Comuna Popricani, Iași
| Popricani | |
| — comună — | |
  Popricani Popricani (România) | |
| Coordonate: 47°16′41″N 27°31′34″E / 47.27806°N 27.52611°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Iași |
| SIRUTA | 98505 |
| Reședință | Popricani |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Popricani[*] | Ion Tănasă[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 69,62 km² |
| Altitudine | 156 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 7.236 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 707380 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Popricani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cârlig, Cotu Morii, Cuza Vodă, Moimești, Popricani (reședința), Rediu Mitropoliei, Țipilești, Vânători și Vulturi.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova) prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului la Ștefănești (în județul Botoșani) și Lipcani (Republica Moldova), dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28).[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Popricani
Români (87,53%)
Alte etnii (0,1%)
Necunoscută (12,37%)
Componența confesională a comunei Popricani
Ortodocși (83,65%)
Creștini după evanghelie (1,15%)
Alte religii (2,24%)
Necunoscută (12,96%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Popricani se ridică la 7.236 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.393 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,53%), iar pentru 12,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,65%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,15%), iar pentru 12,96% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Popricani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ion Tănasă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Rediul Mitropoliei, făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Rediu Mitropoliei, Moimești, Popricani, Coarba, Țipilești, Iepureni și Izvoarele, cu o populație 1698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, două școli cu 67 de elevi, și patru biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2765 de locuitori în satele Iepureni, Horlești, Izvoarele Măimești, Popricani-Corbu, Rediu Mitropoliei, Țipilești și Zaharna.[8] În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași;[9] dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de Popricani.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat.[10][11]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea Șipoțelului”, la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig; situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători; situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei; situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași; situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri în care este vizibil valul lui Traian, la marginea de nord a satului Popricani, la sud de Rediu Mitropoliei și în vatra satului Țipilești.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Bogdan Cojocaru (n. 1983), specialist IT, om politic.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Popricani, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Rediul-Mitropoliei, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 227.
- ^ „Comuna Popricani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 220. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Pădurea și pajiștile de la Mârzești (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).