Sari la conținut

Tycho Brahe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tycho Brahe
Date personale
Născut[5][6][7] Modificați la Wikidata
castelul Knutstorp⁠(d), Malmöhus⁠(d), Suedia[1] Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani)[8][9][10][11][5] Modificați la Wikidata
Praga, Sfântul Imperiu Roman[6][12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatKostel Panny Marie před Týnem[*][[Kostel Panny Marie před Týnem (church building in Old Town, Czech Republic)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență renală) Modificați la Wikidata
PărințiOtte Thygesen Brahe[*][[Otte Thygesen Brahe (Danish noble)|​]]
Beate Clausdatter Bille[*][[Beate Clausdatter Bille (Danish noblewoman)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSophie Brahe
Jørgen Ottesen Brahe[*][[Jørgen Ottesen Brahe |​]]
Steen Brahe til Knudstrup[*][[Steen Brahe til Knudstrup (diplomat danez)|​]]
Axel Ottesen Brahe[*][[Axel Ottesen Brahe ((1550-1616))|​]]
Knud Brahe[*][[Knud Brahe (Danish nobleman and public officer)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuKirsten Barbara Jørgensdatter[*][[Kirsten Barbara Jørgensdatter |​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii8 Modificați la Wikidata
CopiiSidsel Brahe[*] Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
autobiograf[*]
poet
astrolog[*]
alchimist[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPraga[13]
Uraniborg[*][[Uraniborg (observatory constructed by Tycho Brahe)|​]] ()[1]
Benátky nad Jizerou[*][[Benátky nad Jizerou (town in the Czech Republic)|​]] ()[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină
limba daneză[10] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuastronomie  Modificați la Wikidata
InstituțieUraniborg[*][[Uraniborg (observatory constructed by Tycho Brahe)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Copenhaga[*][1]
Universitatea Leipzig[1]
Universitatea din Rostock[2][3]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratValentin Thau[*][[Valentin Thau |​]][4]
Caspar Peucer[*][[Caspar Peucer (medic german)|​]][4]  Modificați la Wikidata
DoctoranziAdriaan Metius[*][[Adriaan Metius (Dutch mathematician and astronomer)|​]][4]
Johannes Kepler[4]
Ambrosius Rhode[*][[Ambrosius Rhode (German mathematician, author and astronomer (1577-1633))|​]][4]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruRudolphine Tables[*][[Rudolphine Tables (astronomical data)|​]]
Tychonic system[*][[Tychonic system (model of the Solar System proposed in 1588 by the Danish astronomer Tycho Brahe)|​]]
De Nova Stella[*][[De Nova Stella (book by Tycho Brahe)|​]][1]
Astronomiae Instauratae Mechanica[*][[Astronomiae Instauratae Mechanica (autobiography by Tycho Brahe)|​]]
De Mundi aetherei recentioribus Phaenomenis Liber secundus[*][[De Mundi aetherei recentioribus Phaenomenis Liber secundus (book on astronomy)|​]]
Astronomiae Instauratae Progymnasmata[*][[Astronomiae Instauratae Progymnasmata (star catalogue)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiRidder af Elefantordenen[*][[Ridder af Elefantordenen (grade of the Order of the Elephant)|​]] ()  Modificați la Wikidata
Semnătură
Acest articol se referă la un astronom danez. Pentru alte sensuri, vedeți Tycho (dezambiguizare).

Tycho Brahe (n. , castelul Knutstorp⁠(d), Malmöhus⁠(d), Suedia – d. , Praga, Sfântul Imperiu Roman) a fost un astronom și matematician danez. A adus contribuții importante în observarea și măsurarea exactă a mișcării planetelor precum și la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare inventării telescopului la începutul secolului al XVII-lea.

Sora sa, Sophie Brahe, a avut preocupări în diverse domenii științifice și l-a asistat în multe din observațiile sale astronomice.

Brahe se trăgea dintr-o familie de nobili. S-a născut la 14 decembrie 1546 în Knudstrup (astăzi în Suedia). La 20 de ani pierde într-un duel o parte a nasului, din care cauză tot restul vieții poartă o proteză nazală dintr-un aliaj de aur și argint. În 1560 începe studiul retoricii și filosofiei la Universitatea din Copenhaga. În 1562 se mută la Universitatea din Leipzig, unde studiază dreptul, iar din 1566 alchimia, medicina și astronomia. În timpul liber se ocupă cu observarea stelelor și fenomenelor cerești.

Cvadrantul lui Tycho Brahe

În 1571 se întoarce în Danemarca și își construiește un laborator de chimie și observații astronomice. Telescopul nu era încă inventat și Brahe determină poziția stelelor și planetelor cu ajutorul unui compas și al unui cvadrant / „cadran” special conceput de el, constatând multe greșeli în datele existente. Aici descoperă el în anul 1572 o stea necunoscută până atunci (stella nova) în constelația Cassiopeia (supernova SN 1572). Frederic al II-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei, îi pune la dispoziție mijloacele financiare pentru construirea unui observator astronomic pe insula Hven (1576), unde Brahe își face observațiile timp de 20 de ani și care devine cel mai important centru al astronomiei din vremea respectivă.

După moartea regelui Frederic, urmașul lui - Christian al IV-lea - îi suspendă ajutorul financiar și Brahe acceptă în 1599 invitația împăratului Rudolf al II-lea de a se stabili la Praga. Primește o pensie de 3.000 de ducați și o proprietate, unde se începe construcția unui nou observator astronomic. Înainte de terminarea construcției, Brahe moare pe neașteptate în urma unei insuficiențe renale acute, provocate - cum s-a stabilit mai târziu printr-o examinare toxicologică a părului - de o intoxicație cu mercur. Au circulat felurite speculații cu privire la posibilitatea unei otrăviri, mai probabil este însă faptul că Brahe - care se ocupa și cu alchimia - s-a intoxicat singur din neprevedere.

În ciuda observațiilor sale amănunțite, Brahe nu a acceptat teoria heliocentrică a universului, ci s-a situat pe o poziție de compromis, după care Pământul rămâne nemișcat în timp ce planetele se învârtesc în jurul Soarelui, care, la rândul lui - împreună cu globul ceresc - înconjoară Pământul în timpul unei zile. Elevul său, Johannes Kepler, a folosit multe din observațiile lui Brahe în formularea legilor sale („Legile lui Kepler”) asupra mișcării planetelor. În amintirea lui Brahe, unul din craterele de pe Lună se numește Craterul Tycho.

Opera omnia

Tycho Brahe a tipărit la Uraniborg și opere ale elevilor săi pe care le supervizează, precum[14]:

  • la Elias Olsen Morsing, Diarium Astrologicum et Metheorologicum, Uraniborg 1586 (compilație editată de Elias Olsen Morsing, elev al lui Tycho Brahe
  • da Peder Jacobsen Flemløse, En Elementisch oc Jordisch Astrologia. Uraniborg 1591.
  1. ^ a b c d e f A Short History of Astronomy[*][[A Short History of Astronomy (book by Arthur Berry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ MacTutor History of Mathematics archive 
  3. ^ 1911 Encyclopædia Britannica/Brahe, Tycho[*][[1911 Encyclopædia Britannica/Brahe, Tycho (encyclopedia article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c d e Genealogia matematicienilor 
  5. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  6. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  7. ^ Tycho Brahe, Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Tycho Brahe, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  9. ^ Tycho Brahe, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  10. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ Tycho Brahe, Find a Grave, accesat în  
  12. ^ „Tycho Brahe”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  13. ^ „Tycho Brahe”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ de en de sv TYCHOBRACHE.COM; A UNIVERSAL WEBSITE

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • John Robert Christianson (). On Tycho's Island: Tycho Brahe and his assistants, 1570–1601. Cambridge University Press. ISBN 0-521-65081-X. 
  • John Robert Christianson (). On Tycho's Island: Tycho Brahe, science, and culture in the sixteenth century. Cambridge University Press. ISBN 0-521-00884-0. 
  • Kitty Ferguson: The nobleman and his housedog: Tycho Brahe and Johannes Kepler: the strange partnership that revolutionised science. London: Review, 2002 ISBN 0-7472-7022-8 (published in the US as: Tycho & Kepler: the unlikely partnership that forever changed our understanding of the heavens. New York: Walker, 2002 ISBN 0-8027-1390-4)
  • Joshua Gilder and Anne-Lee Gilder Heavenly intrigue. New York: Doubleday, 2004 ISBN 0-385-50844-1
  • Arthur Koestler: The Sleepwalkers: A History of Man's Changing Vision of the Universe. Hutchinson, 1959; reprinted in Arkana, 1989
  • Godfred Hartmann. Urania. Om mennesket Tyge Brahe. Copenhagen: Gyldendal, 1989 ISBN 87-00-62763-1
  • Wilson & Taton. Planetary astronomy from the Renaissance to the rise of astrophysics 1989 CUP (articles by Thoren, Jarell and Schofield on the nature and history of the Tychonic astronomical model)
  • Wesley, Walter G. (). „The Accuracy of Tycho Brahe's Instruments”. Journal for the History of Astronomy (PDF). 9: 42–53. Bibcode:1978JHA.....9...42W.  (analysis of individual instrument accuracies)
  • Rawlins, Dennis (octombrie 1993). „Tycho's 1004-Star Catalog / The First Critical Edition” (PDF). 3. The International Journal of Scientific History. ISSN 1041-5440. Accesat în .  (critical analysis of Tycho's 1004-star catalogue D. Printing date: 2009\1\12)

Acum, la 400 de ani de la moartea lui, doi oameni de stiinta - unul danez (Kaare Lund Rasmussen) si celalalt ceh (Jan Kucera) = au infirmat ipoteza decesului ca urmare a otravirii cu mercur a savantului.(comunicat postat pe site-ul Universității din Aarhus)2012.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]