidat:e de rezullatele cercetlifii:~l.iii1\ifice, ci spmtttumagedlot ceen ~ea~tia.dorese ~iiauilih inptus, ele s~n; ,~fl~;~o . founat6 dit.LJ,teprofeSioui~tlin _psiliol(Jgie,oferind sci,ni<:if d~a:;i~t~htltpsihologica ciupa uneurs de c~teyd:luni! ~\~ desic (veuClutrcb~ 1;991 peulnl detnl~}c~zulclisculat in -
f'?nnare in domeniul psiltolo~ic. ei p.uUtnd aduce. ltll piu.s de rigoare ~i prncticii vnliduti \ltHn\ific lll domeuiu. _ . _. . . Un_obslacol in"!(JQrt~n-t pecarestud!ifc lJtiiUtlfice in pslllolo~ia_an\,ncii..hld\~~-Jall"'9tgt\Lli't.a\ionali ttebui~.sl\-1 trendi
3C. rr;fer~ la ctiterille de eUc~eiJtii folosite. Acles~-i, qcensu\ efici~u\i\ este evnluatii prin u~illtalea uxp1irn~tll lu b~nt (l..uw.
"faUS~reeqournai, in 1~97, care a aram~cli'o frrma iJ11p6rtaota d,~. t;QnsllJ tall\~ psihalogicii-diniSl.JA aspus e~act a eel~~ luctu la: Z4. de coropanU n1ari, diagnosticfutd acelea;d prollh~me ~i S\lgerthuLaceJe~i stfategji de"modj.fic~b;ellf1 phtS, Jn~een ce . prive:;te pr~gt'al).lele de uainlng ~ferite de dif~~ite.fh:t~ de ccin~tiltimta~rareoifele suut validate :;tiiutific~ 111iji ;ties atunci di.)Jl{ ele suntofedte de profesio~~U:flira o-ptegaJirep~_illologid\ _ (1 ~dge,l997;Pj tadtr, 2000): S~ C<~adesen tuulfi. angruati ai
unor firme deconsultanta n\l Sut\l:interes~\1 in a consjdern r4uJ Uttele oferi~ de ~visl.~le :jt~npfiC(! de sp~jllilate, ofelind
pare
simptomelor .pacientu1ui, in. psibologla nnn~cii-iudustl'ialli orgoniz;atlqnnUi adese(l nelnterese~2Sa ditect redueeren plerderilor ~.l c~~lerea veniturilor en unnare.ttiuterventiilor psibologke.l\c~tcr.iterh.t e8tetnsa=vnul.:kt~m deprag.malic ceea ce J.te pQ~tleJndepiirla un~oride angajw:nefi.lttl ~liintHic. Sa nigutneJ)tatnacestlucru~ lnteiventiile de psihologia lm.lnfH 7lu.dustdaU\organiza{ionalii uu :vizeazli dir~ct cr~.terea -venituri\or ci e'e -yizenza modificarea mmr .factorI" p~ilJo-sociali(eJJ' Sfl.tisfactia in muucli, a~tocontrolul emotiih:n!uegnU-ve), modifica}'e cll{e apoi poate induce cr~terea ve.niltlrUo.r. Ei bine, ~l)nf1contde ocest lucru, \lll program de interven'i~ duce ~tfello c[t:t:lereu venitnrilOCJlU ppate fi asunmt automat cafii11d -::auzfi a acelej
care
1nai deghtba servidi care se vaod ~i nu cat"{:.~unt valjda.te~[jintific (Church, 1997; Pltariu, 2000). A!ia cum sugereaza uut?tii de
2.50
2.5!
C~ este p~s!hil ca intre A ~i C siifi interveniL alti factori (e~. .fluehlat.iile pietei) GAreau dusJtt aparitia luiC. .. Chiar 1Ji. -~- conditiHe !n care programul de interventie este ea.uzil~llistaUi a_modifidhilor in veniruri (cauza proximalii fiind factorii psibologici modifiCD{i de programtihkinlclVentie), acensr~ nn fn~~nll\nlt.nnromnl eii teorin ~~ madelulteoretic care ao gPP~.I"i\t acestpt"~grtnn d_e inteaventie aunt.corecte. tn principiu. pc.nmtn:eas~ ~ficient! p_ot fi n~gajato o. ~nfiniatede explicatii . pruJ~ole~'ce -~- de,~lode~~teQr~tlce A~adar. daclt robd6lulteoretic nn este vnlidat scpa1:at fatlide ef'ieiental\li pragmnticn se proclnc
m~medsme.indusrrial~-organiza(ionale!
mg
car~ se ocur)a cu fomlim~a.profesodlorpentrn inviitiimfintul pte?l)iv~sita~~; ~~ afirm~t oil. est{} -Hflilf!Sara pcomovaron! unei
mgJv.aliQ8.~1! ~nu eli nu se Incearcli _ promovarea unoraspecre vahi!at~ fjluntific (f?etltnrastfelde pl'Ogutll)e veziBriner. 2000)~ ~fi~1 doar, nlhturi de ~lti autorJ (ox. Briner. 2000;Chureh. 1997;
; ~Tt.vreau.-sa exager~z sugeriiqil ca 1ri prociica psihologiei ~nul~c~l:utdnstdole-:owgttnizatiotra1~ nusu~t pf()gl'ame. de trn hl-
donteniu~ fn plu:t,cred eM psihalogiei .muncii;industriule~ or.g~uizutionale tl va fi mult nuti gren ca p$ibologiei eUnice sa
intalneascit
trullleconon1!C - e.ste gJlidat de principiuFprofltUlui nu de principiul v~liditiipiftiinpfice. De~i adesea aceste dbu~c1ite,-ii por sl1 m.eargl}mprcuna~ tot la .fol de bine ele por d. nu se
.. fosr,biA).odatijJ1.tpte de.ce~tare. ele 8\I\lnele Piublenle,.~enrru a(!eslea. cereetarenfundatml1taHtdinpsiti~!Ggiea fqst meren o snni~ de cn~o~_tin{e" Yn plus.-pen:etnre~ aplicptli ~ni~i~t~d_i~pct in .n~te dp1flenii ~i-a adus prortriul apon-lallagnjul,tforcttico. a11licnn v. Din plicate insli ncestnucleu satilHes a fostcon.ralttinat .de sf~mdardele domaninlui.tn-care llC"estuaiscipline f~(!{io~e~z~. Psi~ioJogia clinic~. umnatjnd mpdelul medicinei.~-a fgchlizal pe.efi~ienta pr~gram~orde -interventie at:eastad~clind ~1neori
cfit ~~;vnliditatea re()rieisau amQ(Jelul~i r~oretic cun~l-~1ge~era1, .. tJltfe! vom produce mes-me'risme ednca~Julle.:~cola!'"e nprpbate de Guveml _ _ __ ..-.... _. . . . _ _ _ ___ . _ . __ . . . -i ..._ . _ ._:; Yn.poncluzle. d~it'a~urileaplicnte ale.psihol()gi7ipu au
.educa!I~J._ m ~e_eJl c~ priv~~teinstituiren \mei _curricule .ednl!~ti011ale e~te atlttSea recun~terea ei de clttredivf!.tStifomri
~i~i i~ ceea ~-~-- p~ive$re Pfibi!!loQia eduo.s(ii:Mlnlli-~calnr~ . hl~nmlr~~tsta,__rmu bn)e. :Prin.~piul ful)darucnral in domcniul
laigfiOf~ren ;v~tU11\rii mt}d~l~lorteore,oee. _lVIi>J~n!ea m~dicinei validat~ s;tiintific (evil.leoe.e:b~sedmediciue; EBM}es~e rrisli uu
~u~~t~9n~le sefna~.!le t::.a~a unor studji .care sa arine-ciflcien{a '1 ele1 C\~rrmule,efictentatUprim&tltin VQlumtd;de cuno~tinte Lledafi\Hve san procednt-.ale asimil.ate san in lll'[i indicato~-i
suport s~r~~s p~n~tilezvoltarea acestui nucleu ri~rbs in psi,1olotHa cljnic~.,"ViiroruJ,Ii'areroaiputindal.penh~celelalre d~liirni~B.le psU\olpgiei ~plic~tte.Ps!bologianmncii-indt~st'~iula m:g~uizatil)hala_aft:~st~e p~;re contamjnarli_-r:lestand.ardttl yti1deriiproclu~wui~j profi('-ceea cea dl}S doar htignorarea t1rlor.mo~~l~... tt!Qf~tfce.yi ~iJa p~omovaren'nneoria unor. prdceduri cnr~llUauvapditata ~tiintifjca. Din pacatedo~eniu t industrialleconofi)1c nu par,e pib~i s.cl1imbe shmdardu l :Qi sa promoveze o prncticli industrialn validara tiin{ific" A~at1ar. o
nu
253
.;_;
in acestdomeniu s.a cbnstruim e~anlioaue ~chivaleHt~ peutru studiu). Siniilar, psibolbgi&.eaue~~i~.JttaJ,a-~coladt a Jost cotitaminaUi.de standardl11.'deqiz.~ei prin:v9f'.~teaclevlitatcii adesea ea aincetMt'sn.p.t'otnov~z.e l11Q~ele.deintervenpebaute , pe teoriif~ndatneil~u.e~tiintiticptinsercetarea din psihologie I(Willinsky, 2{)021 ). darr~ori 11 te&!atempiric(l) va(jditntea i. nce.'ltl)l" ~Odf!le .teor~c~ apli~at~ tliiecl coJ~textului ~dtrcational
.sau(2Jt;~~ieuJa.pteooedUJ;Uorde.inLervett\ie/wn1su.lael.abol'ate 'pe1Jazaaces~o.r J~odele. Din fadcilte, in:educafie au ap5rtt~ voci (WilUnslcy, 2001) ca,reprQmovearJi o eduentie validatli~tiiu\ific
(evid~nce-based edltcation; EBJ.!) dttpliJuodelulmedicineivali~
astretde'iM~\:lare. d~i trebwereounqscut yapr~durn-~riiUHlor clioicec"Pn-tt~late. {RGl) trebuie sall~modifi~ntlpentni a .pu~ea n aplicaflitlmn,eniU1ui industrial~org~lizatlbll~l(e~. ~te ~nai greu
vulidati\ 17tiin~ific (eVidetice-based-Y'()t\ifln.dustl~nl/Qrgtltl~Uon psycb.olggy~}~fJ:WlOPJ_ trebule sit vil1~~hiat'~~la~H!~#1t!niu al psibolqgi~i~ -?sU10logia clinicl\ poate s~ fie l~tf ~lpdelpeJ:(fit! o
ou cred ace.stlucru (ma baz.ez c{md fac acen~La .nfirn1a\ie pe . ltlOde\ele- deja ex.istente de practica validati'i. ~tiin\i ri~:~ln loate
f.
. CAPll'OL\Jl.. 8
RElviARO FINALFlSAUUN~OUiNCEPliT
~i gnl& a se nfln pe vaL. altfel va :ft inecat!\. :Sumarizftud, exista ~a11:;e mru-i en _prdu~nd modelul psihologiei olinice, 58. asistlim, ju vHtorul aproplat, la un 1mtdel generaliz;at de p~acticli psiholqgidi vlllidati\ ~tlJntifit:: (evidenee-bnsed. psycbologlcal J;rnctke; EBPP). Aceasta esle pn;wocarea care stli}n fntu g~nera\iei actuale de cercetatori :'li pr-nclicieoi din psibologie ~i care da acestei genera~ii posibilltalea sa redefiueascl.\ prof~ia de psiholog :;;i modul in care se va.fa.ce psjh.ologie. Ti1llpuJ va alala t;at de- blne am utilizat aceasta ~ansiL Sigur; exis~1 po:;;ibllilatea r.a argmmmtlim di, pentru anumite disci.plioe a plicate ale psihologiei, modeluluneipractici validate l}tiiupfic nupoatefunctioua di11 cauzu parliculadliililor dome.uiului. D~i
254
. Am njuns !li la capatul acestei analize edUce a psiho~ patologiei en ~tiinta. Ce at!l rem1it si\ Wfiit pe JlOCUT$ul acestei lucrari7 . . . _ . . .. .. , , (l)Ca psihopatologii atlprobleme cu si~(emul Jorde d_mgnoslic ~ide evaluare tlini.d1; mai nnJlt. am ~tatat\;t\ p~-ofe."Jiun~tji mai e.l{perimentap nu stlllt ~'" performw.tO ~cc6.lpr~f~ionh:Ui mai pu~in ex.perimettta\l in a face. ppedJctii asttprn comportamentelorst.ibiet;tilg.rum~rl; . . _ . . _ . (2} ca. intetventiUe ~i trawmentele utillzate mpsdmpalo[ogte sunt de ~ficientll indoie~nica l}i elt .adesea .perf.ortunuta pi:u:Bp1-ofesioni~tUor este identi~ c;u ceo. a pl"'!~iolli!ililor; tn jJI\Is, psihopatologii uti sunt mai feLiciti aau mni saniitoi;i dJll. pu11i::Ldc vedei-ementnl decllt restul populaU.eli (3) Ca -cercelarea flkuHi:de p~l~oRatologi e.o;te adese-a distorsiouata. condusa de iuterese socio-ecunomice :?i ,_memi chiar de fraud a; - . .. . -. (4)Camo!lalilaten de thdnlng~ifprt~a.retudome&~lll efJ~ una dep~itM, defensiva ~i ~xperienta cJJIJldi Ill~ ducc Ul mod obligatoriu l~ exJ?erUza lii_performa.t:t\a.
ca
-..
.
