Zygmunt Florenty Wróblewski
Aspect
Zygmunt Florenty Wróblewski | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] Grodno, Imperiul Rus[6] |
Decedat | (42 de ani)[2][4][3] Cracovia, Austro-Ungaria[7] |
Înmormântat | cimitirul Rakowicki[*] |
Cauza decesului | domestic accident[*] (septicemie) |
Părinți | Antoni Wróblewski[*] Karolina Wróblewska[*] |
Cetățenie | Polonia |
Ocupație | fizician chimist |
Limbi vorbite | limba poloneză[8] |
Activitate | |
Domeniu | fizică |
Instituție | Universitatea Jagiellonă |
Alma Mater | Fiziko-matematiceski fakultet Kievskogo universiteta[*] Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Heidelberg Grodnenskaia mujskaia gimnazia[*] |
Organizații | Akademia Umiejętności[*] |
Modifică date / text |
Zygmunt Florenty Wróblewski (n. , Grodno, Imperiul Rus – d. , Cracovia, Austro-Ungaria) a fost un fizician polonez, care a lichefiat, în cooperare cu Karol Stanislaw Olszewski, oxigenul și azotul în anul 1883.[9]
A descoperit existența unui hidrat clatrat al gazului dioxid de carbon. A raportat descoperirea acestuia în anul 1882.[10][11][12]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Zygmunt Florenty Wróblewski, Internetowy Polski Słownik Biograficzny
- ^ a b Zygmunt Florenty Wróblewski, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b „Zygmunt Florenty Wróblewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Zygmunt Florenty Wróblewski, SNAC, accesat în
- ^ „Zygmunt Florenty Wróblewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Zygmunt Florenty Wróblewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Șt. Balan, Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, București, 1979, p. 177.
- ^ fr S. Wroblewski (1882 a), „On the combination of carbonic acid and water” , Acad. Sci. Paris, Comptes rendus, 94, pp. 212–213.
- ^ fr S. Wroblewski (1882 b), „On the composition of the hydrate of carbonic acid”, Acad. Sci. Paris, ibid., pp. 954–958.
- ^ fr S. Wroblewski (1882 c), „On the laws of solubility of carbonic acid in water at high pressures”, Acad. Sci. Paris, ibid., pp. 1355–1357.