Sari la conținut

Referendumul de aderare a Republicii Moldova la UE

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Referendumul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană din 2024
Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ?

Buletin de vot Referendum Republican Constituțional 2024 română
LocațieRepublica Moldova
Dată20 octombrie 2024
Sistem de votareVot popular
Rezultate după raion
Rezultatele pe raioane, sectoare ale municipiului Chișinău, în străinătate și în regiunea nerecunoscută Transnistria
Da:      50–60%      60–70%      70–80%
Nu:      50–60%      60–70%      70–80%      80–90%      90–100%
Rezultate
Da
 
 50.35%
Nu
 
 49.65%
Prezența la vot
 
 51.62%

Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a avut loc un referendum la nivel național cu privire la dacă țara ar trebui să modifice constituția pentru a include dorința cetățenilor moldoveni de aderare la Uniunea Europeană (UE), pentru a preveni viitoarele guverne să deraieze țara de la traiectoria pro-europeană.

Președintele Maia Sandu a militat pentru opțiunea „da” la referendum.[1]

Prezența la vot a trebuit să fie de peste 33% pentru ca referendumul să fie considerat valabil.[2]

Context

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

În martie 2022, în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei vecine, Moldova a depus o cerere de aderare la UE.[3] Ulterior, în iunie a aceluiași an, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată de către Consiliul European[4]. În decembrie 2023, Consiliul European și-a anunțat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Moldova.[5] Moldova a stabilit ca dată-țintă 2030 pentru aderarea la UE.[6]

Președintele Maia Sandu și-a anunțat în 2023 intenția de a solicita realegerea.[7] În plus, Sandu a anunțat lansarea unei platforme online care vizează promovarea referendumului și pledoaria pentru beneficiile aderării la UE pentru țară.[7] Observatorii au remarcat că Sandu se pregătește să își concentreze eforturile pe integrarea în UE, un domeniu în care ea și partidul ei PAS au înregistrat un succes constant, pentru a fi realeși.[8]

Parlamentul Moldovei urma să stabilească data referendumului, iar Sandu și-a exprimat speranța că acesta va coincide cu alegerile prezidențiale programate pentru toamnă: „Este important să organizăm un referendum acum pentru că este o ocazie istorică, așteptată de trei decenii. Statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca niciodată, avem voința politică necesară pentru acest pas, iar cetățenii noștri vor să facă parte din UE.”[7]

Pe 21 martie 2024, Parlamentul a aprobat o rezoluție de 54 la 0 pentru a continua eforturile de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a afirmat: „Numai aderarea la Europa poate asigura viitorul țării ca stat suveran, neutru și pe deplin democratic”. În timpul votului, toate partidele de opoziție din parlament au părăsit ședința.[9] Pe 16 mai, Parlamentul a aprobat organizarea referendumului în același timp cu alegerile prezidențiale din 20 octombrie.[10][11]

Găgăuzia

[modificare | modificare sursă]

Pe 2 februarie 2014, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia a organizat două referendumuri privind integrarea europeană. Într-unul, 98,4% au votat în favoarea aderării la Uniunea Vamală a Belarusului, Kazahstanului și Rusiei, în timp ce la al doilea 97,2% s-au opus integrării în continuare în UE. 98,9% au susținut, de asemenea, propunerea că Găgăuzia șă-și declare independența dacă Moldova s-ar unifica cu România.[12] În Găgăuzia există îngrijorarea că integrarea Moldovei în UE ar putea duce la o astfel de unificare cu România membră UE, care este nepopulară în regiunea autonomă.[13]

Partide politice înregistrate

[modificare | modificare sursă]

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a înregistrat partidele care vor participa la campania pentru referendum. Din cele 15 partide înregistrate oficial la 20 septembrie, 13 au fost în favoarea opțiunii DA și două în favoarea opțiunii NU. De asemenea, unele partide precum PSRM sau PDCM au decis să boicoteze referendumul.[14]

Întrebare

[modificare | modificare sursă]

Textul întrebării supus votului a fost:[15]

Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Opțiunile de vot au fost „da” și „nu”.[15]

Campanie

[modificare | modificare sursă]

La o întâlnire de la Moscova din 21 aprilie 2024, cinci partide de opoziție, și anume Partidul Șor, Partidul Renaștere, Șansă, Victorie și Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei, au anunțat formarea unui bloc politic numit „Victorie” pentru a se opune aderării la UE și a căuta relații mai strânse. cu Rusia. Liderul Găgăuziei, Evghenia Guțul, și-a exprimat sprijinul pentru mișcare, care se învârte în jurul liderului Partidului Șor, Ilan Șor. Ministrul Infrastructurii din Moldova, Andrei Spînu, i-a numit pe membrii coaliției „trădători” și a sugerat că aceasta a fost înființată „chiar lângă Kremlin”.[16]

Autoritățile moldovenești au acuzat grupurile pregătite în Rusia că complotează pentru a destabiliza exercițiul democratic. În septembrie 2024, incidente de vandalism la sediul Curții Supreme de Justiție a Moldovei și la postul public Teleradio-Moldova au fost atribuite acestor grupuri[17]. În octombrie 2024, autoritățile au anunțat descoperirea unui complot al lui Ilan Șor care implică fonduri de 15 milioane de dolari din Rusia care au fost distribuite la aproximativ 130.000 de persoane pentru a mitui alegătorii pentru a alege opțiuni anti-occidentale și pentru a răspândi dezinformarea împotriva Uniunii Europene pe rețelele de socializare în urma raidurilor în 26 de locații la nivel național.[18][19] Rusia a negat acuzațiile.[20] Controalele de securitate au fost consolidate la Aeroportul Internațional Chișinău în urma unui aflux de pasageri din Rusia care transportau cantități mari de numerar despre care se credea că ar avea legătură cu acest complot.[21]

Mai târziu în aceeași lună, Moldova a acuzat Rusia că complotează să ajungă cu autobuzul alegătorilor către secțiile de votare de la Ambasada Moldovei la Moscova. Ca răspuns, UE a impus sancțiuni asupra a cinci persoane și unei entități implicate în operațiunea de influență, în timp ce Statele Unite au acuzat Rusia că a cheltuit „milioane de dolari” pentru a-și susține părțile preferate și a răspândi dezinformarea online. Ministerul rus de externe a acuzat, la rândul său, Moldova că a tipărit doar 10.000 de buletine de vot pentru 500.000 de moldoveni eligibili care locuiesc în Rusia.[22]

Pe 17 octombrie, autoritățile moldovenești au anunțat descoperirea unui alt complot în care 100 de tineri au fost instruiți la Moscova, Serbia și Bosnia de către grupuri militare private pentru a stimula tulburările civile, inclusiv utilizarea armelor neletale pentru a crea „dezordine în masă” în timpul alegerilor și referendumului, adăugând că patru persoane au fost arestate și că unele dintre ele au primit câteva mii de euro ca răsplată.[23]

Poziția partidelor politice

[modificare | modificare sursă]

Comisia Electorală Centrală a Moldovei a înregistrat partidele care au participat la campania pentru referendum. Din cele 15 partide înregistrate oficial pe 20 septembrie, 13 au fost în favoarea opțiunii DA și două în favoarea opțiunii NU. De asemenea, unele partide precum PSRM sau PDCM au decis să boicoteze referendumul.[14]

Alegere Partide Orientare politică Lider Sursă
DaY Da Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Liberalism Igor Grosu [24]
Mișcarea Alternativa Națională (MAN) Social-democrație Ion Ceban [24]
Partidul Social Democrat European (PSDE) Social-democrație Ion Sula [24]
Blocul „Împreună”[a] Liberalism Octavian Țîcu [24]
Partidul Verde Ecologist (PV) Politică verde Anatolie Prohnițchi [24]
Mișcarea Respect Moldova (MRM) Conservatorism social Eugeniu Nichiforciuc [24]
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Liberalism social Arina Spătaru [24]
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) Liberalism Igor Munteanu [24]
Partidul Democrația Acasă (PPDA) Populism Vasile Costiuc [24]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Naționalism românesc Boris Volosatîi [24]
Partidul NOI Social-democrație Vladimir Dachi [24]
Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă" (PRN) Unionism (România-Republica Moldova) Valentin Dolganiuc [24]
Partidul Voința Poporului (PVP) Conservatism Nicolae Gîrbu [24]
NuN Nu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) Comunism Vladimir Voronin [24]
Partidul „Renaștere” (PR) Conservatorism social Natalia Parasca [24]
Partidul Șansă (PȘ) (exclus din campanie) Liberalism Alexei Lungu [14]
Gray X symbolNg Boicot Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Socialism democratic Igor Dodon [14]
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) Creștin democrație Ion Chicu [14]
Nicio poziție Partidul Nostru (PN) Populism Renato Usatîi [14]

Rezultat

[modificare | modificare sursă]
Opțiune Voturi %
Da 749.719 50,35%
Nu 739.155 49,65%
Total 1.488.874 100,00%
Sursă: Comisia Electorală Centrală

Rezultate la nivel raional

[modificare | modificare sursă]
Raion Voturi valide Da Da (%) Nu Nu (%)
Anenii Noi 29.347 14.336 48,85% 15.011 51,15%
Bălți 49.046 14.430 29,42% 34.616 70,58%
Basarabeasca 8.386 3.075 36,67% 5.311 63,33%
Briceni 22.768 6.518 28,63% 16.250 71,37%
Cahul 38.419 16.830 43,81% 21.589 56,19%
Cantemir 17.101 9.129 53,38% 7.972 46,62%
Călărași 22.925 13.860 60,46% 9.065 39,54%
Căușeni 27.868 13.928 49,98% 13.940 50,02%
Chișinău 348.707 195.277 56,00 % 153.430 44,00 %
Cimișlia 18.100 9.033 49,91% 9.067 50,09%
Criuleni 27.332 16.453 60,20% 10.879 39,80%
Dondușeni 13.852 3.762 27,16% 10.090 72,84%
Drochia 28.348 9.275 32,72% 19.073 67,28%
Dubăsari 11.735 4.818 41,06% 6.917 58,94%
Edineț 26.083 7.758 29,74% 18.325 70,26%
Fălești 30.570 10.239 33,49% 20.331 66,51%
Florești 29.035 10.917 37,60% 18.118 62,40%
Găgăuzia 57.847 2.985 5,16% 54.862 94,84%
Glodeni 18.659 6.293 33,73% 12.366 66,27%
Hîncești 35.665 20.992 58,86% 14.673 41,14%
Ialoveni 38.480 26.050 67,70% 12.430 32,30%
Unitățile din Stînga Nistrului 15.526 4.816 31,02 % 10.710 68,98 %
Leova 15.782 7.769 49,23% 8.013 50,77%
Nisporeni 19.787 11.889 60,08% 7.898 39,92%
Ocnița 17.224 3.627 21,06% 13.597 78,94%
Orhei 42.508 19.760 46,49% 22.748 53,51%
Rezina 16.151 7.888 48,84% 8.263 51,16%
Rîșcani 22.180 6.960 31,38 % 15.220 68,62 %
Sîngerei 28.003 11.244 40,15% 16.759 59,85%
Soroca 32.621 12.415 38,06% 20.206 61,94%
Strășeni 32.105 20.023 62,37% 12.082 37,63%
Șoldănești 13.322 5.661 42,49% 7.661 57,51%
Ștefan Vodă 22.104 10.567 47,81% 11.537 52,19%
Taraclia 15.799 1.258 7,96 % 14.541 92,04 %
Telenești 22.167 12.693 57,26% 9.474 42,74%
Ungheni 37.819 16.355 43,25% 21.464 56,75%
Voturi din străinătate 235.503 181.254 76,96% 54.249 23,04%
Total 1.488.874 750.137 50,38% 738.737 49,62%

Analiză

[modificare | modificare sursă]

Deși sondajele de opinie au proiectat o victorie pentru campania „da”, rezultatul a fost mai strâns decât se aștepta. Analiștii au spus că buletinele de vot din partea diasporei în mare parte pro-UE au fost numărate la sfârșit, dând campaniei „da” un impuls de ultim moment.[25]

Acuzații de cumpărare de voturi

[modificare | modificare sursă]

Președintele Maia Sandu a atribuit rezultatul apropiat al referendumului ingerinței străine și l-a descris drept „un atac fără precedent asupra democrației”, adăugând că guvernul ei are dovezi că au fost cumpărate 300.000 de voturi. Uniunea Europeană a mai spus că cele două exerciții au avut loc „sub o ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a împuterniciților săi”.[26] Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat rezultatul referendumului, spunând că „În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova arată că este independentă, este puternică și își dorește un viitor european!”, în timp ce Statele Unite au remarcat și încercările Rusiei pentru a „submina alegerile Moldovei și integrarea sa europeană”.[27] Între timp, Kremlinul și-a exprimat îndoiala cu privire la modul în care votul „Da” a câștigat în mod restrâns și a reiterat negarea acuzațiilor de interferență.[28]

La începutul anului, o anchetă efectuată de ziarul Ziarul de Gardă a scos la iveală existența unei întreprinderi infracționale conduse de Ilan Șor, care a primit 15 milioane de dolari de la guvernul rus (interceptările au fost înregistrate la camera ascunsă); aceste fonduri au fost apoi distribuite la aproximativ 130.000 de persoane pentru a mitui alegătorii și a răspândi dezinformarea împotriva Uniunii Europene.[29][30] Rusia a negat acuzațiile.[31][32]

Un producător BBC de la o secție de votare din Transnistria a găsit dovezi de cumpărare de voturi[33] cu relatarea de primă mână a unei femei care întreabă un monitor electoral unde ar putea colecta banii care i-au promis în schimbul votului ei.[26]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Bloc format din Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rotari, Iurie (), Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, Radio Europa Liberă 
  2. ^ Gorbatovschi, Marina (). „10 informații importante despre referendumul constituțional: turul II NU va exista!”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  3. ^ „Moldova officially applies for EU membership”. Al Jazeera (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „EU leaders grant Ukraine and Moldova candidate status”. POLITICO (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ euser (). „European Council decides to open accession negotiations with Ukraine and Moldova, grants candidate status to Georgia”. EU4Digital (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ „Moldova sets 2030 as EU accession target at massive pro-EU rally in Chisinau”. . 
  7. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :0
  8. ^ Solovyov, Vladimir. „Moldova's Sandu Stakes Reelection on EU Integration”. Carnegie Endowment for International Peace. 
  9. ^ „Moldovan Parliament backs bid to join EU, but divisions remain”. Euractiv. . 
  10. ^ „Moldova to hold referendum on joining EU in October”. The Kyiv Independent. . 
  11. ^ „Moldova To Hold Presidential Vote, EU Referendum In October”. RFE/RL. . 
  12. ^ „Gagauzia Voters Reject Closer EU Ties For Moldova”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . Accesat în . 
  13. ^ „Concerned About EU Integration, Moldova's Gagauz Region Holds Disputed Referendum”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . Accesat în . 
  14. ^ a b c d e f Rotari, Iurie (). „Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  15. ^ a b „Pliant informativ pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (RO/RU)” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  16. ^ „Moldovan opposition announces new election bloc at Moscow event”. Reuters. . Accesat în . 
  17. ^ „Moldovan broadcaster's headquarters targeted in pre-election vandalism spree”. The Kyiv Independent. . 
  18. ^ „Moldova uncovers $15 million Russian-backed plot to influence upcoming elections with bribes and disinformation”. The Kyiv Independent. . 
  19. ^ „Moldova Uncovers 'Unprecedented' Pro-Russia Vote Rigging”. The Moscow Times. . 
  20. ^ „Kremlin Denies Meddling in Moldova's Elections”. The Moscow Times. . 
  21. ^ „Russian cash-for-votes flows into Moldova as nation heads to polls”. BBC. . 
  22. ^ „Moldova Says Russia Planning to Illegally Bus In Voters to Moscow Polling Stations”. The Moscow Times. . 
  23. ^ „EU candidate Moldova to hold two pivotal votes as officials denounce Russian 'hybrid attacks'”. Associated Press. . 
  24. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „Înregistrarea participanților la referendum”. a.cec.md. Accesat în . 
  25. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :3
  26. ^ a b Rainsford, Sarah (). „Moldova says 'Yes' to pro-EU constitutional changes by tiny margin”. BBC News. Accesat în . 
  27. ^ McGrath, Stephen (). „Moldova narrowly votes to secure path toward EU membership after accusing Russia of interference”. Associated Press. Accesat în . 
  28. ^ „Kremlin Says Moldova's Election Results 'Raise Questions,' Denies Meddling Claims”. The Moscow Times. . Accesat în . 
  29. ^ Bandouil, Sonya (). „Moldova uncovers $15 million Russian-backed plot to influence upcoming elections with bribes and disinformation”. The Kyiv Independent. 
  30. ^ „Moldova Uncovers 'Unprecedented' Pro-Russia Vote Rigging”. The Moscow Times. . 
  31. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite kremlin denies
  32. ^ Vagner, Aleksandra (). „Moldova's EU referendum result hangs in balance”. Radio Liberty. Accesat în . 
  33. ^ „BBC finds evidence of vote-buying in Moldova”. BBC. . 


v • d • m
Alegeri în Republica Moldova
Parlamentare
1917 · 1990 · 1994 · 1998 · 2001 · 2005 · aprilie 2009 · iulie 2009 · 2010 · 2014 · 2019 · 2021 · 2025
 Stema Republicii Moldova
Prezidențiale
1991  · 1996  · 2000  · 2001  · 2005  · mai 2009  · noiembrie 2009  · 2011  · 2012  · 2016  · 2020  · 2024
Locale
1995 · 1999 · 2003 · 2007 · 2011 · 2015 · 2019 · 2023
Chișinău
1999 · 2003 · 2005 · 2007 · 2011 · 2015 · 2018 · 2019 · 2023
Adunarea Populară a Găgăuziei
1995 · 1999  · 2003  · 2008  · 2012  · 2016  · 2021
Guvernatorul UTA Găgăuzia
1995 · 1999  · 2002  · 2006  · 2010  · 2015  · 2019  · 2023
Referendumuri
1994 · 1999  · 2010  · 2019  · 2024
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Referendumul_de_aderare_a_Republicii_Moldova_la_UE&oldid=16645297