Râs (act fiziologic)

Pentru alte sensuri, vedeți Râs (dezambiguizare).

Femeie și bărbat râzând

Râsul este o formă de expresie a feței umane care exprimă veselie, fiind în corelație cu o serie de procese fiziologice. Este reacția normală a unui om sănătos la o situație comică, însoțită de o stare de relaxare după constatarea lipsei pericolului, sau conflictului fiind și o reacție de autoapărare față de senzația de teamă. Ramura științifică care se ocupă cu studiul râsului se numește gelotologie (grec. „gelos” = râs).

Caracteristici sau trăsături ale râsului

Sociale

În relațiile dintre oameni râsul poate exprima o formă de simpatie, înțelegere reciprocă, atenuarea conflictelor, necesare unei bune conviețuiri. Unii cercetători consideră râsul ca o formă de comunicare între oameni care a existat înaintea apariției vorbirii. Pentru a sprijini această teorie se ia considerare centrul râsului din creier care este mult mai vechi ca și centrul vorbirii.

De cele mai multe ori râsul este vesel, voios, dar poate fi și un râs sarcastic, ironic, răutăcios.

Ca reflex

Râsul în mod obișnuit este un act involuntar, care este declanșat în creier prin sosirea impulsurilor senzitive, din centrul râsului sunt transmise impulsuri prin ramurile nervilor motori de contracție a musculaturii. Astfel se formează un arc reflex perfect, râsul poate fi până la un anumit grad întrerupt sau controlat prin autocontrol.

Râsul poate fi provocat și prin impulsuri senzitive transmise de la senzorii tactili ca gâdilatul, care dacă durează un timp mai îndelungat poate determina un râs convulsiv.

Ca instrument

Ca o completare la caracteristica socială, râsul în afara rolului de a indica simpatie interlocutorului, râsul în cadrul unei grupe poate delimita grupa îndepărtând pe cei din afara grupei. Astfel din punct de vedere negativ un râs poate fi disprețuitor, dușmănos, amenințător, batjocoritor, umilitor, jignitor care este folosit ca o armă împotriva altora, în aceste cazuri se poate vorbi de rânjet. Pe când din punct de vedere pozitiv râsul poate salva anumite situații încordate un râs care dezarmează, îmbunează, împacă, apropie pe parteneri.

Caracter de afect teatralizare, ritualizare a râsului este caracteristică Europei de sud (Italia). Râsul ca instrument de ironizare a regimului deconducere, societății, moravurilor având un anumit ritual fiind acceptat de societate se realizează pe valea Rinului în perioada de carnaval, sau prin filme, spectacole comice, satirice.

Din punct de vedere medical

Râsul forțat, sardonic, sau râsul convulsiv, poate fi considerat în unele cazuri ca un râs patologic, generat de tulburări psihice, fiind simptomele unor boli de natură nervoasă. Din punct vedere medical, râsul cu un efect terapeutic este râsul vesel, relaxant, de unde vine zicătoarea din limba germană Lachen ist gesund = râsul e sănătos. Din punct de vedere social-psihologic răsul excesiv este o izbândă a corpului asupra puterii dominatoare a rațiunii lucide, fapt dovedit la grupe de persoane care râd, prin dinamica râsului sunt refractare la gândiri raționale momentane.

În procesul de vindecare a unor boli râsul (de 3 - 8 minute) joacă un rol important, îmbunătățește starea psihică, reducerea consecințelor stressului, producerea crescută a unor hormoni, endofine prin care se stimulează sistemul imun al organismului, stimularea respirației prin mișcările accentuate a musculaturii abdominale și mușchiului diafragm, un masaj intern care stimulează de asemenea circulația sanguină, cu creșterea concentrației de oxigen din sânge, crește rezistența la oboseală, creându-se o stare generală de euforie.

Rezultate bune au dat folosirea bufonilor pentru a produce ilaritate, voie bună în clinicile de copii.

