grădină
Aspect
![]() |
![]() |
Etimologie
Origine îndoielnică. Provine probabil din gard. Confer albaneză gradinë, bulgară градина (gradina).
Pronunție
- AFI: /grə'di.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului grădină | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | grădină | grădini |
Articulat | grădina | grădinile |
Genitiv-Dativ | grădinii | grădinilor |
Vocativ | grădină, grădino | grădinilor |
- (bot.) suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse.
- Grădină de legume.
- (bot.) suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- O grădină de om = om plăcut, simpatic
Vezi și
Traduceri
suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi
|
|