.~'. 1:
biomedicalaJ_Jproacbes reliJ.IilcdundertlJeevldence;-bascd mcui~ cine (EBM) paradignt ortnore gene~lly the evidence~based . pr~~tice (EBP). Witho!lt h~ing perfect (tlley toQ'ba:v_e been cdti. ciz~cl i~tiilsbookl), lhese 'new p~adi~~~~S""- E)3M. and EB p - promote 11 ntore open aud_lc~s tlef~nsive ~pptu3.cli,. e~pt~ted
. <IS:
- . Here we are at the end of our critical analysis of psychopathology a~ scienc~, at;tal.Ysis bt!sedonour. e;o;.te"usiv~ revieW of nv?ilabl? da~a ~nd oru{iri d~sum!uariz.edittp,nwious books ottUus top1c (Beul:ler8l;_Malik,2oo~~~Ja\Ye&i 1.9~(); ~iijenfeld et.at~ 2003; Pnm&Rpss, Ji?9S)~ "\tVboXnretlle.gpints we man aged to mal<:e tbroughoutthis paper7 ' ( 1J P~?ycbopaUu7log!s~ encounter PJ:o~lelns with their di ~g11osis _u,nq clit~ical"eyj]_lyalion. S,Ylit~u; l~o~ver .. we have showu thatprofessionals are not better t~~~,P~Qft!~:d~nals at 1~mking predlction~ llb~!Jtb\lJnan subj~ctSbeha"lJot, bnsed ou the cJinicallillalYs~ they perfonu; . . ,
.(2) Tbe ~trqetilS a11cl flte ioterveut,iriqs tis~~ in psycbo-
(1) Evidence..based iJiago9sis nnd.clluicru eV:al\\atinn using rigorously -valldate.d psy.Jhological.instrumeni:S <ntd 1abora-.
tory tests; . . . ' (2).Evldence-,ba;;C:dinterventlons; alfttiou~bprC,moUng.ex perifuentalresults incongruelitwilhsystetn ~yths_and ellpecht- tioJlB proves. still difficult (see the ense of psychophanuacology
(ield); {3) .Basic antl applied resea._-b condt.tcled dg~nvW!Iy. -jn
,:
, accottlan~withthe ~datnentnlprindpl.e$ ~fsc1entifit: researclt f methodology adapted to the clinical S~lting; (4) FLexible trainlng programs, scjen\ificalty validated aud adapted to the requireJnents tJf a couthtuou.c;lychauging profes. sional domain. .
patJjology ~ oft~n of questi().ll.fl:ble eJf.u.U~mcy 311dfrequehtly .the pt.:r(Ofl1)anceofparav.I;qf~siou~is identiCilltcitbat of pro f~sionals;Jn 11ddition. psyr,:bop{ttholggis.br are uot.hs.ppier or mentnl1Y bellllhie[" thau the rest oftbepopulatiou; ; (3) TI1e re~eareh performed by psychop.ntlto~9gists ls of.ten distorted, driven by.socio...ecormmical.iiiletesis and, some limes, even a fraud; . (4) The methods of trainii1g in this area at'e_ obsolete, de~ f~n.sive,_wbile.cUnical e~q;u~riencedo~nolnece.'is~ily lead to performance ~nd expertise. Despite U1e5~ limitations~ that must he consi~eced reflectively and constructively and uot by ignorantly denying psychopathology as science which. fosters wilhdrn\.val and a de~
~:rensive attiludefrom ps)rchopathology. 1hereisa 'beallby'' nnd
, TI1e evolution of psychopatllOlogy as science r.ests on the . de\elopment of tll.iti rlgoro\ls lln:oretlcal and metbodologic;al cote and the coumge to promote it. For eiaruple,lwouid be pleased ) to &ee Sig_mund Freud listed in tbe historical references sectlo!t . ofthe current books on psycltopalltology, itiStead ofthecurreut trends aection. Honestly aud scientifically speaking, without emotional biaseS, in the era of evid~uce-basetl litedicine mul
.;evidence-based pl-nctice, Sigmund F-reud's place is iu \be hls- . tory chnpte5 or, at IJie most. nuder the probably efficacious 1 npproa~hes section.lt is a tnisforlunate habit of the pm;~l9 be-
.ginlhe theoretical approaches section in altnqst eyery boo}~ of _ '" Jisychopalbology witb Sigmundlitaurs psy~lioiliaiysis,,iu tl1e lack of data (see Appendix 1-the list of evig~ncc-based psyF-hotberapies) to support the scientific basis pf most ofl.hisa~.
~
Fren1.slheo_riesdo e~st:,tl}llY are extremely well hidden and guarded byth~ii proponents. This does not mean thatmnny of Sigmund Freuds thc.s('!S (oro~ otherdynamic-psychoaoalytical
and hnmanistic-existentialapproaches).couldnotbe confirmed 8~lentifi~ally. bttl: wenn.sthave fl1e CCJurageto say thnt Until now most of thern have not been confirmed (they wer(} djscontirn1ed or wejtl~L lack sb.tdies about them) and that psy- choau:nl.yal~ proved to be just al}.htter~ting_.story. If tlterlgorou~ c(lrc cop~q.nted by~ cognitive-:b~l1a"'ioraland the biomedical approaches reunited under evidence-based ntedicine.is suffo~nted:by>tbe pset)doscientifi~ practices described. in this boo~ and t~l&::lack of C?'uage to dispose o~ pastha.bits, psychopathology wdl probably end np an inpatient of history.
romn~l]niV~t'S~ncir;.lopedic;'Bl]cure~ll~.;'
proucll {see also the f;fiSe Of Other dynamic-p~ychOi!Oalytical and humtu1istic-existentialapflmacJles). On,()e. othttrl1aqd ,. if I nlll. mislaldng aud.thetimasupporting the yalic}ityo~ Sigmund
;,J
. .. . ; I . ,6..~kerman,R. ~iPeRubeis. RJ, (l:9~1 ). ls. depr~ss1ve rel aUrm:treal'l. C![ialcaJPtlyCbCJlouR~Jviaw. :IJ.,565-584~ \ . i At\;.\stasi, A.. ('lo9SS).DiffCJ"PJJlliJipsyaholagy. M~o~1' llan1
NewYoTk... . ./ .. . . . .. - ... . . . . : ... i . . A?da,:l~~ ~i colab~ (199~). Dltpr($sed nffect, hopeles~ness. andLhetisk~r~~hemi?h~rt~iseasdn a cohoTtofU.S. ndults
1
EpidcmioltliJY. 4,185-294.. . . .... . .. . . .. . . . . .._. .. . . Andecion~ J:R.. (1990). qo~Jliti~c_pSychology and11s Jll'1r
. plif:nlions. Freeman'fl~d Co~pnn:Yr }Je":' York. . . . .J\hgf!ll, M:(l9ll~?: })isease as a raflectl~l1. ()f_the psyc~1~ r~cnmtiai].,NB11il. .T. :Nleil..312.IS10~1512._. ............ > 1 Antonuccib D~O? lii colab~ fh995). Psychoth~r.npy-yersn,s roedieatioh{Oll'.rl~pres.sion:;Cfiallen:ging tire co~vention~l wi1~
I. ~
WH
tlomwilhdntaoPmft:SsioJ]nlPsychology:Rese~tre/1 mtdPPt1G
.
.,
.J\PA (20U2). Gtiltluate Srutly Jn.psyehology. Amcl'tci:)n Psychological Ass01tiation: Washington.. . . . .. ~, .. . . . . j .;APsy A(1994}..Din!Jf1Msticnnd&tnti~ticalmnntJ~l o:m.efJtaJais(lJde;,'S (follrili edition)--1\.meric.an Psychiatric Assoc1anop:
. '
.~.
tlcerb; 574..585.,
.. .
.. ~- .. . . . . . .. . . . . . . . '
-~
~- i
-I
Washington. .
..
260
:;- . ~ ..: .1: --. :
. .. . . .. . . . ....... . .. . . . 1. Bm:ber~TX. (l969).Five attempts- ~oreplicate rl1e expe-rment~:r bins effect. lottm;ll ofCo.nsulting and Clinical PfJ'CilfiOgJ~-33, 1-ti': . I :Baron,lt.M. ~i Kenny.. D.Ai 0 986). The motlenuor-mediat:Ot variabledisrincrionin.soCia1 psychological research: Con261
~-
:...~
--
..
. -..
~
scma.fityaudSocial Psychology, 6. 1173-iiS2. . ~;~~.~ ... Bault11A~'!ii co lab. fl 997).Ao inllvducr.iau w. a~~ldJ psy-
i,
New York. .. :Brehm, S.S.. ~i Kassin S:M.. (1989)~. Sgr;ialp5J"CIIQ/og]' 1Iought~n Miffii.Jl Coirtpany: Bo~lou.
Brldge~niul,
'sufle(uJui..EdituraAlbattos;.Buciu:e,1tL Benedetti,_ F.. ~h::olab~:(I 995). }?Qle~ttialiol1 ofplncebo aninJgesia by p.rogltunidc. Lance-4 3-IV, :1231-123 L
, l3eck. A.T. {1.976). Cognilll?'tlflherapy..fiJremotiollaldis- ;o1tfers. Intemational U uiversity I?t:ss~Jl.Iew York. . 1 Beck, A:r./lL~olab. (1979): Cognitii~c tli0pyofdcpres1 .. . . . . .
\ bf anger, hostility, ruttl violence~.H~perFerenJlia1= New York. ', . Beecher, I-I.IC. (1955). l11e powerful pln.G:e.bo. J.A.A1A 159, l (i02..cl606. Bergin,A.E. :J~. Oarfield .. s.t.. (1994). lfc1lidbook.ofp.r:y-
spandrels. AmedCM PsycJJologist; J: 533-548. Canlno, B. :'ii colab:.. (1994)~ A behaviopd treallllent piogralil as a the~apy ill theconlrol ofpdmrtry hyp~rlef:Jsion. Act~ Caruap. R. (1937).Te~tabilityond'mekitrg. PbiiosopiJy ofScience, S. l ~-40. . . Cata,riia, 'A. C. ~i Brigham~ T.A. {1978). Htlllclboak ofap~. plied be!Isvior snafysis. Soci8J.and ins1f1Iclio!Ial prO,C:C5~es. JrvingtonPublishers:New York: Chambless, D.L. ll-Iollon, D. (1993). Definlng empidudty supported treatm.ents. JoUI]1al ofCr:JIJsulting snc/CbiJicalP5JFCflology. 66. 7-19. , Chamberlain, J .M. IJl Haaga. D .1\.F. {lQ(} 1). Uncomli-. tioual self-aceeptauce and psychological be<1!U1. .founurLofRaurmal-EJllOfbe and CognitNe-Beluwior Tbe.rspy. 19, 163-176.
Scientifica VctJezoJana,4S,23<30~
Pnris.
1 .
93>40~-406.. . . .. . .... .. .. .. . . . ... , Beutler, L.E. ~Malik, l'vtL.(200~)./J.t!llli11/dngt1JeJ)SM. A,ps;-:cllologics.J pi!U'Spective. AtriericltJ,l. Psycho~pglcal Association.: wasbingtoll. . . . : J3olollitt, H.D. (1990): Semiologie medicalB. }dede~: ChqN~ooL Borges, E.M. ( 1995). A social cdtique of b1olJgical p.sJchiatry. in C-A. Ross ~i A. Prun(J3ds.), Pseucloscieaceill bio-
liJ1,
< . . . .
s.
262.
263
I t
._
-~
;:.:
.~64
-'..'
...~--~/~--. ,. : ~ .
. . ,. . . . Q~~d~t~,1f~ij?Jmi,t~~l~~'f.9J~~~~. ;.
.ttitowledgean~ impucaijons:for~~~t~~~.
:".i~l~~~8r1t~cit
.,!~ft\&tUtt~c
<'~~~\~i~~:~~~;;;J~ ( 96,
&();:..92.;,." "< .' ...,,.,,~"" '.
fess~c:tn~~lU.p~f~~~JQ~~Hl~lp~~~~/?{~~~4i~!{~.fJ,
:\i . ... .
.5.:'t5J"
'~--~~~;~~;
-~~~~~;:..#'
;:. "''
'; , 1
clJology: A stutfenrs' ha1Idbo,ok.J3l.ll:i ' .. Fawz}';''F~t 'si tolalJ,>f~~9D)~ :. lene.tltiOll f~r c:anc~ J?&ti~~:;srf~~ : h?t n,0logic~P1el)&utes~ ;k:roJJ~ ~~ ;.,.
uu
'lBnet:;
. Ifu~~~."";~.~~~wiog
u1yooarolai,ibiflictton::rtnpaci1 otfl : .llqdiSurlr)~. ~1tJ,27q
p~l bood
...
2.68
....
::>
.--
..,..
-,
. .. .... ~..~i.,:.
prac~tioners i~ Engtandand Wales, 1979-1995. fOl!.mal ofEpi~ dem10Jogy Cdmmunity Iiea/1/J, 55,296~300. ,~ .. _. _ . J-Ie~rf:::!}'I. \2000. An h1terv~ew witb.~g~rtJiJA.i$:.~Y-:
~- .. Hiltpti;T.~. ~iSchmr!er, W.B. (1937)~ PatbJ.P~~~lrJ gmdu-"
A1o~(~(lt~tp:IL
Jemec, G.B.E. ~i colaq. (,1998). Evidetice-bast!dd~mmtu- . logic out-patient treallnellt. JntenJatioJJa} Jounml o[Derplato/-
..
. ...
,al'f! sc!Jqol: ~ln empirical study based OJJJJativno!JoJieJ.tudinal data. Educational Testing Service&: Princeton. ~ . . .. Horg~n, J~ .(1996). J7je endofscience. .A,ddisl)n-Wesley
- .
/Javiaro.l Medicine,J5; 245-256. . . . . . . Join e.-. ':f.~. !liScbmi~~ N.B. (?-002). TM(Jtllct~J.CS ~m1 do
siot1 oftbe modem Diagnoslic nndS(:atisti<tl ~fi:!Aull;ls'ofMen i f)isorders,. fnL.E~ Beutl~r-?i M.L.: MMjK (f.~s.) . ~et!JiJJkiug \. ti)eDSiW. A psyc:ho/ogiCll[pe~pective._~eri~n Psycbologi\. cal .{\ssm::lntion: Washington" Howes, N 17icolw. {l997).. SurgicatpracticeJs ~videuce b~ed. Br. .I. Sw}f., 9r 1220-122~~ ! Hrobjarmson~ A. :ji OoiZSche,.[:.P.(200l).Ispla.cebo Pow'1erles&7 An analysis ofcl!nica( triills coml?~ing plaebQ with no tn~al1:11ent New E11glandfol(I7Ja~ (]fJJ(ediciiJe,344, 1594-1602. \.. Huruphreys, K,. (1996). Cijnic<tipsycbologi~t:s ~psycbo.t11erapists. flistory ~ future. and alte:qt~tiv~. Ammc.cm Psychologist. 3, 190-197..
.tal
. WUS"hi~gton;. ... . . .. . . . .~ . _ . . .. Jonas. B.R 'fil[)gram, D.D. ( 199?>: Are .SJmptoDls ~r ~uttety antidepression risk{actors for byperten,s~~n7: Longl~Udl~lal. . evjdencefromthe Naliou.a~ Healtll.}'futrulJ.ton axauunatlon Survey l epidpmiologic foltow-"~P stuqy. A!~k F.an1. ll:fed7 6.
can Psychological Associatj.ou ~). .. .. ._ ... Kagee, A;.. {2002).Cout:efJ15.~tt~ul e~~c~v~_ness of ~~Jlt cal incident stress debcie.fiug in {lllleh(),ratihg stresa .reac::lit;ms.
Psyr:bo/ogischeBeitrrJ.egc. 1~ 230,..248~
270
ftusse.d, R (1947). Jr:feditat:iop~c:a.rtr:s.i'eimcs. J Yrlll~ Paris. \ J ~cobson, N.S~ ~i-cola~. ( l99(}), Acompoqeut analysis of cognitive-behavioral. lnfatment f(>r ~epressiotJ; .:Touma/ofCo/1..wlting aud Cli.aic<liPsyc:holo~ 2, 295-304. Janssen,J. P.(1973).The e~perltm~nter's expectation-eff~ct:. An artifact of no~-~to~druul~ e}(pcrimentalcolldii:ions7 An inv~stigation concerning.. Rosenthal~ s expe.dtr1e!1ter~bias ut~der standardized group ex.pedmeutal .conditious. :
1
. . . . '. . . . . . . .. . ... .. il Kahneman, D ilTvers~y, A . (19]2). Su~J:cuveprobab ~ ity: A judgment of represetltativ~ne5s. Cogn1t1. vcP;vrcholog)',
Oiticsl Care, 6, 88.
J. 4;30-'4.54. .
. . . . . . Kaplan, Hl.!li colnb. (1994). !~aplnn 81~d.S.1dock s. Y~': opsis ofPsycfliatJ')':BeJi.ar,rjOl"lJ.!Saepces, CliiJIL"Bl P5yc/uafJJ-. Williams and W:ilkins: :S.mf:imore. .l(aplan, H.l. :!ji cola b. {1997)~ fCsplmJ mJ_cl_S.1doc~ s 'fYil: apsisofPsycbialJy: Be/Javiowl Sclenct:Ss CDmcaJ Ps; dmllrJ .. Williams ~d Wilkins: Baltiutore.
271
. . Kenclall. P.C~ ~i colab (1999) N - .. for the. evaluation of clinicai 'Si 'fi . ormattve co~1parisons iovm1d rrr -P. gru tcance.1oumalofConsnll~ K J...IJJJJCeu :ryc/Jology.3.285-299. ~ony._ S.E. ~rcolah, (1991}. Evidence-based sur . tervent1ons 1n a regional [la d. t . . . gery TnCbild, 1~ 50-53. . e li\ nc snrgtcnl urnt. A.rch. Dis.
t;:r.""p~li~. I!:{t9n9), 'J"h!; /lingntilis andpri!!t~pfis, ,,tpenron~pljJCCDX- ~rpr.....ied at the 20th q>~-..if Soothwestern Gerruan Psychiaty,l-leidelberg. .
~-
_J
Yor~
lt\ .. ~ ..... . . . . r_, t. .... . . ~\tlstr'()m.~~F,(2ll02).Tol1onoi'"Kr .. tonu;to patl~ologyin:tl~di .. ... aepel'ln .. :F,romsymp~ Beurler yn.v.tL. Malik (Eds )~:sls o~ rnenral illn.~s. tn L.R loglcalpetSpecdYA A . ; ~ .~ thiiJld~lhciJS!J1". A p.sycblfr ittgton. . .. . mencl\~ P:.ych~;>lo~u:;alAss;lC"iation: Wash~
.I
Univ.ofChicago Press:Chi.cago.
Nev(Yor~.
.
Kilblirg,R:U.. ~i-cnlah(t9o~) R . .. ..... ..... . . . . lss11ci_ SJ'nt/ioJn~ lind-so/ud. -~. . TDffissiOJmls in ,rlislress.! c11ological:Asllociatio1 w . , 1 ~.!1 m psycha/og_y. Arnerlcnn Psyr . . . . "l. . ns ungton Klr?ch.'I. (1990). Chan io .. . . . .. tNt:p.>S-J. ...i.J ...i..-........ rn .... .. . . .......... ..... .!$,... .'8.llX'pt!.CiFJIio...ru ... A.. J.: ..CJ' ...t.o ... e .. ffec~ ...... ~ u.~.... --.r'Y. Druoloo/Col~ P hr r"' ro.rsc. h.I cIrin . glb"...rr....... .. ~ . ~ . IS l)R. ..om ..P.=. Pa.r; ll"'::' 'T now expect. . :g . ~ ... . l.-fi. c:. A me . . ..ric. .h. .al .ca..t . A..-.soctntton . . . . ..."IJ . nWc.zCJS.. sha. an P.sy. c . . o. . gi . ..n.li nslli ...!PD.e.xpt:.ricncA. .l{t~cb.l. ~iScoboriu. A. (20 . . ngton. plncellos; Heterogeneity in . .. . .. Ol). ~ppJes. oranges. und Pi.~~. ~c.ntion lllld ~" .. a...Jnetaanalysts of placeba effects .ur:;afmi!Wt. 5 .nl'f 22 . . . . J~rsch. I'. fji"Colab. (2002) .- ' . . . analys~ Qf~ntideprellsal\t -~H! emperor-snewdrugs: An
, I
~-
sci~ntific research g~o~mm~s.!n r. Lakams ~i A. M1tsgnwe (EdS.). Oiticism .a11d t11~ growllJ ork.noivl&Igc. Carobctdge
UnJversity Press:(!apbridge. . . . .. . .. . . . .. \ L.ntlotls.D. ~iGrays.on. J.H. 09S!i). Pgycllofogistllea~ thyself:What-s.av~ilablefQ(Jhe impaired psycllologlst. A.mruican .
;;.LalQ!t~s,J~{)970}"Fnlaificntionandtben'lethl)dology of
_:
:.:_
fccti-Qenesa ofpsychotliera-py. tn M.J. LaT!lbert {Ed.); B'ergin. tu1d Gllrfield' s I111ndbook pfpsycbotherapy JUJd bclim'ior chai1g(J. Wille}':l-,lew Yod;:. . .. . . . { . . .. . . . 1
Lmnbort. M.J, ' IJ!!I.. )'l.M. (2003) :l'b" effi<m<Y nOd ef-
. _Food nrid Omg .Ad - . . me.~lcntton data ~tlbmitf:tdto the U.S, .. . mmJStmuon. Protrtmtionand .l.l"iUJlnJt:Jll -n. . . . ~ .:J a:rt 23. K.timoski R (?00.2). R... 1 . . . ... ... . .'T'J.;. - -. . :<.esponds 1n .A JY . 0 ...... / ... ~ . -4 .. Church: . l. vn1 l 'oth.sklasn .S u, 1mp11ct CJ.fInd. n va . chology. Society for Industrailanad :~a. . rr~JUlJZJllionalpsy
'<il.
Americaq Psycholrigieal A
ssoGlatiou (/Jltp,;@vww.JJpa~of~7}.
.-~. . rgam2.atuma1Psycholot,')'.
\ogiculan&lgesinfor in'fa.sive l!Ilediclll procedlln~S: .f>,_ randomiUd rrinl. Lmicet.3_7J: }486-}490. .. . . .. Lang.E.V.~iR.mien, M.P. (2001). Cost'analysis bf~d.. junctbyPnosis.'N'H~ s~.dationducing outpntiept illterven,donal radiologic procediu;~. Ra{Jiology. 222. 375-382. . \ . L.. . .. Latham. H. (2002.). Responds. Yn 1\,.H.Chorch; }9-om ]Julll sf.des now: 11JcimpactofiiJdHSfriallorganiZUionnlpsJtellolog)'- Sociei:y for Industrail n.nd Organh:ationnl Psychology . American Ps)lcbological Ju;sociation (hf(p.-!frrwUilli''orfl.
2.13
, . Lang, E.V.
212
h-~-
I
I
l
!
.- ______. . . .,. . . . . . . ,_
..
-
..
--
. .. .
.. .
.. -- ..
I:Jotro~depressed su~j~ d
+';~.~~f:t~iU!~r~-~lJip.$1:t;'a;
}p-~s~+tqlitb;V, 1~;~2~~f2:
Rl ' f~~t
1't~o~cW8r -.tmcth<iloloM;ol~
J~~~~-.:~~Qtl~~~~~!~~~~:;t~l~Kl;t
I '.
.: ..
:'\;. . . . . .
p ._.
..
<a
. '
tiQJL .
~e.
215
lvieyer, G.J. ~i colab . (2001). Psychol~gical testing and psyclJological nssessment. A review of evidence and issues.. ..4merii:.an P..;_ychologist. 2. 128-1 ~5.
Meehl. P:E. (1954). Clinica1CJ-sus sttuisticalprediction: A lhco.relicnlan11Lily.'l"is ilndrereiw oftheliteratLtre. University of Minnesota Press: Minneapolis~
595. :> .. , . 2000). R-esentL:b OlliJSycllot~l~rli~~ . N. nthan. p .E. ~1 colab. ( . Scylla nnd Charybdis. p..,y~ ess Between , efficac}' and e. ffectiVen .
chologicnl Bu!Jetin~ 6. 964:"9_8 1.1 b (2000). Randomized con~ Nordin-Johanss~n. A =:1 cob:sis for interventions in intertrolled trials _and consensus :;111 Medicine.. 1. 94-104. .i nal medicine. Joumal ofint_ "1 t ll'"lical classiliciitlon ol'dis, 9C')) TftemlltJDDll S ll "' I OMS (1 ;;_ ..u .,n,..ciO Geneva. >). 'IJ bJMD.S:. VY L" e"tlsM_ nnd rr:lalt:d ht:_'! l pro_ d relaxation: description of a cop"Ost.l-6. (1981). Jllpplle tr \led stlldies BM.aviorRa. ing techmque an d areview ofoon o .
1
. uence' . 1999) Js annesthesm e~ t . i -M.yles.P.S, S,t ,~olab. ~ l. e. :B:r: '-AliB~th . 4,"591-1 . 1 "tiC prac IC .. .~..:~').cA survez of llnftest le . . bas[;U,
1
1
__
._
-
J!p8r.tU""e.
Presa Universirarij
New York..
...
I 1
~Pau1. G. L. (19 6~)-li_JSJ;!!:; Stanford. I . .tl.uirilpy. Stnnford Um~enary J (1988). Disclosure oF trauPennebnker. J. ~~ Susman, cin1 Sci{;.flCC andJl.fedicin~. mas and psychosornntic process. 0 I -
13-~~ ~
dese.nsitiZilriOn in psycho-
~-
...-
. 26;. ~21-332. . . /O). i:.a champ.d" j~i!rgu.rrumtatioln. >Perelman,. C: (l 9 xellcl; Broxelles. . . , . PressesUnivc-rrilta redeBru . d : rages ofsrudyin.g p!lychp. . ...., (l9fl6) The a van . . . ,. ; Person.J.p; . , . . duat-ric diagnoses. Amelllogical pllenmnetta rather tlla'n psy . .
l.
. _
tms of rreatmer&tr~sponse f!lr nhildreu with nueiuion-deficit/ llypemetivily dimrder. AL-clJivos-'ofGeneraJPsychially. 5.41 Olln1.096.
t. J 1. 125"-1260. . . . . Cl11I;RYJ'C/J'-:sD~~ _ -:--0 ) Psihologin en profes~u11e '~~ "H.D. (2~. o . .pSllO t togtc... ... o..-. n"'anagemne~ul . .r' Pitnrm. . '"l Ill ' I -deontologia inte'rvcnt"lt _m . . Ji . J 7-10 ! i '"''ldiiilt:.Psiho ogl~~ rc:~uh:elor umnne. .J~l , ot .sclenlitlc disco v~ry. yr . (1959). Tllt:J JO!J.lC ! I "' Popper. l""' . . . ~. . Hutchinson: London. . ih d . est: Open Court. tasape. Popper. !C. (1~RS). (Jncn r: qll
. .
!
~1.
lU.
216
217
Po well, LH. ~i colab. (191 r E . fects'in th~!R~urreot Coron . , .r~~ n~urau~~ oftreat~~ent ef.
Ill)
R.. enuunf~?!~tfs~osam.
tli'{l;p ~., uJhistury. Cambri~ge
Russell,J.A. ~i Carroll, l.M. (1999). On lh.e bipolarilj of positive and negntive affecLJ'sy~/lolocicaJ.iJu11etill, J,3~30. .. Sackett, 0. ~i c~Iab. (1996). Evic\~ncO-based medicine: What i.t is aud wh11t it isu'tBritisll.n1"cdical Ioun!aL 312, 11
27; vezi ~i Centrefor Bvidence-Da:Jed Medicine, Ox.fo.ra. UK'
JI'Ol:fl'.aiar!icalp,; .. to.t:' . u.: .,gmas of e.tnpnJJ.C!SlU. In a ""A' :t. l{ler-v. . arv:o~r&U .. . . . bridge. . . -~-r ruverslly Press: CamR.
.. . . .. .
..
"
(/J.ao:llcebm.ir2.gx.ac.uklebipisiBnt./JtmL Sadock, i:U, ~i colab., (2002).[(8J1[8JJ i111dSrtdor;k ~-; Synopsis ofPsyc!Jially. Be/Ja.vioral SciciJces/Clioical Ps)'c/Jia1]'. Williams and Wilkins: Ballj.mqre._ . . . . Samson, l.G. ~i Sarnsou, JJ.-'R. (1999). AbnomMl psycbolo_gy. Thcproblem.ofmaladaptive be/J:J. vior. Prpntioce Hall: New-Jersey. . . . Sawers, J. (1966). Me85urement and prediction, cliuicnt . and stati5tical.. Psyc!JalogicaiBriJ~etiJJ, 66, PS-200. Schaclumm, H. IC (1993)~ Wfut.tls udscondtu::.t in. science? Science, 261~ 148:-152. Sc1u1chter. S. ~iSinger, J.H. (1962). t;ognilive, socialnnd physiological detemunauts of emotional stale. PsycfJQ.logialRevitnV. 69, 379-399. Scbar:ter~. DL. ~i Tulving, E. (1994). Men101i System. MlT Press: Cambridge. . Schneider, R.H.!ii colab. (1995). Aran,dqmiz.ed epnU:olled triai of ~tress reduction for bypertensiou in older 1\.fricall Atnedenos. I-iypmtensioiJ, 26, 820-827. . . Scog_in, F. ~i colab. {1990). Efficacy of :;elf-udtn\nisLer~d treatment programs. Meta-:nunlyti,c review. PltJI.a".sionaJPsydrolog: Research snd PIBctice, 21, 42-47. SelignuUl. M.E.P. ~i Csikszeutmjb.ql:yi, M. (100(1). rositive psychology. AJJJt:.~.icml.f?SJ!ebologist, _"f_'J. 5-15. Se1ye, H. (1976). T1Jt: slle.rr;s of.life. McGraY{-HilL: New York.. Slledler, J. ~i colah. ( 1993). Tbe illusioll of mental b~allh. AmeJitaiJ Psycllo/ogist. 11, 1117-1131.Shekelle, R.B. ~i colnb .
... ~ . :.-. ':i""" . - . .
.-
Ralea, .M~ (19.54), .C:lll'llcteruhi.lll1a'U . . . psibalogieiburghezef111Jeri """~- .. 'lllan fl BJJti~J/ifiaaJ R. 1 . : . - .can,. Bf:ltlura de Stat B.uc !. e man, A~s. ~i..A.Ilgell .IYI. (2002) R. .... ur~u. cmlmlenentioits can. imnrov'_ . 11 l. es_olved: Ps_yc.hoso--r ec mea putcot ~ase (Con); .P..'}-tho5om. Med, 64: 5.53- ~.::- . n_es m orgwuc dis. Rog C . . .Ju3. ers. .R. (196 l) On heca .. " " Miffliu: Boston. '.(ll[JJif a persqJJ. ~fo.ughton
! 1
'
. ; . R~Utnan.B .L. ~i colab. (1997) l'vi . .. tncJ.deuce of divorce New ~""1. edtcaJ. 5 peciaJty<Uld the aoo:..soa. ........g. &lJl ow:ua/ oflltfediciiiC: 336,
dJi
~. Rorty, . . R. (1991). Obiec_tivil)r R~'-a' Gild. J-1Snl and,....,,.,, c bn dge U mversityPress: Ca.lnbrid e ' . uuw~. anh H..osc~E. (1973) Nat. aJ. g . :_ . ogJ~ 4, 328-350. . : .. :w:: .categon~s. CwgJitiyePsJ'chol';J'
1
~oss, A. :ji ~a~ A. q99.5). Pseudoscience in biola. c PSJ duaay:BfmlJJng the body. John Will dS . . . .. 'lf1' aJ ' R 11 ey au ons: New York. . ~ ~SC I B. (1962) .lldjsticisnumd!I ~ ~ lf . . . Lohdou . OJY.C. fmenand Unwm:
1 ...
Rr.lsenlhal R (1994) In~- . elinJ 67,356-367~.. : ' , tcrp.ersonal exnectan f.,.. . JO,yea.r:perspective cu~~tn. . .. ._. cy e 1ecls. A 1 . , . ' "''-"-'.U 'IJ'eC(iQn DJ p,.,.vi-T. .1 .-.T eiJce, 3,;176-179. ."'J ...tJO.tOgico.~. ScJ1 .
: Rosenthal, R. (1967)
. .
._
i.