Vezi și

• Ziua Mondială a Râsului

Bibliografie

• Bachorowski, J.-A., Smoski, M.J., & Owren, M.J. The acoustic features of human laughter. Journal of the Acoustical Society of America, 110 (1581) 2001
• Bakhtin, Mikhail (1941). Rabelais and His World. Bloomington: Indiana University Press. 
• Chapman, Antony J.; Foot, Hugh C.; Derks, Peter (editors), Humor and Laughter: Theory, Research, and Applications, Transaction Publishers, 1996. ISBN 1-56000-837-7. Books.google.com
• Cousins, Norman, Anatomy of an Illness As Perceived by the Patient, 1979.
• Fried, I., Wilson, C.L., MacDonald, K.A., and Behnke EJ. Electric current stimulates laughter. Nature, 391:650, 1998
• Goel, V. & Dolan, R. J. The functional anatomy of humor: segregating cognitive and affective components. Nature Neuroscience 3, 237 - 238 (2001).
• Greig, John Young Thomson, The Psychology of Comedy and Laughter, New York, Dodd, Mead and company, 1923.
• Marteinson, Peter, On the Problem of the Comic: A Philosophical Study on the Origins of Laughter Arhivat în 21 martie 2008, la Wayback Machine., Legas Press, Ottawa, 2006. utoronto.ca
• Miller M, Mangano C, Park Y, Goel R, Plotnick GD, Vogel RA.Impact of cinematic viewing on endothelial function.Heart. 2006 Feb;92(2):261-2.
• Provine, R. R., Laughter. American Scientist, V84, 38:45, 1996. ucla.edu
• Quentin Skinner (2004). „Hobbes and the Classical Theory of Laughter” (pdf). Accesat în 23 octombrie 2006.  included in book: Sorell, Tom (2004). „6” (PDF). Leviathan After 350 Years. Oxford University Press. pp. 139–66. ISBN 13: 978-0-19-926461-2 ISBN 10: 0-19-926461-9. 
• Raskin, Victor, Semantic Mechanisms of Humor (1985).
• MacDonald, C., "A Chuckle a Day Keeps the Doctor Away: Therapeutic Humor & Laughter" Journal of Psychosocial Nursing and Mental Health Services(2004) V42, 3:18-25. psychnurse.org
• Kawakami, K., et al., Origins of smile and laughter: A preliminary study Arhivat în 28 septembrie 2011, la Wayback Machine. Early Human Development (2006) 82, 61-66. kyoto-u.ac.jp
• Johnson, S., Emotions and the Brain Arhivat în 11 decembrie 2003, la Wayback Machine. Discover (2003) V24, N4. discover.com
• Panksepp, J., Burgdorf, J.,“Laughing” rats and the evolutionary antecedents of human joy? Physiology & Behavior (2003) 79:533-547. psych.umn.edu
• Milius, S., Don't look now, but is that dog laughing? Science News (2001) V160 4:55. sciencenews.org
• Simonet, P., et al., Dog Laughter: Recorded playback reduces stress related behavior in shelter dogs 7th International Conference on Environmental Enrichment (2005). petalk.org
• Discover Health (2004) Humor & Laughter: Health Benefits and Online Sources Arhivat în 9 decembrie 2006, la Wayback Machine., helpguide.org
• Klein, A. The Courage to Laugh: Humor, Hope and Healing in the Face of Death and Dying. Los Angeles, CA: Tarcher/Putman, 1998.
• Ron Jenkins Subversive laughter (New York, Free Press, 1994), 13ff
• Bogard, M. Laughter and its Effects on Groups. New York, New York: Bullish Press, 2008.
• Humor Theory. The formulae of laughter by Igor Krichtafovitch, Outskitspress, 2006, ISBN 978-1-59800-222-5
• Hans-Georg Moeller und Günter Wohlfart (Hrsg.): Laughter in Eastern and Western Philosophies. Verlag Karl Alber, Freiburg / München 2010. ISBN 978-3-495-48385-5

Legături externe

• de Lachen hören Arhivat în 23 aprilie 2007, la Wayback Machine.
• Râsul bate boala, 4 octombrie 2011, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Mister: de ce râd oamenii? Descoperirile fascinante ale cercetătorilor, 26 noiembrie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă