Repùblica de is bananas
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
In sièntzias polìticas, Repùblica de is Bananas est unu trèmene chi descriet unu paisu politicamente instàbile cun un'economia chi dependet dae is esportatziones de produtos e risursas limitadas, comente bananas o minerales. In su 1904, s'autore istadunidensu O. Henry aiat coniadu su faeddu pro descrìere a s'Honduras e paisos a curtzu suta isfrutamentu econòmicu de impresas de Istados Unidos, comente sa Unite Fruit Company (oe in die Chiquita Brands International).[1] Tìpicamente, una Repùblica de is Bananas tenet una sotziedade cumposta de classes sotziales apigiadas a s'estremu, ingenerale una classe traballadora manna pòbera meda e una classe guvernadora plutocràtica, cumposta de afaristas, polìticos e élites militares.[2] Sa classe guvernadora controllat su setore primàriu de s'economia peri isfrutu de su traballu;[3] duncas, Repùblica de is Bananas benit a èssere unu trèmene peorativu pro descrìere a una oligarchia servile, chi favoressit e apoderat, suta retzida de dinari e corrumpidas, s'isfrutamentu de su laore de prantedos in iscala manna, mescamente cultivos de bananas apuntu.[4]
Una Repùblica de is Bananas est un'istadu cun un'economia capitalista de istadu, in ue s'istadu etotu est gestidu comente un'impresa cummertziale privada a benefìtziu esclusivu de sa classe guvernadora. Tale isfrutamentu est permìtidu dae sa collusione intre s'istadu e is monopòlios econòmicos favorèssidos, in su cale su benefìtziu derivadu dae s'isfrutamentu privadu de terras pùblicas, est propiedade privada, mentras is dèpidos a càrrigu sunt responsabilidade finantziera de su dinari pùblicu. Un'economia isbalantzada aici abarrat limitada dae unu isvilupu econòmicu disuguale intre tzitades e agros e fatu·fatu mìnimat su pòdere de achirida de moneda natzionale a cunsighidu de s'isvalutatzione, faghende su s'istadu inelegìbile pro retzire agiudos de crèditu internatzionale.[5]
Caraterìsticas assotziadas
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- Collusione intre istadu e interèssios monopolìsticos, in ue is profetos podent èssere privatizados e is pèrdidas sotzializadas;
- Isvalutatzione de sa moneda;
- Cleptocratzia;
- Farta de una democratzia cumprida, cumpetitzione polìtica chi no esistet o petzi de fatzada, imbòligos eletorales e controllu forte de su guvernu subra de sa libertade de espressione;
- Corrutzione generalizada e ispainada, massimamente in su guvernu e in sa amministratzione pùblica;
- Farta de trasparèntzia, controllu e vìnculos legales subra de s'operadu cosa sua, farta de contradditòriu intre tzitadinàntzia e amministratzione pùblica, impossibilidade de cramare in giudìtziu pro tutelare is interèssios pròpios a banda de is tzitadinos;
- Iscuncordàntzias fortes intre is situatziones de deretu (cuntentu de is leges vigentes) e is situatziones de fatu (comente sunt in beridade aplicadas);
- Sistema giuditziàriu non cunforme, chi non reprimet is reatos de is poderosos corrutos, ma imbetzes est collusu cun issos;
- Impreu irresponsàbile de su dinari pùblicu, cun cunsighentes gastos enormes e farta de servìtzios essentziales pro is tzitadinos;
- Politzia corrùmpida e non cunforme in sa reprimida de su crìmene;
- Classe polìtica s'ispissu collusa cun su crìmene organizadu, mescamente cun su narcotràficu;
- Coidadu iscassu o ausente a s'amparu de su deretu de su traballu e a s'amparu de s'ambiente;
- Presèntzia de disugualidades fortes e ingiustìtzias sotziales e ispainadura arta de fenòmenos illegales e de discumbèniu sotziale (traballu nieddu, traballu de is minores, isfrutamentu de sa prostitutzione, produtzione e tràficu de droga) e disinterèssiu a banda de s'Istadu in contu de is problemas de sa populatzione;
- Ausèntzia de meritocratzia in s'atzessu a is càrrigas pùblicas, clientelismu e nepotismo ispainadu.
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ (EN) O. Henry, Cabbages and Kings, Doubleday, Page & Company, 1904.
- ↑ (EN) White, Richard Alan, The morass : United States intervention in Central America, New York : Harper & Row, 1984.
- ↑ (EN) Big-business greed killing the banana., in highbeam.com, 24 maju 2008. URL consultadu su 16 ghennàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 17 ghennàrgiu 2013).
- ↑ (EN) Big-business greed killing the banana., in highbeam.com, 24 maju 2008. URL consultadu su 16 ghennàrgiu 2022 (archiviadu dae s'url originale su 17 ghennàrgiu 2013).
- ↑ (EN) CHRISTOPHER HITCHENS, AMERICA THE BANANA REPUBLIC, in vanityfair.com, 9 santugaine 2008.
Artìculos ligados
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Àteros progetos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine] |
Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Repùblica de is bananas |