'I
.. J
f
I
(1933). Hostility .rlsk :of coronary disease, and mortality. Ps_yChDsom..&toll 45, 219.:.228. Sherman M~(l996). Disrress and professional impairement tlue t9mental hmiltb,p-roblems among psycllotherap1sts. ClinicnlP.~yohologyRr:wicw,
. ,.\
__
OCIJ' ,5: '207..232.. . . . . . .. . ... .. . ( "' Udolf. R. {19&!}. llilnc!book ofh.rpnosis f& pr9fe.ssWJli-
16. 299-315 _
Smith, D.A" (2001). Validity 1u1d values: Monetary and mhenvise. -4mru-JcmJ .?.syabD!agist, 2, 136-137, Smidl, C.A. !;iLazarns. R,(l993). Api_uaisal, components. core relational heme, nnd the emotions. Cognidon mtdEm-otio.n~ 7, '233.,269 .. Spiegi!l. P. ~i cotab. O!J&9),E(fectofapsychosoclal treatmen[ on smvival of patients with metatasric breastcancer. Lsn-
. . . . .... .
.... .. . .. ~ . . i
.....
cet..2. 8.-~~~,.. . : . . . . ..
. . .. ~= . .. . . . . . . ~ . s .. .fl . . i. tz....e ......... .... h.?I . . .disonlt:t~ .B. .-..-r~ . M~.P . ..6l ..:--.~ . . ~'ef-.FI! .fl:9.~.~.'.: . wu..~.. ~. ~.-wl!w for DSltff-.IVAx.Jsi CllniCJllil vers1an 'SCID"'CV). Ameri-
Wak.efie!c\. J.St. {l998)_:('heD~M~s tlleory.;neqtralnos'1lalgy1s'sci.soliti~flll}{ ~~grc:ssive: R~~P~~se t()FolleUe an~ Hm1ts . (199ti). ~ownni~fCansu/tingand ClinJcnl Psyahplogy. ~. 84~852. .: . ..... . .. ...... ...... / . . . I . .._; ,;Wakefieh:IJ 1~9~ (1999rgh1I():,;ophy ofsqwnc~ an!i 11~~ pr?~res~iJeness or"the DSNI:"s tlieQcy_..m~~ltml no!iology:Respons: to Follette and Houts. Parll. BchovJarResenrchandTlli!.'1J)J
I
..,
canPsychintric Press: Washington. . . StenB;el"s, J.~JlVanNecJ;. A.: (200l).MastUrbation: Tile histqzyofa1flt(atter.rar:St. Martin Press: New York. Stoianovici, D. ~i colah. (1990). Logicagwam/IL Editura Didactica Iii PedAgpgica": Bnc\Ii~ti. Sl.mrez-Varela, M.M. :;i colab: (1999). Evjdence based general pr~c~ce. J]u, J. EpiUtllioJ.. jJ_ g 15 ~819. . .. Summers~ A. ~i colab. (l996).1spsychfntiictrentmentevldence-based? Lancet. 34~ 4Q6:..~} 0. Szasz~ T. {1961). The myth afmentalillness. Dell: New
._
37. 963-999..
Waktl~.eld. J.C.(l9~9a). E:volt)tionary vei"sus. prq~otYL1e ~nalyses of rhe concept of disorder. Journal ot'.4bJ10rJl1111 p~,,...
chdlokf~ .3.374-399.
. ..
......
. .
..
..'. ...
come t;tudies comparing b~na .flde psychorhe:rnp1es: . B.~1}PW cally, ~.Allml1St have pri1:es:- Psychalogical.Bullctin, 3, 2lY~215 :_ . . . .. . . . . ( \ i . Wnso~, D.!fiClark.l..~A.. (1997) ..Th~ ~ne1wo~ern~nL a~d
Yo-rk.
Tayl~! ~ .R 9Q93). f>{}$1tifttll/1iJ9ian~.: Creative siuf-dB c,p/ion llfl(Hhc"hciUflty nund BJ\Sic Boeik:S; Ne\vYork. ' Thomas. ]j_B'. fjfcCil<ib. (2002). R.artdtnni.zed trial of breast self-examinAtion iJiShanghai:Finahdults. Journal ofNationlll Cam:eriusi:illUB" 19,. J44.5-1457.
T-oulmin. S. '(1953). The philosophy of sCience.
:: Wa:mon,D, ~~Pennebaker, J. (1989). Health co~npln~nts, stressi and dis[(ess: Exploring the cenrrnlTolc of negnt1v~ 1)l'fec-
tiviw~Psyehologicn1Review .96. 465-49,0. . .. . . . . . , .. . >Watson, D. ~i 'feUegen;A.(1985).Towi\rdn~on~~~stla\ srrucn\reof mbod. P.~choloJ!icnl Bulletin, 2. 2"19:.~135.. I
281
Hutchinson: Londnn"
2.80
......
~.--.
..
~-
..
,.
......
hod st-u{,ly:-.GriJcet, 354, 1331-1336. . . --~;; ,: .. :. ,, W~t~il, D. ~i colab. (2002). Silllplifying djagi~cisisusing a protqtype-nmtching approach:Implicatlons I or ~e next edi- tion: of the DSM. in L':ti, Beutler ~i ML~ Mafik. (Eds.), Retb/IJldiJgC/ieDSM. A psychalbgiculpenpeccive. Atn~clcan Psychological Association: Wa.~Wnglon. Williams, RB. ~i oolab. (1'992)". P~o~uostit importance of sod.al and economic tesollrces amohgtnedic::aUy tteat~d patieuw wiLJt angiographically documl?nled t:oJ:Qnary artery disease. fA1VA. 267. 520-524. Williams, R. B. lli Schneicleimau, N~ (2002j. Resolved: Psyfbosocial interventions cau im~tove clinical outcomes iu org*nic disease (Pro). PsychOSO!D. ft{ecf.7 04,.5:)2-531. ' Willinsky, 1. (2.00 J). Bxte~tdiilg tllepr(}&pecw Qf e'lidencebasf:d education. InSigh~ 1, 23-41 Witlgeustelu,L. (19.:}3}. P!Jilosopflica/iJJve.riigations. Dasil l3lackweU: Q;>tford. Wood, J.M. ~i colab. (2003). Wllat's wro11g nitlJ cheRor5c!Jach 7Science COIJ.Ii'OIJC$-tlJe conlmvessi~J iJJkblot ~t Wiley: New York. . Young, J.E. (19.99). Cognitive t/Jerapy forpersonalityws, o1.ti~;s. A /)C/ie.ms-focasctf app.I:vitcb.. Professional ResourQi! Pt-e:js: Sarasota. . .
ANEXE
PS~O'rERA.PEUTlCBElyALIDATE~~'IDN'flFl ~I
lNS1'ROCfiUNl DE UTILlZARJJ: A LOR.
Copyright-ul penttu aces_le jr,rom1a\ii (~Ude pe bnz.n ~ote1or disrronibile 11Anll in 20tll) opar(incs Asocia(iei Paihologllor Amerj_c::pni -APA - (fmpY/.www.lfPa.OJ]l).lnformatiUe APA n\i fo11titrtbogll\ite cu clnriridlri :::d e:xplicntil ale. auianlui. Mulltrlll.esc domnlfonre( p~IJr(l(og Bluncu Mocsvei penlru ~utorul dat Ia pregiiLi~ uceeteianexe. I
Terapiile inditate peutru fiecare tulbur~i:e prezentaUi mai jos au fost evaluate, din punctul d~ vedere n1 eflcieo(ei lor, cou.fonu unor stimditrde 11tiiutifice rigtlro21se. Pacientii iitclusl tn acestestudii, care au fost ltBtatlcu tehniciletnetlUonate tn aeet\SU:\ aitexii {1) au avutre~ultau:i mai bttne dedit pac~enVJcareuu au . primi t nic:i un fel de tel'apie, sau _(2) au~a:vtit remltnte eel pu{in la fel de bune en-pacientfi tratati ~u l altli~ronrii de torapie caresh doveditdeja eficientii. 'thrnpUle lunb: tu discutie fli-nu tfoyedit eflcienta in mai multe studii (eel putiJl dona pentru a fi uuu:uteterapii validate ~tiinptic- :,i eel pu!ln unul pentru it fi.fluntite - Lerapii probabil eficilmte-), t:eali4u.te de iuai mrnte echipe de cercet:Uori din centre de cercetare dife.tite. in plbs, acesle iuterventii tenipeutice sum descrise delaliat 'in uumtiale de
I
"'t
tratanient. care pot .fi folosite de alti lerapeuU inlr-.!_JIJ mod simi- '- lru=, pentru pacie.nti preieuta:nd acel<i11Hip dep~f?.leiite.
Majoritalea ternpi_ilor luate in discutie, ~~- .!p~i: evaltlate folosiml un anunut tip de studiu ~liintific -:3(i1iliUe cliuice
283
282
controlate (randomized clinical trial; R.Cl). Accsfea suhtfolosite in mocl curenttn miUorit-atea rnvestiga{iilorpentru a detem1ina cnre re~-apii sunt eficiente pennu o anumiti ulburnre. Intr:..un sl'udiu slinic contralat. pacienfii afectati de o anumitii tulbufllt-e {ex.. depresie majori\}$1.11il d~$ti-ibuiti randomizatinrr-una dinrre
grnpele afcrcflte terapiilor ~.hate. sub investiga{ie {a. tempie tnterpCl"S~~~ tf?rnm~~~~lifq:lh.~l\~~Ul~~-~~je antidepresivn) ~i In tntplil~~T!antrol.'(~x:!J]\l ~~. ~a ..t..primesc un ~~~~~~Mtt~UtliUa!ili.P~lW-1d161utb:Btlt. . WI!Hlo). Modul de nfe.g~\;~a ~i~t}~~l!lii;!~litll)\i:~~1~fllttmfailtt$'el mni inatr grad posibU (a~ ~i~mplii;rratnnlentele s~mt de;ac~epf}i d~mrii, oferite. !!f te ti:, v !Ji.~~~perie~tfio e't'd1)!tpe~tru" a se .. ClJ ~. . . . ;~l~kcl\~fJE~ixp~~ndi canstii
, . . .
....
;f~J()sjrea,qngtalt~~~arclrri
c~a$.mb
''l'tel1cie rei
.
'
~;''~, . ,;~,~ateJ1i'~~tecil'Yl;Y'rt'''nu,:~&~~'~!n.~tP~~:ria~~i~~~~~Mliiteril~
.#~~~~~-~:: . .ml'"
~~':ti~!lti~mt~~.opiiHite'wr~rn~~~r~~r; }~~&.m"lill~,~~lf\ !5itdii !l~~~!lfF.Q~!f.letiau,dt-iff:C:'s.~~~e.~~~n'' :t~'f#~~'~i, . ., ~~ui,t:on:. ~~lz;'~~"~:r:sDntd~'oU\tfb.ut~!fn'liindiile ate1it 'Cli t11t~ .~fera .;f~~~!:( . . . ~~lifO~nfiril~&pre~fiei~ft.\;p'S~.i&i i~i, ,,;,, . . ~ \I~. ..t~iA~'~&J!tl\l~:f~~te'i;urr~~clt~ae:~ ...... ~~!?~~ vor
~~"~Jl~ntirei.~lf~ tf\'tii:jq~~ '~~ '~jlili\s
Mest i\tc<u ~e
':::~~r!tl=:~~~f:
,:1 ,.,:,
~.reJ~.h.h ltt~'chr;
''sa
he
'.J
~
. .
ddc=~~~~~~(.: ::fi~
284
tn cr.znlopei UJlumire,persoane. este recomantlat en rer~pcn~ul }n. colabor!lte eu P.aci7mul: (1) sa. i-7i stal-,Ueasc~ (ll)~ei,U)e .terapeuti~clar~i (~Sa ..stal:lflensca dil1ttinre cum V()r ievaU.a ptogttselt flicure in ating~ea.scoBuulor; (3) sa monirhtize~e
sconrare.
. ,: .
\
\1
.. .:
.. .
~---
.... ::.
287
1~
Atamuile de panica se caracrer!zeazi prin dec.lan~area bmsdi a unor episoade detonma intensa.1nsopta de mai mulle simprome fiziologice en: pnlpitatii. tahicardie, tremuditnri,
tcanspira{U; senzafie de sufocare, durefi. de piept, greata~i dured nbdominale_. t:~zatie de ame[eilla lli l~in,.dificultati respiratorii. frisonne sau puseuri de clildur~: fn cutsul \lnUi atac de panidi, por apare frecvent renma)e moartc .!iilsau pienJerea conrroluluL De reguUi. in primelc empc nl~-lnstal~rii tu1B\lrl1rii aracurile de panicii !iC d~lanfieazii_spo.ntjlil. Ulterior.-acesten pot fi insotite de evititrea agorafohlcil Persoanele cu .atac de panicii se tom nneod slt meargltn locuri unde le-ilrfi.grou sau m~inos sliobfinli ujntot sau de unde arfi dificil sll se reintoarcli acasli. in cazul in care or avea_tlfi atac de pnniciL Evirarcn daro~-atit faicii fa(il de posibilc ntncuri de paqioa se nume~te agomfobie. Situntiile f-recvent evitate inclod: m2}gazinele aglomerate, staU1lla rfind, cpndnsnl maljiQ.ii. folosirea lifcului, restaurantt!:le, Wsericile san d~J:1ilrtnrea de casa. . Tcrapiile dovedh:e clar n fi eficientc in trntarea agqrafobiei inc)ud: (1) terapia co~itiv-comportaJ!lentalii vi (2} terapin .comport~mental!l prin ~hnica expunerii. De asemen~a. el(,ista lJ!lel~ date care arati.cii troining-'nl de comup1care inpuplu poate cre~teeficieuta expunerli in trat&Jlll!lli:Ul agonrfobiei. Temp in cen mai e.fici~ntli in ~o:tarea atncului de panicii s-a dovedit a 11 terapift . cognitiV-CQmp~rta~eqtaU[ ,E.xisUi fji date care sugereazii c!i rcla~a1ea -aplicatii ar putea nJiUi tn tratamemul atacnlui de pantca. . ~raramcmtulAlbany pemm c{)ntrolul panicii in mlburarea .. de n.t~~ de,panicil . fii agorafobic (Tnravsky. J: ~~Barlow. D.H. , The Clini<:~l PqychQlogi~t. 48. s-6. 1995). s~'intemeia:d. pe persp_!!Ctiv~ cognitiv-comportamcntaU\ fli folose~re merode de educar~ a pacientului referitor la specificui arec{iunii sale, tehnici de restrucmr!lrc- cognitivij pentrn corectarea credintelor
disfunc:tionale. telinici de respiratie penLru a controlil hipervb~tilatia in ~azul at~culll~. de pan~~a. explln~rea . interoce(lliva pentru e\in1innrea reactulorco~dltt?nale 1~gat~~e senznlille nsem~nlitonre panicii. ex.pungrea m Vlvola Sltu_atul~ nn.i:.iog~ne peimu a sHibi asocierile e'xisrente intre pamdi_ ~1 : comporl:amentele cvi_tntive. De asemenea, ~n_cazul ngomfob1~~ . tehnicn eX.pl.ttierii se utilizes~ ciind e$e pos1b11,1n cuplu. dutonm , ezultatdor superioare obtinute asrfel. . . . . : Ointte srudiile. empirioe asupra eficientei acestm tmfll!-llCllt: enu~erlbn: i -nndow ~icolab. BehaviorThernpy.20: 261-282, 19&9;,. Craske ~i co1ab:, Behavior Therapy, 22: 289-'304, J 991 ; lQosko lli-colnb. Journal ofConsulting and Clinical Psy, chology, 58: 77-84, 1990. .
fi
: Dtlpl1 cum sngereaza ~i denumireasa. tulburnreu. de anxietnte generalizalii se caractelizearl\ prln p.rezenta anx~et~l'.i~ cronice insotite de mni mu1tc manifesdiri fizice ale nrausal-ulu~ fiziologic ca: tremuraturi. nelini17re ~i tensioriare. obo5eaH\~ difieultl1ti de concenttave, iritabilirnte,. tensiune musculnrar tulburari de.somn. tn plus. persoana se ingrijoreazlt excesiv dr; lncruri.te negative can~ is-,arput~ intmnpla !}i tntiimpinil dificulfit~ 'in a-!li conuolft aceste griji. i Terapi{\cen mai efici.e~ta in tratarea anx.ietrltii gen~mlizur!! s-a dovedii n fi. terapia cognitiv-,compmtarnentaUi. De asemenea. ex.istii_ unele date care ~rat5:ca relaxarea aplicnUi ar putea fi utila .ln rrniamenmt.anx.ietatii generaliznte..
.Obsesiile reprezihtli gl\ndmi repetitive inrruzive .. A.cest~ .gllndud se pot referi la: ranjrea cuiva drag fttlii inrentin de tl:l
riini~ contaminarea en germeni sau mt1rdiirie fJi teama de n n_u . fnce greea}ii groaznica. Cornpulsiile sunr impulsurj exrre1n _ de P\ttemice de a repeta la nesfarllit un am11~1it comporrnment
3. T(llfmraren. Qbsesi.P-compulsiJn
288
."""'
289
.I
. .
....
. .;
,:
----- ...-
.....
Exen',[>lt'}~.compul5li rep.[ez:h,ttii::>pal~~earepetat~.~l~lainHor,
de~i a9~stea. ~u.au nlcio valoare ~~filimentaJ.ii s~u~:nuu1etara.', Pecldru1'eie'cfri.ulburare obsesiv-complllsi vaprezintn' fi~ ~bscsii, fie compulsli,Tie ambele. . . .. .. ... . .. _ . ._..... . , . E"Jtpunerea ~ipreven~iarit'iptfusu1qi wnstiluie. o<:~~n~inatie
de tehniei ~ompm;tament~e dov~ditli ca ~iuclellclenta in (T~tatJ.Ielltul tulburaritor (Jhsc:siv~9()mpulsive. J:)e ase!neoea, existii 1.m ele d(Jvezi care aratli. ca terap!a cugnitivii~. I?l1tea fi un tt~tament util1Q tulburarlle gb~iv-comJ>ulsive.in pJ~s, o suWi de date .sugerea.za di utilizarea ~1.0ui progr~1Jn specific d~ preve~1ire a recaQ.erilqr ar Pt1~a ~\leepr(Jbabi:liLa.tear~padtiej
probl~tuelor dupici lnclJ.eier~ntr.ata.tne.nluJIJi.
Terapia compottamenlala prin expunere repre~i.tila o ,~ategorie de. tehnlci care iuclud~: deseJ.1si~ilizat:ea pr\lgfesiva . Onvlvo !JBU :inhungjnar), fl<mding-uliiuviV(J ~niuiu intagjnar), . ler1lpia imploziva, de.Seasibilizar~:tprlnnul~~1Jlrol, m.odeh.trea prutidpaliVa:ji alte tebnici.asendulalu~..SC{)pW: u~liziltii nceslor tehni~i penttu tlntamentulst.resului posttraunll1tices{e de a accesa emotiile asociate evenimentul~i .tr~llmatic. 11i de i. sustine . p.tocesacea eJtJ.ollonol~ vaz~t.'t de unii t;~ fllild. elententul cbeje. in tratareaace3tei tulb~diri:. oe.t:~g\lla, l:oamJonnel~de temple prin ex.punere (in vivo sau ill imagitutr)"folosite tntt:tttatnentt' \
PTSD presupun confruntat-en. inu-o an\).mita mtisurH., eu stinmli ~SQcia\i .evenimentuiui_Lrl)uii'latlc, proctdJJ~ e~ ppate sa fie a((Qmpitniatli sau h~l de incerca.reu de a 11.1en.tine.1.1 J;t.nre t\e t~laxare. Dintre studiile elJlpirice asupra ef!cienJei. act:Stui \l:al<llU~nt enutneramt . .
~ stu.diiefec~uate'pe v~te!Qlli
'J
de thboj:
a,
eveo~J,D.elllul Bl:lb forxui~cptnar\1rl ~B.U ''fla&b,\Jac\r,-urf:\ Se sinttaJlxlO~ilSaU qeptimnti, $~inl.t.incapabill sareacVOJlezeemotioual .~a.usontnemult9inill deviatalor. Dacaaceslesimptmncsetneu\in
Bt:.udewyns{P.A. ~iHyer,L...lleh~vior '11J.erapy, 11, 63-87,1990; . . . ... . . . . . . Cooper,N.A. ~i Clulll G./\ . BebaviorTllernpy.20,lH.-
39J,
1989~
de o at,umita perii!Jac]a co.nsideta.tanoruala penlru rendJip~ade dupa tramulit persoru.ta at.putea~ufeddetuibunue~ de strea postrawna.tie:(posttraumatic stressdisotder + PTSD). EJtistil. unele dove?J carearaUi ~a terapiacoiriportnmentaUi prit,t ex.puuere est:e eficienta iu tratamenlul stresu1riipostttimU1t:l..tic dezvultatiuurnta.evenituenle1or ex.tt"ertte apat"'.de in vin\a cotidiana sau pe:campul dglupro .. E::tista. de asemeoea, uuele date care sugereaza ca reprocesan~a ~i de.'iensibilil;area prin
mJ~carloctllare mpre.rint~ u metoda util.a(ffiracateoriH acestein
~n~lo
R.T. Behaviqr Therapy. 20, 245-260, 1989. -:. ~t.udii e[ectunte pe femeicare au trecut prin e~perientn
~I Murdoch. R.l.\., Journal ofCoutJSeling ami Clin~cnl Psychology. 59, 715.723.1991. .. ~ nlte studii Keane, T.M. ~i Ka.loupek. D .G., 11te CliuicalPsycholo-
gist, 49,7-8,1996. . . . . -. :::. .. ,~ Jlneori, abor(\fuile clinice ale PTSDsuplin1~ii~aia tei11pii:t p.dn expunere cu diferite proced\.n"i cugui~ve cafe -vh.em.n sentim~ntele de vin.ova.~.e. distorsi~nile .cogl~itive~ credintc1e iratlonal~ sau valorile disfunc\ionale ale padeululuL Ace.')li
'l9l
j
._1
5. P.okiile specifics
6.F.obiile.socitl1e ~i(ln;l;ietatea dtut vorbl m.publt,c Ilersoanele afectate .de fobie.godala . S~\nt e.xtrem d'e
. . . . .. . .
.
~
..'
J?obiile s:pecif\cc se ref~rl\ til ex.perieo(ierea unei frici intense p iraponale ]a conractl;ll cu un anumit locro sau sittlafie. cum lli- fi~ iniUtimile. fu~ronile .conclllcerea>ma~inii. vederea &1\l"lgelui. diferlte ua~imale sau )ns~cte. sau ..patiile inchise.be~i mtdte p~rsoanese confn.Jntil~u ilstfelde te111eri, nu lf; vom numi fobiideciitdaci.acesten.interf~azliputemic cu vjata individulni. pcQduc&.nd lis~ 4ilsao disabilimte. . Cel mai eftcient tratament pe1"ltro fobtile speci'fice s-n dovedlt ~.fi t:erapia conlport.amenti:lliifolo.sindexpl.merea sau dobitqdireil cornpetentei In plus. existi1 unele date care aratll d $i desensibilizarea sj~ltematicti, o fomiib asemtinlitoare de h.1\tamenr, ar n cficientll in rezolvnreafobiilorspecifice. Tratamentul de do1Jiindiie a competenteieste. o'abonJare terapeutica baznta pe performantii. "derivo.ta ilin teo ria social. co~itivii; Di11 puncLul de vedere.al acestef leorii;disal)ilitarea 4i distresul apin1tc in fobli se datorea2li :faptului .eli indivhi.i Qinupie~ot S!!ntimentul de a\llo~ficacirnre sau inc'rederea eli pot sn f~cli fatli cu bine situatieisan obiecntlui fobic:~ f'-stldar. aceastl\ fom1l\ de terapiepune accentUl-pe interactiunea 1lntre terapeut $i.pnc_ient.'in .car~ prinmtapeleazala diverse telmici pentn\. a-~i njuta p~cientul sa &e implic~ ~i sa :rezolve cu succe~ diferile $arcini, dobilndindsentirnentul efici-en{ei liicompetentci. Dintre studiile elllpirlce RSl1J?f!'-.efii~~teince~tuitrarament enumeram: Bandnra. A~. Blancbaril. E.ll. ~i Ritter. D., Journal of Pers~:mality and S.ociat Psychology,l3,173--'l99 1 1969i Ban~~Jnl, A., Je~y. R.W. Ili Wligllt, C.L., rournal of .Abno.rmnl Psychology. 83,.56-64. 1974; Ost. L . Salkovslds. P.M. ~ilfellstmm. K. Behavior
an')(_iQQ.Se insitnatii carermpb(:a interno\lllnea cualrepers?anf l?enri:unnii, pce)lStii ~~~m~i est~1inuradi1av()rbitu1 m.-pllbllc s~u nlte sitn\ii s~cifice V~l}trn ~l~~.oti~e ~toa\1~ rn 7nr7 n: puc~n iriietn6\iont\ c~ nlte pe111oa(le .~onshtlll'? un. n-.ou~. i:le tea~~a extrernli. P~t-sotmele cldo'biersocjal~ depun un ef~rt substa~(lrl petttrl.t aeyitasituatWe soci~_le~ ._ . . . ., !_ ExisUi dove~ ~a~e arati\ ci\ In prez~nt CXlS[~ mn~. n:u tl,~e. trilt!lmente eficiente R~nt:n.t fobia socialif. pl"intre cnr~ ~era!~'~ cbmportamentallit1tin expun~re fiidesel~s~bilizlu-ea progn~sa yn . ~i 1ernpia cognitiv-compOJ:t~mentalli de ~P . . . . .. . . . . I ~ Terapinprinexpunerellt tra~amentnl.fobiel s~c~a15 ~~.e~fa deJaasumptiacaanJ(.ietatea legt1tlideexpu1lereala sttua{ns~~t~l~ .vadesct:e!ite o datli cuint~lft.iroasistematicli ~i repe~nl~ ctlS!lm~.ltl a1nenintatin~i~A~e!iti stimuli varian de ln o scurt~ dasc~;~~~~ c~~ o perso~n'ti:l.leC.unormu~a~pfinllaodiscritiefoTl1\ala Tnpttbl:: iYn ca21.llfobie.i. sociatt. tempia :prin expunereeste iogreu~1.litn ~e <\nQii> aspecte;. (l) <vari~\)ilita~a sittl~tiil~~ fohiC.~ ~i .(~)
.J
..:J
.i
...
..
inpredic~biUtatea p incontrnl~bllitnteasltuatulor soe1ale, c~1 e tngreur.teazaexpnnereainvivo. . . . . ... . . I 'Dintresu.tdiile empiiicensllp'raeficientei ncestui wuamynt e_numeti1~n: . : "J\lsJ:rom, J.E. Norlnnd,CL. Per~son. G., Hi:lrding.M. t;:iLjungqvjst.Cc, ACHtPsycltiatrica Sca~tdinavica,70, 97,..1l 0,
< _ - . : _ _ _ _ ., __ _ . \
"_.
19S4;
Therapy;22. 407..422.1991; ... . . .. .. . . . Williams. S.L Doo~eman;G. Eii Kleineld, E., Journal
. ~fConsulting and Ctinicl\1 P~ycbology, 52, 505-518, 1984~
292
,1 Feske, U. ~i
. .
695-:-?20. 1995;
293
=.
" Hope, D .A.., Tl.te C:linica!Psycltologist, 49; 8-l 0, I 996~ .,ytazlo, Sclrroeder-Hartwig. IS. . ~-Iatid~ r:, Kaiser, G -l?i Muncliau, N ;. Behaviour. Re::;egrcll aud Tber\tpy, 28, l81-
z..
19~,l9~Q~..
. . . .}.'fl~:,~, .
<
o parte iden~Ca.rea gnduritor negative, disputarea ncestora !?i inlocuirea lo_fcu raspunsm:i rationale altemative, :;;i pe de alta . parte stabilireade scoputi comportamentale concre~:e pentru clieut; iu situa\ia de. expunere. Dintre. studi.ile e1npirice asupra eficientei acestui tralamenl euumeriim; Heimberg, R,G.,.Dodge,. C.S., Hope, D.A., Kennedy, C.R., Zollo, ~- ~i Becl<er, .R..B .., Cognitive The.:apy aud Research, 14, 1-23, 1990; H.eitnberg, R~G.,Jusler, H.R., Brown, E.J., H9lle, C.H., . Makri, G.S Leung. A.W., Sclmeider, F.R., Oitow, A. l?i Liebowitz, M.lt. Cognititve-.behaviotal venm~ pharuuiculogit:;nl treatment ofsocial-phobia:. Posttreatment and follow-up effects. Posler prezentat la Annual Meeting .of th.e As~ociation for AdvancementofBehavior1berapy,SanDiego;c.aliforuia. noiembrie 1994; .. Juster. H.R. ~i Heiulberg, R~G . Tht; Clinical Psycholo~ gist. 47, 18-20, 1994.
faca fa\fi ell bine efectelor expwu~rii J.a stresori. pteC\tm !}i cu
metoda preventha pentru a "'jnocula'" pcrsoanele in ~fSleptnrea even.imentelor stresante. Ace:;t tralam.et1t cuprinde trci faze superpozabile: ( {) lam d~ cpriceptulllizare, ~)foza de fonnare :;i exe.rsare de deprlmled ~i (~)fnza deimplet11entnre ~i umdirire. Pe parcurstd pdmei .faze. scopurlle .principale.vizate sunl educareapacientululdespreimpnctul coguitrei.as~tnn nivel'ulul stresu],ui. foltllarea abiluatifde n percepedife.reittiat.e:;tresorii ~i de a segmenta s~,orii complec11i In tinte pentru coplng-ul pe term en scurt. mediu ~llung. precum Iii concev.tua{iznrea problenl.eL in faza a doua. se invn\a ~i se. exers~di depriuderi copjng. initial itt cttdrul clinic, apoitnmediul ecologic. Fazo u . treia ofera pacieri\~lor posibnitatea Ue a !'Plica depliuderile tnviita~e tn cazul unor stre,.;ori diferlti. Diutre tebnicilc .utiUz.ale amintirn teboicile imagistice, jocul de ro.l. ntodelarea, e;tpunerea gradata in vivo, repetitia comportameutalii. D.intre studiile empirice nsu,pra eficientei acestul tratruJ.leJlt enmueram: . - peut:J.:u trntamentu.l strcsorilor acuti (ex. pregnt.itt:a J?enuu pmceduri Jllf!WCDl~ mlerventli cbiJ:m:gicale,perfomtall\e SpOJt.. iveetc.): A:lunaier.. E.M Ross, S.L.., Leary, M.R. ~iThombrough, M.T., Jounial of Counselbtg Psycbol~gy, 29, 3:H:334, 19~2; Jnremko, M., Journal of Clinical Psychology. 36,73:>738, 1980; . .. Jay. S.M. ~i Elliot. C.H . Jourhal of Counsulting and
7. EJeni.m.en.tele. stresw1:t4
I
I
i !
Uneori. persoattele irttfimpina.dificultiiti atuttci .caud se confruutn cu stresori ca iminenta unei procedui.i 1nedicale htvuzive sau a unui ex..ruueu importanL Deregum.a~a devin. Lensionnti cu mai multe z.ile inaintea respecl:ivului ~venimenr, iaL unii al probleme de somn. Oricine s.imte o aarecare tensiune in estfelde situatii, insa unii sunt afecta\Hil n~a mn:.;irra incfilnu Isimai pot continua viata in mod normaL
Clinical Psychology. 58,799-804, 1990; . . . .. . ' .: .. Kendall, P ., Williams. P.C., P-echa'cn'elt;'P::F.; Grab am, L~fL Sbis.slak, C. ~i Herz.off. N., Jotit11al of~ourisulting :-~no .. CliJlica\ Ps_ychulogy, 47, 49-5B. 1979~ 'i .. :;.,
19 11
.. .--'tlO 1996 _\\'~lis. I.K. Howard 0 S Jpurnal ofCounstllt" . ..... ~~ owlm,W.P. ~~ Vnrg&s.M.J., 1986. . .ng nnd Cluucnl Psychology, 54.811-835
... Ross. M.J. si Ber-ger Il (' . J.- . CJinicalPsychoiogy'. 6.4.. 4. o'6\.J., .ouma . . l.of Counsulting and
o-
N ' .
~ - penbll tratameotr1 1 :.ai:es -1 . _ nldllare. difetiteprobl . .. . . _on onntennttenp (ex. actiuni . . ., Hnlruy 1 r~e . . _emil ~l~edt_ca1e~j!Curente ere.) Tl . .. . . ' " u:.., AndJ'Qslk; F sf We 'tb k .. . l~~apy snd Research~ l,12t~.l3i 1 s roo. T .. Cognitive . . stresorilor ..... . 977 . 1 .- penrru fell ramentUJ c . ed Ul ...cnlecronice boll" . 'I . .. . .. . ronJct (ex. prob.leme Fomln~ S J . .psi uatnc~ etc.) . .. . . . . . . .. 1982; . . ... . . oumalofSchoolPsycllology~ 20,<l80- J87, Rolcorflb . W.R J .. . .. 864-872. 19~6;. . . ournal of CbmcaJ Psychology, 42,
0
.r'
.1.
f-l !J
< . . .. , ., ancer Nursmg, lo, 389. '"Wem"k RL .. ' . . . . Jl'! Jnretnko ME T . ofBebavtoral J:vfedicine, 4. 103,-l09,l~Bl~ylor.P.W.,JournnJ
J
_,9.. ~Moore
~ . l-98Ji
rr n...
~~
~ A tnta1er . . . 1
. . . . . .
ll
T
~.Tolbu:r~~~a de personalitate
. de till borderline
. ...
ulburarea de personaliraf~ d .. un pnttorn de durnta~ Cll . ~ d ~ tip botderline se refera Ja ti punzan o .In1 agme d e sine, dispoz.i{ii . a ecnve Iii re1ntii im:tabile . pntlenl care debuten... ~ d precQr.fll compottnmenre impulsive Pe -.. e ll}guJa tn prima ~ . rsoanele afectnte d pam~ a vie{ii a"dulce lsingudttarea viata 1 e aceasta tulburare nu pot suport; I .. . or caracterJzfindu . le afumstabile ~intense. In lus . ~se. p~t?tr-un ~ir lung de la ~~mportalllente de P ' ~~tlmdJvJZI apcleaza frecvent . . nsc ca alimcntnrea . . neprotpJat. consomul de "lc I d compulstva, sexu1 ""t D ... oo ... c. e lllUlte. ori se ~ . St - rogurl c00d usul cu virezn . mreg1streaza h!ntatiye de SUJctd . sau automnnlare. La nivel afe r u. c tv. tnunle curente snnt cele de goJ
0
mai.existn~Aceste silllfJtome:mnt.usemanlitoarecucele int.alnirJ la PerSpaneJe ClU'e lre(! prill Si~u~tii de dOUO,. insain. Cazultiepresie~ cliuit ne 1ipsesc iwerHme~tele de pierdere. fie 1nan ifestarile. dnreaia co mlllt mni multdecai: ar .fi nonri.al'in nsrfel de-situnti i. . ._in .prezent, eXiEitlimru flitiJtetipuride terapii eficiente.1h tmrar~a depresiei c1 in ice, prilltre care: terapia. comportatnenrtll ... tentpia cognitiva ~i te~piai;:iie-rpersonaHbDeasenl~nea,exisUi unele,dovez.Lcare ai:ant ternpia dinamica descurri\ durarfi. . ternpia prin ai.~rocoitttdl<~i tei'apiile care mergpe rezolvareu de probleme in cadri soej1li:a:r . putea aduee b~neficH.iQ cnzul . depresieimajore~fn. pltis','o 1l'1Ullil1le ae.dnte (!ulesedinstudii
ta
J,
f :1
cl
.efe~tu.atepf!personneinvar~tiisogerl!llzhdiutiliznrea teraplei
'
colJiclitive ~i a terapieirei~iiniscentei. ~mintirilor) nr putet~ fi ntilrl'in trat~re_a deptesh~i ~ per.soanele devlirsta n trein. > . . ' Terapia compGrta1Tl~l1~aUi pleac-a de Ia un model dasiG ul
ea
296
-.
...
i
I
-f.
.. .. . :: .. ~
-~~-
: -,_
.:..
--~-
. . . .
. ..
'
...
~Qcerca(ea de acre~te. ft:eeventn ~~ cl1lllale~ acti vitatuor-pliicule; -- 111 ~c~tsco~. s~fplo~es~teJ~ci defoanare aabilitatilot soeiale, te~uuc~- de relaXlJJ:e ~l difente-met<Jclecare putesc-111odificarea sUl~lu1 c~e ~fuld~re de.presiv. Dilltre studiile ernphice asupra eficientet acestut tratamentenumerlUm .
-iil caz.ulil.dulfilor:
acea~J~ .. r~ Ulcepe sa exp-erieu"ieze simrltom - I -:-:'''c - -: ill-: -''''"''-::,~"='': - __ -- - _ ~ _ -- . _.r- m~pspec Ice._ .. _deprestFc1w:t~. Ca wmare, obiectivul terapiei comg(}rtamentale ~al'e decurge dtlllr-:o aslfeld~ teorieestede a_l1Pistapacient:u1 in
A
care per:tn:b~ pa~tefl:~ul ~~U:porlalu~I~.tala! _indivit;l~t~~ dUcfutd In o rata 8cazuta a_ Jntar:rrJlor poznt~e; 11~ con~f_Hlc iti care
de procesarl informationale negn~ve~i de distQt:siuni ~ognit'ive~ -Trahtrtlentul vizeozlti.nvata.tea pacieo~l.or 3.a gtiulleasca
adaptativ.- nnteliododt-~i ast.f'el tru.irile. nfective, c.ompottru.uentele f$i.tnotiva\ia. . . . . . . . , .: NtUileroase sludii.nr.atiica terapja cognxtiYfiiD dep~e~ne are efecte superioare . tratamentnlu i .nt~dicntn~u ~os, LEntpiei
A . .
. .
comportamentale, listei de a~teplart!, _p~:ecum ~' o.ll~r f.~rm.e de ternpie. Mai mult, terapia cognitivii s-a dove~.tt f?l pu(lU !a fel
nce1;t~H.
. .
Dobson, K.S . Jounntl of Consulting nod CIJ.UJ.c.;tl Fr;ychology. 57,3,414-419, 1989; , . Elkin, L, Shea, M.T. vVaUdns. J.T In1ber, S.D. Sotsky. S.M., Collins. J.F., Glass, D.R., Pilkoni$~ f',A l:eber, W .R., Doclu~rty. J.P., Fiester7 S.J. 11i Pndo1T~ M.U~; Arcluves of Gen~ eralPsychiatry, 46,97.1-982, 1989; . .. . . J{ovacs, ]\1., Rush . A.J,, Beck,A."L ~l ~IoUun,. S.D., Archiv~ o~G~ne,:all'sychiatcy, 38, 33.:39,1981;. . .... . . . . Murpl~y. G.E., Simous, A ..o., Y~et'rel, R:D. -~i L~~lluan, P.L. Archives o{Genera1Psyctuntry,41, 33-41, 1984, .,. Sim~ms, A~D., Mul'plly, .0 .B. Lev.lue, 1:1... ~?i Wet~l, R.l)., Archives of G~oecal Psycbiahy. 43, 43-48, 198~. . T~apia interpersonalli este .utili\in_ c::_,nz?l pa_ctet~~ do~ depresivi, nonpsibotici, tara tulbu.tar~ af~tiva-~1po~ad\, tl<~la~ ambulatorlu.luitial. aceasla fusese felos1~ii ca terngte de scurt.t Q_urata, ullerior.fiiud utilizntii. qica ternpiedel~leu\];e~ ~~.n\.ru
-in cazul adolescentilo.r Lewiusobn., P.M:. Clru:ke, G.N., Hops, H. ~i Andiews, , J., DellaviorT.herapy, 21, 385-401, 1990.
veJlttuper$oa.1leJb. Vllrsta i . . . . Teri, L.,Logstiou~.R-y. (Joru~tQ,J.,~i{\llcCuny, 1 S.].Vl.. Jqumal of(Jerontology:.Psycflologi~ Scienc~. S2b, 15916?,1997.
I : -
!cogmtiva a depresJei (Beck, 1967). Aceasta este Q.. abonlare 1 terapeutic:~activa,. structm:ali"focatizatatJti problema_ 9i:de scurtii
.. paden~icudepresierec~re~ta.Se:poa~~~~g~~1~~~~2~,J.Jlf.ltvtdual~ ' :: dit iJi in asociere cu medicatta nnti~eprestv~ Ii1 ~ndl1Jl ace.~lcL lerapii. se face apel la slralegii erietlt~t~. ~pee: evaluarca
'
299
-#.
simptomatologiei depl;eslve . JiJcar . . ameliornrea-relarmorjnferpers'o .1 t~aren._pe proble~e {inta, o fo. rmn delra'tanile. ~ . . ... na e. Peventrea re.ciidenlor. Bste n~ care st-.a doved fi . . .. 1fe:. ClC~{il ~tfil lHh1\[itTea ~pisoadelordepresi.Ve acute . mstallirli l]norepiseadenlre :.c~. ~llllpreve~~re~ san amilnitrea eficienrei aceshti trat:tl"e. . rnom.e~ Dlnrrc srudrrJe empitice asupra
at '"
.' j
~ Carnes, C.L.
:
... .
.. . ...
.
<. . ..
.enumera"1~
F1'ahkB p
. ....
Fumatul
.'. :l.
Ccfa1ea
Peste 90% di11 oameni s . donre capuJ. Cilnd accsie ~u_n ci eel pufm o d.utlt pean ii CSie C82:ul migrcnelorde tipu~l:e.n ..su~~ fi-ecyente ~i severe, cum prqfu nd vinra persoanei. res CfOQice_ ncesrea pot al"ec(a peraoane. acestedurcrl aju:~~:~c:rcaz~ll u~~ numar mic de Un trntamerit ef" a dtsnbdttate sever~ co 1Cie'rit tn cazu) cef: l . . lll}?OIJllmcntollf. Bxistii de ' a ees esre terapia en ~l biofeedbacl'-ul C"l . ~s~menea. unele dovezf care ara" 1\.: .. one msoflt d I.Q lfuc Ia rezuJtate pozitiv io. ~ c antrena.rnentul aurogen cr .Y !!'JU caz1.d aeftSste~t afe t. ~mmolmu intesti .. l i. c mm.
iritabii. profocoln~ de ti:atin1:tent cuprinde: .monitoriza1~a simptoptatologiei. gastroiJ)test.iriale. educaren pacienmlui cu privire:m ft1ne.{iomrren ~pnm~llifdigestiv. contracararea nsumil~ii rolului ~~ bolrlnv. fn .plu.s. }l~lizeazli relax.are~ prcrgresi \~a nmscularH ~lbiofe~blcl<-qfc~loric pentru a cre~te sentimen~ul de control al p~cientnl~i a:Snpr~ funcpilor: biol(}gic~. precuJni l}i tt:stmcturliricog[litivepl."ientpte.$Pl-e cpreetarea dis!o~iLU) ilor eli n gandire. cu ~mpa.cl. a.supp{s~i\rU. dt! .l\l'l'derare. pintre Sfl!di empiri~.~sup~11 efir;fentei ~r;~tqi tr11.~amcmt ~ntl~leritm: . . 1 ~.. Blanchard~)3,H. On!~~. B., .St!harff,l...... ~i Schwai-zMcMords, S.P. Bjqfeeqbll~}c anpSelf-Rc:gulation, tB,l25-131. 1993; . ... ... .i
.
.
...
$e
..:
1le
d .
en_sltr
.. Greene. B. si Bl1mchard, E.B:, Joumal of Consulling nnd Clirtica1Psycf1~1ogy ~~76-582,1994; ... . . Pnyne. A. ~iBlincJ')ard, E.B . Jourrinl of Consulting And
. . . . . . . . . . . . r
. <
< .
...
<
. . ...
..
Dnrerea..
'
:Dureren discijraUi aid esre cauziltl\ de unele afec~iuni son1atice em nice c:umsutit ~olilereumatice sau u~ele forme de
. de afe~{hmi. exp~ri~~p~t~l\Jrecvenrli .a durerii ponte diminlll\ eruifateo. vie~H persoane)or ~fectnte. Dureren ponte nccet~mn anxleratea. depresi4~i seri~~~prele de neajutornre. De asemenea, ~.nxietate.'l !fidepresi~pO[:deJellnina apari[ia sntl intensific~1re!1 durerii. .. .. . : '' : , ... . i
Clj
1..11 ll
co9sUind in prezenra relativ con tin ~te ~ tulb.~rare fitnctiorwlli, u crampelor. De Qliemenea ua a durenJ abdontinaJe sau nal en dial-eea. const'ipntlii por apare tulbuta~ de ttanzit intesriastfcl de cazuri, este neces;~ san o ~ombin~tte a eelor doun. tn
. . n exanunarea dm parfeq unui medic
300
,;a
zn.tabil
. .' .Terapia C9gnttiv~fitpq~mental~multi-compbnen[iulli s-n dovedit a fiun tratamenfefipientpentrn dnreren np5rutai'n qnzul
' . ' i
'
301
.
..
..
amunitoifonue de anem.ii fleJnoiitice cti t&msmiteiiereclitara.. -~~~t~~i ?i!te care aratli ca d~rf:J."t!i\Cf!Jnic~.a.rputeil b~neficia qi
Iizioter.apie. De ll$Cil1enea, terapJn cognitiv-coiuport;.uuentola ar ])~~ea fi eficienta In caz:ul d9fe.di l~I}1bare CrlJliice. i . "terapia in. controlut durerii ple~ca dela UJUnodel cognitiv-:-COli!por~EUent~tl propu~ de Turk ~i colab., (Tur.k;~icolab., Pairt an~ibelJa"Jorai medieiue: A cog- oil.j~,e~beJiavjoral persp:eclive,New Yotk:: Guilford.Press, 1983), Co1tfon1t acestu.i .-.ruodel,,.qU.rer-ell constitu.ie o ~:xperienta complexa, irnplicfutdaspecte de ordinfiziologic;;cogn.itiv, afeGtiv . :Ji cosnportalnenh!l. Tratamentul.propus.are tll!icompouentede i baz!i: ( l)o:dUcarea paci<ntutui fi cun..,ptuOUzoreadiJte)ii; (2)
cogidtiv-t;owpottat.ne!ltlll~
I .
I.
llfal.t.uJ_i.a. Rayrumcl cleaz.a vasele de sange i:lin degele, -r:l~ladta_ Raynaud ~in ustiiril capllarelor diu aceste ZOIJC. urecln nas 1 se=se depigmenlat<: pllii, La expunereo Ia . .. d e,.....,icatnris.au amof\cala m . . ti' acuzii fil s~uzatu e ~......... . tuteon pac1en,...t. ... ; r: liiri continua, ele pot devem 1 afi tate Dacli aceste mau.u.es . .. zone e ec . ulceratii ln nivelul ptelu.. dureroase sau ~~t cau~d. >! b. feedback::-u l caloric cafonua de Datele ex.tstente m lCu 10 . . r=:clentii Rayu,aud . tratameu t e.u J incGazul mruadJcJ t: .
!bserva
}~
I fbrmarea de
Fumat.ul ... ... . . . . . _ e ca.re Je are asup1it D_a to __ rit_"a_ e ___ il ectel_{Jr llegali_ ve H_ . . . . _ . _ _. . . _ . r _. . _,. tre -~ I - are U pracbdi. mt.U~e t'm . .acestea . sanatatu gersoaue or ~de.. enclet~ta denir:.otinU este dJficd de iucenrca sa renuute, ins . P: .. 1 . r~ tocel\rCa sa se lase de ~ . M . itaten pcrsooue ot c.u .. .. . . . . . . . dep~1t. tyor ... . ~ ~diJ.lprimul~:~n.Doleleexu;tentc fum at, i~Ji r~iau acest obtc~J.J~c . ntuluiin eambioape culerapia
v
o1
fti~T~atuJ
', "Bradley, L.A.. Young, L,D., Anderson, J~o., ;;rumer! . !R.A,, Agudelo; C.A., McDaniel, L.IC., Pisko, E.J., SembJe, ,E.J, r,;iMorga11 T.:M., ArUtdtis &: Rheumatis.rn; 30, 1105-1 U 4, {987; i"'
! ! .,
ccotiioee"~:
Gil~
arnt.a _ _~a_18 reducerea_.u_ ep:_a _ mn_.. ~n ... -~\:iat_K_ co_. n~tituieun.tr_auuuent 1taUi. mulli-compone ..... cont[Jol m.e1 . ...... -. edoresc sa renun~e lafuumt. . eficietWpeiltrupersoane1~car . . . .
!
!
I
Keefe, F.J., Caldwell, D.S,, VIH1iarns, D.A., K.M.,. lvtitcllell,I.J., Roflt,rtson, Rol>etll!On, C., M.mtJ""- s., i'!untey, 1., J3 eckhmn, J.C. ~i Helms, .I\II Be:J1a\lior l'bernpy, 21; '49-62,
D.,
.
1990:;
I
sytjala, ICL, Donaldson. G.'W., DavJes,<M. W., ~ippes, M.K ~i C!u:r, J;E., Pn.in, 63, 1B919g, 1995; Turner, J.A. ~i Clancy, S.,}oumal of Consu~ting anu
"'
. . . 'onderale sau _ subponpera e. suprap t duce la. problettie med.ica1e IntrucHttulburlirilc nltmcn!are.o fi ctap de t~eesle Lulburari !;a . s e_v_.ere, e.<Jteiudicat ca pa_ clen __tti a ~ t t .. tn sani:itate melllnHi . . consulte. uu me d c s a t1 . un specta . . . lS . ali t astfel de problcme. . ._ . za pe. . abmentare . . . .. .ab ... / ..spech. - . _.. Tulburiirile o ruatein'ctlnfuiu3tesuut .. . " Tulbt.rrarea de a1ilnentare cornpulstva
. . _. . . . . presupun adpptnrea unut Tulburanl~ n.ltmentare odededieutdevinut~.Priulre . taro nte nlltllentat"e sau me,. . . ,. com __ por e . ._ . . . . te"n;onaUi saU_l __rg uno, iidi ..iofometureaJn \" .. _..es_. ba . . . ~) a~tea sepmn . d r Jltc (alinlet1taren C()ntpUISt\'3 cautilii\i ex.agerate e a J~e tulbu.rliri se .git.ndt;:5C excesiv tu Personnele afectote de aces e t sau.aliUJenll! ele.pot l1utiit utale nspectcorpora , ~ l .
Y. Tulbuxiirilc nlbnento.re . . .
J:;llfutcare. gre
. .
. .
302
303
.. "
ing dJNm-ded
Tulbftrnrea de li
. a_ P!Bl!lare,eilmpnb:i>oii (Binge
. .. . . ..-...
. .
\
i
Ml-
niSnmlUi s,i a
~\indirii 4ii,otomic.Olv"'\Wi!SO.a:r..1'he c\inio\ l'sychOl<)gisl. 50. 1>.~2.1997). . . . .. . . . J Tempi iDiel'!"''on)a Mre "fn>A .curt~ de P')nol\'\"P~
noncirttettifelll[ivl\ ji pelSonOl. lji care ?bie<li.v pdnoipalajntll<eo'
lvful~l simt uneori eli ~. oamem ~ lrebui.1n mlhurareade ..... . manl\nca mai mult declit ar ... lllle.ntorecomptlls ~ mgerenza frccvent cantitiiti ex.ccsi . ~~a. persoana. afecratn episod compu\siv esredublnt d :v_e de ~l11:~ente. u n nstfel de nsnpra P.ropriei alimentatii 1 e ~entimenmt plel-derii controlulu i trai~re sentimente de rt.ro; u (~nor episodului. deseori persoana Datele de pftni\ tn. ~..,.me. ezgust. deprimare sau culpa cazul tulhuriirli dear pre?-ent amtit ell- tratamentele 1n . - ~itera tmentarc Iscomportamentalii . - compu . tvli snntrerapiacognitivB 1 . T ptamterpersonaln
~-djr<C~" ce~uatil ve cont<Ol<tulnt_e~: a~~ pacient~~m ~ t~i jd<Ujifi ~ sll i~i !J'O<)ifiCCJ.lr!>b\emcleintet~l~ s~~~e. ~nuucli< P""~ipli~ sa)~ de bo.>B o rae in~omJ:!IlliOilii en .'""'~in cogniti\l;.e()mt'Qrttttn~n~ll.Pl'()llr1u:.7..iS~~ unii autori (F~i.rbn~n,
CJl'
. I
1995)
eficie~t~
r . _Bulimia nci-vfiasa c~ptlnde . . . . . a mentarecon'lptdsiva dtibi .}d . . . . . . eptsoade frecvente de nlim~ntarii _eompul:d~e~. ;!~re~ ?Jom~l-de_& con_n-acara efectul
. autoprovocntllinfotnetariia .. . . ; :. incerci\rl mclud; voma medica mente (ex. laxative).exercl.fllle fizice dure, utilizarea de
l.t
tmm nervoagli. . .
I
!
o~olosesc tn """'b!nO!i cu ~ogrUln~ do ~~~npi ""'~dd.UniBUa"' ("self-1><11!") ~"""'"1"' abotdatea c~gnill ..,;.,pmtam"'"'ll!, Dji,,. ,.P,~i\1 empirlce asupra efici~l<i .ac~roitrntl.\fll~nteiiomel'nn\: . . . . . . . . . . .. .... ....F.aifbnm; t;l;G ..JQnes. R, Pe~elor. RC:' CBH tiJ., .solQroll" R.N. oeoniui MR. norton. t jl.fla~e. RjA .. 1\r~~i\'O$ .,f<lentfllJ>sjidiiairy;4S, 463-469; 1991: . \ . .. ~ Fl)i(bnrll. C.(}~.lnn""; R.,l'evolor; R. C., '!fOp"!. RA- <i o Connor, M . Arehives >of Qeut!.ra\ Psychirirry. 50; 419~~28. )99~: . . . .
> ... \
:J
: .f
:.1
'I
. I
.....:
..
.pleacltdelnuinnotielca . .
cognitiv' . . .
. TerapiR.
cognitiv'"'compo~tatn .
trinnmenh~l ptt~
. ...
. tactorilor Tratamentul . .;. ... mental& tn menttnerea acestei co.n.lP_I)J1n.m.en .. h~_lor . de a11-. vtz~e.l\zii . p.e l. a .n gli eliminare" te: . . meQLBre o 1 . " .venuen.. l.n. pa_._lte._rnu. .'1 . . _d ._ . 1. '. . . . omp .u efim . in_nre ft d . n.e e a tme r g n llnlor l}iemot}ilcn dist\mcf .aln are ?Omlale, corectaTea pefsog~lii a aspectulul :fizl !on eref~nt~are la fiemnificatia . . .. . c. precum ~Jltmitarea perfeetiu-
... ~ -
veS e1
\ !
:
- . /
pot~n{a
el)ndio<Jivldu11111' Cl\ .., mai molt posle g,eu.... .-m..Qa<l pen!ltl o 1\~D.n,ltl(inllll\mC.!n p.-nr.<Ste geperal recnnoscut faptril oh.eiitatea reprcuntli un pericol snolilatea ind\v;.in\o\.. puteJo statistiC& aF.>tl\ ci [Ot lnni tllUlte P""""'"" dfn SUA a-t8J!TOblemn. . i
~l".li ~i.
. "t<lpia FO"'P<J<\Il!iiel!l)lll coiJSiitUietflltlu1ntill de ellio Jn Ci\ZUi obe2itami att\tJ~ ~du\ti, cfit ~i.la copii. E)(.ista ~fi pnele
'"""'"~~nto,de
ell (,
~"''ippmli\ p~ntn\
: -l ;,.
in
tri1tmi~ obezi&RtiL
\
1
304
.-
-.
. -.
~:
. ...
...
~.
.. : ... .... :.
1 .
11eut.r;~ Loate p.ers~aoele tmplic~~.De fl.lulte_Qri~ (am.ilij tntregi s~111 tdtslruse f?I can ere promi{atoare ruinate. Multi diU(~e ~.ei .care
uepa~il:.
1'
a-lli efectua activitatil~ ziluice, ptecum :;i_ i,\SUp~ relfltiilor interpersouale.1ncetarea.bru.sca acm~sumulm aeeste1 Sl.lbs~u~~ esle insotit:a de simp tome de s_evraJ -ca obqseala ,n~centuat.l, cosmaru;ile, problt;mele de sonm, agitalia psi~l.{Jmotorle 11.i
a~titul crescllt.
. Penlrud~pentientade cocruu~. eel mru eficteottratn~t~eut s-fl dovedit n fi terapia. comportamelltnla.Totodatli, prevem(c~ reluarii consuuiului!'le coc.aiuii clupli tncheierea tralntnenlul~J
. .
. ..,
. . . _ . . .. .
] Abuzul yidependenfa li,e alcpo[ . < ..... 1... l~ l~qol ul es~e subsmnta cea rnm l;lliliz.'lUi iuStJA. lproape
> .
. - _._ ._ ___.P_.r _ _._\.n n._.l _ _ _ _ t_t_._.__t .. _._.___e_. ._r_m . _. _ . e . di ._ . JI.-l.l _ .. _ .u_ . _w _ _. _. . .u _ .g..;a_m terapia:cognitiv:...compo.ttanit!htalapen~~vemre~reddeolo~.
abo_~-_
P _ _ -~__.
u~nnl
;:
. ... . . , 1
opioide.din~care m~ fnc.pzwteot~wdina;.codema.~ltnetaf&o~a.
f!f~et~Je CQJ.1.$1llltuluicl~beroiua jnqlud senZJitla~e semn. vmbrc
_cowdo!~ani. ruotdce ~i capacitatii de COllCCHlrare: ConsLunul lll~den~ de alcool ponte ofecta capacimtea Jndividulolde a rea;cliOlla corespunzator in mec)iul soc~al 11i plJ>fesionat. Pe de . a!~ parte,. cottSU!l}ul.e)tcesiv de nlcfilPl;poate duce la il:lstalarea . coz:neJ .s~y_a l111eis~ide stupoare. Pe tenneulung, coJtsullJu{
de alc;Jol se poate solda-cu boJihepatice l7ittilburiit'i tmii!zice, ! E;tisl~ c5te,~a . abo;(.<Jij.ri_.care~i-au.dovedit eficienta in Ir_atptttr:ntu-J pxqbletJlelor severe cnu~te:de consumul <lealcoo1. l)il~t.J;e p.cestea. lrat~neutul comportament.'ll de e;,:pl.lnere la attu?rse,_autrenamenhd pentn.r fortt(area de abiHmfisociale, l'rofectutCAL..IYl~i Progriunele.Cmnuttitare. I Aln(.Zrtlri clep,mdenra de cocainii ; : .Cocainaeste o S~b~tan(ii care pmvine din pla;ltade toea.
ingreuu!l~. probleme de atentie tJ-ituemorie,.ndC!Iotll.reR pupHe.lo.~ :ji responsivitate scazutlilnsUnulli?~n~diu. Ab~zul de.heroum .
nr~ efectenegative.a~uprn
CQ"eS_(}Untlitor sarc.i.ttil~ cotidie11e. .__ ...._ .. . . . .. Datele ex.islenle panlin prezeut mdiclt ternpJa tfl~lalnt:U de scurta durat.~ !li tera;pia cognitivl ctt !lilrnta111~nte !!flctente m
nn~ielatii, atneuluideptuuli!U.:jiptoblenlelo~~e sor1n. Uu gn!p de tranchilizante ,Ufioare care :pro~uc: dep,et\det,tta .esle ~el nl
henz.o~pinelor,printrecare~elh:;crium:tllll?.a,rel~,su,bstan{e: Xan:ax (alprazolam)~.Vhlium (~lil:~pam) .Ativan (lorn1.epnm),
de hine, generand totodnta ~io puternica depende1J.tit Abumt de cpcaina nre efect:e negative B.Supra cnpa~Witii pet-soan~i de
Senn( (oxazepam) ~Ji Klonopi1~ (t:lon;Jzepaln). _ . _ Efe(;tul tor substante -dureaz;ti.. df} r;eg~Ut. o tJemntdu scurtn detimp. ele ptodudind depertdentii chi~.~i .atunci cihJll
aces
306
. ~~~~~i~~.a~!~~~CS:IJ~I!>~maimari
~ nllie~.t1eis~~9n 1~oio~i11:a,a~~tot slil~st&n{~ilt1ce la
?.heili&ffi~zij;i~~in'.:itr5~ll~ta~eotull~~penr~patncde'panica.
i;J;~t%<.. .
=.......... :;f!~~~i~.'0\}~
. . . .. ,.
obiceiuri nesii~ittoas~cunlar fi
\. \
'l
.
"l
>'
.:~;::t.i~~l~;;~j!~~~~ll~'~~~1e411~ifa1e~iii)l~S'ifil~tea
:/'
.,.,,:,, per~91~1~ .~~fa{$'!8SC.Dnd 'acest mlJi'dli, evifiln1. sfnulgerea .... 1 i:;P~~~,~i~i,f!!7 ~~$:~"1~f(~~~netc~iu~:l't~r1'J' :. ''"~' ' ',,. ,. . '. ."'' ,, ., ln caz.ul rri~9ti,!9ftl~ai~i; ..tp;il~auqenielc'~efioietirc includ . re~~~~U~~~~~~!~~~.,j;~c,qf.f~e~t;l'hl?";aeo~rr,al~tt\~: zc.,, . . . . .ic<;,,,cl;I .ld'. i(v,!::. : 'ix:~lK: l ;cl;{::'t!I,r . f;;::':l;''' ;'VJJI.,~Ahle~~Je'll1!initale~ . . ''i'f;' ::~<'~' '"~"'i'~~v.J'"P'' /~ ':9,J~18~~;peikctL Dini"Qcferfeire.
