Haga
| Haga | |||
| 's-Gravenhage (Den Haag) | |||
| — comună din Țările de Jos[1][2], oraș, comună urbană[*] și localitate din Țările de Jos[*] — | |||
 | |||
| |||
 Haga (Țările de Jos) Poziția geografică în Țările de Jos | |||
| Coordonate: 52°05′N 4°19′E / 52.08°N 4.31°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Țările de Jos | ||
| Provincie |  Olanda de Sud | ||
| Atestare | 2008 | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - burgemeester van Den Haag[*] | Jan van Zanen[*] (Partidul Popular pentru Libertate și Democrație din Țările de Jos, ) | ||
| Suprafață[3] | |||
| - Total | 98,13 km² | ||
| Altitudine | 1 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | 482.472 locuitori | ||
| - Densitate | 5,757 loc./km² | ||
| Fus orar | Ora Europei Centrale | ||
| Cod poștal | 2491–2599 | ||
| Prefix telefonic | 070 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Varșovia | Polonia | ||
| - Palembang | Indonezia | ||
| - Nazaret | Israel | ||
| - Betleem | Palestina | ||
| - Juigalpa[*] | Nicaragua | ||
| - Wenzhou | Republica Populară Chineză | ||
| Prezență online | |||
| http://www.denhaag.nl/ GeoNames  OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Haga (în neerlandeză: 
Den Haag, oficial și: 's-Gravenhage), este sediul guvernului Țărilor de Jos. Este situată în partea de vest a provinciei Olanda de Sud (Zuid-Holland), a cărei reședință este.
Haga este sediul de facto al guvernului neerlandez, dar nu este capitala Țărilor de Jos, rol desemnat prin constituție comunei Amsterdam. Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) și inferioare (Tweede Kamer) ale parlamentului neerlandez (Staten-Generaal). Regele Willem-Alexander are reședința și biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea, la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) și Consiliul de Stat (Raad van State).
Nume
[modificare | modificare sursă]Numele oficial al comunei este 's-Gravenhage, care înseamnă „ocolul contelui”. Acesta se referă la începuturile așezării, care a fost inițial reședința de vânătoare a conților olandezi. După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție între sat și oraș, de aceea Haga este azi o comună.[4]
Istorie
[modificare | modificare sursă]În istoria satului Haga, sectorul judiciar a jucat întotdeauna un rol important. După ce, în secolul al XIV-lea, la Haga au fost transferate curțile supreme de justiție ale provinciilor Zeeland și Olanda, importanța satului a început să crească. La sfârșitul secolului al XVI-lea, aici s-a mutat curtea regală, după ce Mauriciu de Nassau și-a ales Haga drept reședință. Exemplul curții a fost urmat apoi de guvernul din Delft. În secolul al XVII-lea, pe când Olanda întemeia fără încetare noi colonii, țara a fost condusă cu o mână de fier.
Între anii 1584 și 1795, la Haga s-au ținut dezbaterile reprezentanților provinciilor neerlandeze, ceea ce a constituit începutul parlamentului de astăzi. Haga nu deținea, mai înainte, statut de oraș (de unde porecla de „cel mai mare sat din Europa”), nefiind din acest motiv înconjurată de ziduri de apărare. Haga a devenit oraș în 1795,[5] pentru scurt timp, din 1798 existând din punct de vedere administrativ numai comune.[4][5]
Haga n-a avut timp să clădească ziduri de oraș.[5] Chei ale „orașului” au fost făcute la repezeală de un argintar, fiind folosite de numai două ori.[5] Ele au dispărut în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.[5]
Conferințele de Pace din anii 1899 și 1907, încheiate cu Acordul de la Haga privind reglementarea războaielor pe uscat, au conferit așezării o importanță internațională. Moștenirea materială lăsată de aceste evenimente o reprezintă Palatul Păcii, construit în stil neogotic între anii 1907 și 1913, mulțumită contribuțiilor și donațiilor din lumea întreagă. Din anul 1922, această clădire este sediul Curții Internaționale de Justiție. Acest organism judiciar, format din 15 judecători, și-a reluat activitatea după încheierea celui de al Doilea Război Mondial, devenind instanța supremă de justiție a ONU.
Geografie
[modificare | modificare sursă]
Haga este divizată din punct de vedere administrativ în opt districte (stadsdelen). Spre deosebire de Amsterdam și Rotterdam, acestea nu au rol politic, neavând un consiliu separat. Districtele sunt:
- Escamp
- Haagse Hout
- Laak
- Leidschenveen-Ypenburg
- Loosduinen
- Centrum
- Scheveningen
- Segbroek
Organizații internaționale
[modificare | modificare sursă]
Haga joacă un rol important în politica internațională. Aici își au sediul peste 150 organizații internaționale. Principalele instituții sunt:
- Eurojust, corpul procurorilor statelor membre ale Uniunii Europene
- Europol, Biroul de poliție european
- Curtea Internațională de Justiție
- Curtea Penală Internațională
- Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie
- Curtea Permanentă de arbitraj.
Cultură
[modificare | modificare sursă]Perioada de glorie a satului Haga a fost cuprinsă între secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Din aceea perioadă datează numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe Kerk) și rezidențe, printre care se numără Palatul Huis ten Bosch (reședința regală) și Mauritshuis. Tot în aceea vreme, satul a devenit un centru important al portretisticii și al peisagisticii, precum și al tipografiei, al gravurii, al sculpturii și al meșteșugului aurarilor.
Aceste tradiții artistice au fost continuate în secolul al XIX-lea de așa numita Școală de la Haga (în care au fost activi pictori de seamă, precum Isaac Israẽls și Anton Mauve), precum și de Haagse Kunstkring, o asociație artistică prestigioasă locală și un mediu artistic prielnic tuturor artiștilor plastici, de la simboliști, impresioniști și neoimpresioniști până astăzi.
Două dintre principalele monumente ale comunei se ridică unul lângă altul :Muzeul Mauritshuis și clădirea parlamentului, Binnenhof
- Escher Museum, un muzeu consacrat lui Maurits Cornelis Escher.
- Madurodam
- Mauritshuis
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Dirk van der Aa (1731 - 1809), pictor;
- Frederic Wilhelm (1768 - 1816), prinț de Nassau, Weilburg;
- Willem al II-lea (1792 - 1849), rege al Țărilor de Jos;
- Bernardus Johannes Blommers (1845 - 1914), pictor;
- Louis Apol (1850 - 1936), pictor;
- Willem Alexander Charles Henry Frederick (1851 - 1884), prinț de Orania;
- Simon van der Meer (1925 - 2011), fizician, laureat Nobel pentru Fizică;
- Jon J. van Rood (1926 - 2017), imunolog;
- Cees Nooteboom (n. 1933), scriitor;
- Aad de Mos (n. 1947), antrenor de fotbal;
- Ing Yoe Tan (1948 - 2020), om politic;
- Carel Struycken (n. 1948), actor;
- Ronald Plasterk (n. 1957), om politic, biolog;
- Tim Krul (n. 1988), fotbalist;
- Nathan Aké (n. 1995), fotbalist.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ (PDF) https://dans.knaw.nl/nl/over/organisatie-beleid/publicaties/DANSrepertoriumnederlandsegemeenten2011.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://gemeentegeschiedenis.nl Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ register of public bodies, accesat în
- ^ a b nl Is Den Haag een stad of een dorp? Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b c d e nl Meest gestelde vragen Arhivat în , la Wayback Machine. Arhiva comunei Haga.
| |||||||||||
| ||||||||