~~~-...)~:.!~\ ,~J.fplnlti~iont 'f'. . n~rl,,st8billr~8.,~c,scopurl i!fl~~i;,(S1 ;;r,.~r~.> :{rc.?:'it
~t,ti~\~~~tjil~e:ilel\Wctentn
. ~i~l~,~~nic.!~amm.16Jiett;ex:mtil\'t~e1n
'/,. ., "'" ',' ,, , ,.,, ,, ,
308
-:.
b~frac{iwt.ile .rexuale - lnfractorii se.x.uali _ d .. _ _ .sum _ _ de regula _ _ barbal. . i , care a opta C(JU~portat~lente:s~x~ale mndecvate, .Prinl.re ca,re violul~ abuzui sexu~l asuprnq.unordor, ~xltibip;c:mi~Ji1Ul$i im:estui. -:;-.- - _1n ~~z~~~ ~~estor persoa.ne,.cel.emai bunereiiri~L~-s:-au ob\u,ut pnn.hite~riediulmodillcarilor com.portaiDeritai"e. '
1
: _ _. :~chizofr7nia ~i celelalte tulburfui :psih:ice severesu.Qt de ~egu~a d~tenrunate_de ~-rezenya siruplo~elorpsibotice, prlutrc ,care cle~JI"lll,llalucma~ile (~IZuale. ~i auditive), derealizareo, F.m~1.g~ t ta;Urent~l .,dezorgannat, .vorbi rea dezorgaJli:laLa $1 rPlati~area afectlv~ ,
_ 1
(7) esle urmarit iudeaproape,; lratatnelllul.med_ic~utem~s ~i se fac.eforturi J:lelllru ma2WW.zaJ:en complitul\~i la nct:~ta~ Diutre studille empitice asupra eficien\ei intervenUei de f~uUie fn schlzoffenie entnneram~ "Gingerieh,S.L. ~iBellack,A$ .., The CJ.iu.icnlPsycholo. gist, 48, 24-.27, 199~.; . . __ _. . Leff. J., Kuivers, L., BerkowJtz,ll. =11 Sturgeon; D., Bnl~j
isll Joumal.ofPsychiatry,146, 5~4-600,1985; _ _ __ . Xiong, w,LPhillip,s, R., Hu, S . Waug, .R. EJai, Q .. , Kleiumnn, J. :ti Kleirnnrut A . BritisbJournalofPsycbioL~y. 165, 239.-247,_1994.
c~e mu.nca.
a tulbufl\rdor psilu~e severe celenuti eficiettte fornu:~ de jnlt;!f\'entic ~un~ ( el_e.sunt adJ.UVattte ~tmuentului J)leilicame~1to~)= Letapia de fatJ.lilie, terapJa _ cogo.1tJv-couw~r~1leutaUi, ~lnl:{-ennu1entul pen tnt fo~marea abilltliU~ot sucia}e, p1-ecutn~i sosfinerea Ja Jocul
! .
ll,ll _ ac~eut .~eo~(!blt cade pe eilue~ pacienlultii ita familiei Dl)esl~J~ ~espre parti~ltl.ari~file .bf)~j sale:ji p~lpiil terapeutice, . (2? fanJJ,ha este tratata ca :jlalil;lt.f"I.ittdde:;curll.jate senf:in.telttele de culpa s~u- invirm.vatire. aceluilll.l:t,(3}latnceputuJ IJ~tatHel~tulut._s: ~rgantze~~~ o intAAt.ire cu familia pacientulu;, asl.fel de utUU.mn f"uud orgamzate ulterior periodic, (4) jnr:erve-ttlia eme.~~ .rJuratal~nga, de regulii merg_fuld panaladoiani, (5r
pfrso;.Jelo~cu schizo.freJili.e. r~ P8.{'CUSUlultinti10{ 15 aui, s-au u"e.~~st~-atpfl]gres~ hnP.crtante ir1 elapor~t[Ea intervenpilo.r de
tulburilrile spl!:cifice adultulul seregase.~c ~Uu ~azul coplilor(ex. depresin, atiAietu~ea), ad~enuee{iteaabJU~lifestUri tipice yftrstd; de,exem~lu, anx.icml;e~ atJart ~I.e~ ~ltJt~e~nte ~e sepanrre. In plus, apar proble1ne legate de ~:llvtUi\J:l~~a.ngonle respectivei pe.doade de dezvoltare; astJ:el~ ~t\ coud!\l~de stre~ ~o-piii adopHi.uneori conlf?OifHJllentespeclfice utlel varste !lUll mici dedit vfu:sta}or Cl"OJlOlogicii, l"t;fU~.sa,l\).eDJ'gltJa-~Ct.lBll\ etc. D.iutre pmbleJ.ue~e apiirut.eln coplliirie~ladolescen\u, vor l1 Iuate indistu\ie IJnnatoarele: . Amdetatea de sepaxare Enct>prezis Emuezis . Cumportameutul_opozi\ia,uisl~llfovocator
Ace.5t tip de anxieto.te semanifesta pdntr-()teltlnii inlens5 tie abandon, de a Ii separnl de prulnti sau de alti ruenabri ai familiei, de a fi rap it sm\ pierdut, de a pie~~~-E~Pr~o~niUubili\
D~i
. AnxictaJ.ea dc st?parare
-. _.
.fmmlul~ beneficm:di. deasistenliiin tmbunaliiliti!a abilimllior de CO[~ing ~ide comunicare. (6}se folQsesc ecb.ipedeinte~enrie lnultidisdpli.nare,_tuembrii acestoralucrand in stransa colabo~e
3HJ
. .. s~u apropintii, precuill!li de dificulta\i mru'Cailteiaia Clonui d:pmtt! de casa l!i prezen\a co~marurilor. Aceste frid suut UlSOUle tie
:H u
. . .. . ren: e stomnc d 1
--~Jiouts,A.C.,llennan. ~.S. ~i Abramson, l-1 . journ.=il of Coil;ttlting and Qlinical Psyp}lology. 62, 7'37_../45. 1994~ ~ ,;~ Iiours; A,.C., Liebert, R.t-.Jf.. ~i Pndawer, W. Jcnlrnal ~f
,i . .
,J
AbnbrmulCI1ildPsychology. ]1. 513-519, 1983; . ., ',.Houts. A..C. !Peterson, J.K ~i Whel~m. J.P . "Behiw~or , : . . '.I-Iouts. A..C. Wl1eJan. J.P.,~i Peterson.l.K., Jonrns.i. of CimsultingandGJ.lll:icarl?:;ycftology. 55,902.-906, 1987~ ' : CoutpoJ7ta~nent:rtfopQzi(ionist1 praVIJCilim .. . ;
ell
J'hel"apy.,I7...:462...\i69, .19~6;
. fecaJelor. soldata cue. . . . ; adrucapueitatea_ de conrinentlt a . . IUtSlUnt e scaun ... "' . . . pentru flcclil:il: (pe bain j . . , . . . .....u ~ttuap11nndecvnte
Encoprezisul se ref~rli 1 .
~-'
'i
...
:. CCJmpOJ'tlln"L~llU:Ul o~~ziti;onistapare ntlit ]a pl"~col&ri, Cfil ~1a'_arlo1escenti ~j se Iflc'tnif'eslji prln~ pierderea controllllui, ce:rturi
sfincteaittn.
-D .. .... .
_Enul'ezisttl-~e referiUa :. ~<; , .... CltJi_sia ~~'\trilllhtnrvenilld To ~np~c~ratea de reten(ie urinarlf, fll srntaltl inndecvate pen~ he P!-11ztJe ~au P ...e pamursul noptii poate_ reprezenta l)con'ti" .. .. . est?-{.pef)J}me,mpat_ e _ tc.tstnrea . nuare anorm Hi . . ll1 e, snu ponte constitui . ... . a .a UlCOt)tinentei inf.an~ .achb:i(iei contmlu1uJ't . o pterdt!l'e a mcontinenrei nlterior . lnnnr. . Datele e>cistente i d; n . . ... ~om~ottmnentalet~t.llatun:n~~ enclar. eflc.Ienra- i~terventiei . tn1phcti, dare.guUi nt"l"za .. .1. .1rez_asol!u. A.cestttpdeternpi~ . . ren ' e a atmc (e"' sen1nabzenzit p 1:ezenra . . . . . ......:al)f11nale sonore) ce e_d_uca _ _rea "pliri_nt:ilo._ .. .,.....;n~~IIJ. e.fdP~ __ .luune _Bau in pat, precmn si ~. u. "e stu lilt em acesrei forme de terapie enumerlinl . pmce asuprn -cficienfei
cu )_):iri(ltils~u profe8o~ii,,"fQi;~ ~iiritare, b) lliTU\reanltoJ~n pentru ptnp~Hie_g~li.1nc~piltH.iiare_!iirefuzull;lea face compmmisuri, rentztd~e .a CSpeCia ~g~lf~ ~re~Ulll ~i irit~rea intelltiOrtatl\ il celofdinjur; .A~t_;PJ1l~~!~"[llentse manifesto, de reguUl, nc~sli, Ynsl ponte npareasl'ia ~coal}i sau in public. . _ ' Trnrnn1entul doveqit efi6ient tn cn~ul comporramennllui opoziponisteste ti:ainjog'-lllplidn~ilor. in'cndrul aceshlill.parinti i i~i formeaz.li de{n:illderf ~are _sa ti "ajut~ sit fnqit fata cmnportii~"fenmluicupiilpr. pj-egndrea include _fmni1 iafi;zarea cu priuqipiHe1nvtltai-ils{lfiille ~i ateh11icilor derivate.. Terapeurul
J
..J
of~ra
propuse. ghldftn~ . apol pliyin{H in implea'nepu1re1l . _nctdstor procedurk Modelelt~ .:le'i~.tt:rnctinne ~i procednrile fnvlitaie in cadml1]ediil\elor surit uJ.rerior aplicate ftcnsn. J)intt~ studiiJe 'empirice asupra effcie!l{tincest~i forme de terapic. ~nJ.m"!ei"ihn: ' Dumas,. .J.Ia~. QlitlicatPsychology Review. 9, _197-222,
:i I
......,
..i
search and Thempy,l()d29-rn.l988; .... . .. 1 . .. Long1 P ., Forehand."R.., Wiers on, M. Iii 1v'forgan. A.i, "Be
313
.. ;:
.-... .
:~.;.
...
"'~-
~~t6tific~~!Jx,,~2-~~ t,.,n
. . ;')i'~:A~~p~aneeoliciliti~nti~Congtta~::r
uuot~specte
.Jl~db'c~~, '"':"'r .. i~l .. ' .~~~.~~\~~~iW~ieo;~~~'li'ii",~~o~Y:WlYi.~~~;jtnpi~~iren
BnlJ?!ltie :;i cu~ne'tVli teiitp ,~~.~~21 . . . Colaborm: ~i.cu~f:e?Sc~~~~~~;~ ~~7~ ~erop~e}; Alianta t~tap~\ttibiile~:srr.IDiJifeati opnn~lnre)~ .,. EIF-f:D;tegen.enzlelll~"laliel,te~'t! J{l}Jbf!,,. ~t!icien~
""~~~~.,:=~'~
pstliot~raJe a unorpro.ce . Jl dea~9:!~Y.;;;(~.J\g~~ . :.
la persoa1tele cu
Dlfic~Ititpf\JI.l~\9Q5~ H~ .N~r~i5<~ffr:
pemoumei ..., . .
~teptilrll~.~~i~t,t!;.
,,>";' .,,-''
uetalii) ...
. .
:[' ; . ;
.... '.
. ..
:ns
'I
\
I
J
~~ stlluri c_ogniI
. _j
..
. .,,. , -~
T1.1lburadle de p1';>ona1imre.
l
I
Textul de maijgs este reprod9cerea. paT!iaJll a. Hotnrilrii Guvernului R?mllniei nr. 2~8 di~ 7_M~Itle 2002, privind
lnetricii a \nteligen\ei ~ . ... . . . ,., . . . . g) cubnrile l{ohs pentm nd~l.t_t. de uokl.stem .. h) cuburileKohspentru copn. de H. Snntucct, i} teStul dir~mizilor; J) testul Coiu-q1bia. .... _ . i c. Probedeinteliget~\fispoctficii: . . . a) probe de evaluare a :t:unc_:ti~l percept~ v-mom\1 ~ - Santucci(4-6 ~n)i . : ,...Uert:der~Sautucc,i (7-li ani) -,etnl'1n1\t ............ . i de 1Cu1csftr;. . . . . . _ . >b) J:m3be qe ev~h1 ~re .a c,npacita{ii de or;ientarf Sl
1
1'
~colare:n ncestora. ~ub_Uf?ntli tn Monitorul Oficial. Patten I nr. 204 din 2.li mnrtie 2.002.
l.
sttncturare.spatut tt.. .... .. . ...... _ - Kolm-Goldstcin (aduptl\t d~ Sa~l\\ccl l}ietalona~deV. Preda); . i c)tuobedeinteligentli penrrudesen: - Goodenough; tl} e'Valul\l"~a caJ?acitittii_dediscrlm.il)alie 1\ identiculuidesimetriciu structunle grnfice: I
1
. ' . .. .. . .
}'>~
. . . e)
"< >
f) ce s;...:uc11in1bri.t 2.
b)
2. Evnh1twen rooJddtntii ~i psiltomohicitntiu t a) prilha Ozeretski-Ouilllllain; h) Gpsell, sc~a de dezvoltnre; _ . _ c) scaraOdetreBrnnet_!ii Irene l~eztne; d.}proha delnterl,l1imr~ I~a.rris~ , . _. . :. c) lestnl pcntrtl gnozia di gitala, Gerrsmann; _ i f) probapeninu:inkinezia membrelor supenonre;
. .. ..
317
l 1aui1escu;
. .. _ _
b) ptoba de evalunre n capncttlifil ctttlulul. M. Ldbmt (Bovet); c.) Beuder-S.autucci; d) probe de flexibilitate nsocinti.va:
~)
3. Examina~eapsihologlcii n [J~IsouoJit.Ufii:
n) cbestionare de personalitale; b) CAT, testu.l de aperceptie pentru copH; c) TAT~ tesf:ul tematic de apercepfie; d) Lucber, testul culori(or; e) Szondj, proba pulsiunilor; f) Call!JJ ::,:i R. Zaz:z;o, proba de peiseventre; g) testu.J CRSa-arbore-Omj b) teslu1 arborelui; i) testul Rorschach; j) Freiburg; It) STAI 1;
A. Rey adaplaUi.
l) STA1 IT;
(TST). 4.l'rohe pentni e:valua1.ea ncti:vitiiJii psilaice: A. pemep!Ja; a) testul figt,II'iloi .t:orn.plexe, A Rey;
m) tesLuJ cu 20 de propoz.it.li netermiuate (eu suut)
b) lestul de orienta~;e spa(iaHi., H. Head; . c) teslul fren.y vointa, A. Rey_ B. afecti vilatea: a) testul de frustra\ie Rosenzweig; b) completarea de pove.stiri; c) asodere de cuvinte; d) fabulele DUSS.
318
b) proba Wartegg: . . . . t) probn Colliu (comi_J.letnren lacuuelordmll-. tmdeseh); d)desenulfatniliei, Corman. E. memmia: . a) proba A~ Rey pc bazn de cu~iute; : ... b) proba A. Rey pe bam Qe figun geomelnu.". c) lestul ugm:ilor complexe. A. Rey; u) proua .Pieron; . . . . c) WISC (proba de memone). F. nten\ia: . a) proba Toulouse-Pietou; . b) proba de dublu finny, I~. Za-no; c) proba Bourdon-Amllmov; . d} prob11 Pr.aen; e) .lablrinle; : 0 completnreal.acouelor; . g) proba de discrimitm.re percepll vit
319
,.,
...-