Vai al contenuto

Plata prinzipala

Da Wikipedia

Bëgngnüs y bëgngnüdes sön la Wikipedia ladina
L'enziclopedia lëdia y colaborativa


Druca tlo per crì tl indesc di articuli! Chir tl indesc   Druca tlo per cialé do la categories di articuli!Cëla do la categories   Druca tlo per jì danter i portai de tematiches! Cëlti ite ai portai de tematiches

cun 180 769 articuli per ladin
y 25 partizipanc atifs



Articul dl mëns
L ziclus plu mpurtant dla lijëndes ladines ie bën chël dl rëni de Fanes. L se trata dla majera epica dl popul ladin, che nes ie unida repurteda tres l lëur de documentazion de Karl Felix Wolff, che à mudà truepa pertes y metù adum la stories de Fanes cun chëles di Arimanns de Fascia. Tla verscion recostruida per ladin da Angel Morlang y scrita nce te forma de teater ie la storia cunzentreda mé ntëur al rëni de Fanes, nasciù tres la alianza de Moltina cun la muntanioles. L rëni devënta for plu sterch y se slergia ora a dann di ujins dla autra valedes, ajache l rë de Fanes, che ie n fulestier maridà ite y che vën tlamà Raies te vel verscion dla storia uel for plu richëzes y pudëi. - Gëura l articul

L ziclus plu mpurtant dla lijëndes ladines ie bën chël dl rëni de Fanes. L se trata dla majera epica dl popul ladin, che nes ie unida repurteda tres l lëur de documentazion de Karl Felix Wolff, che à mudà truepa pertes y metù adum la stories de Fanes cun chëles di Arimanns de Fascia.

Tla verscion recostruida per ladin da Angel Morlang y scrita nce te forma de teater ie la storia cunzentreda mé ntëur al rëni de Fanes, nasciù tres la alianza de Moltina cun la muntanioles. L rëni devënta for plu sterch y se slergia ora a dann di ujins dla autra valedes, ajache l rë de Fanes, che ie n fulestier maridà ite y che vën tlamà Raies te vel verscion dla storia uel for plu richëzes y pudëi.


Foto dl mëns
Hartl ie na mont tla pert plu a nord y a uriënt dla Mont de Sëuc. L inuem Hartl, che uel dì Leonhard, vën dala ciajea che fova iló dl luech da paur Hartl de Tannürz pra Laion. N iëde ova la mont inuem Mont de Sëuracrëpa, l vedl inuem dl luech Seniam sëura l Iender. L semea che n iëde univa la ciajea Hartl abiteda dut l ann. Sal Hartl ruvun da Urtijëi sun l troi n. 19 su per Pedroc, da seniam (Soplajes) su per l troi n. 11 che va nchina te Sautaria. - Gëura l articul

Foto dl mëns

Hartl ie na mont tla pert plu a nord y a uriënt dla Mont de Sëuc. L inuem Hartl, che uel dì Leonhard, vën dala ciajea che fova iló dl luech da paur Hartl de Tannürz pra Laion. N iëde ova la mont inuem Mont de Sëuracrëpa, l vedl inuem dl luech Seniam sëura l Iender. L semea che n iëde univa la ciajea Hartl abiteda dut l ann. Sal Hartl ruvun da Urtijëi sun l troi n. 19 su per Pedroc, da seniam (Soplajes) su per l troi n. 11 che va nchina te Sautaria.


Rest dl mond
La Pruscia (tudësch: Preußen) fova n stat tudësch sun la costa a sud-est dl Mer Baltich. La ova furmà l Mper Tudësch sota na dominazion prusciana tl 1871 canche la ova purtà adum duc i stac tudësc. La Pruscia se ova desfà de facto canche l pudëi dl guviern de Pruscia fova stat dat al Canzelier de la Germania Franz von Papen tl 1932 y de jure dai aleac de la segonda viera mundiela tl 1947. - Gëura l articul

La Pruscia (tudësch: Preußen) fova n stat tudësch sun la costa a sud-est dl Mer Baltich. La ova furmà l Mper Tudësch sota na dominazion prusciana tl 1871 canche la ova purtà adum duc i stac tudësc. La Pruscia se ova desfà de facto canche l pudëi dl guviern de Pruscia fova stat dat al Canzelier de la Germania Franz von Papen tl 1932 y de jure dai aleac de la segonda viera mundiela tl 1947.



Articul en vidrina

Les Dolomites, a chëres che al ti vëgn ince dit Crëps slauris, é na morona de crëps dles Alpes orientales talianes, a süd dla morona priniziala dles Alpes che tol ite n raiun danter les regiuns Trentin-Südtirol, Venet y Friul-Unieja-Giulia o plu avisa les provinzies de Balsan, Trënt, Belum, Udin, Pordenone, Vicenza y Verona cun na picera pert ince te l’Austria (les Dolomites de Lienz). Le crëp plü alt dles Dolomites é la Marmoleda (3342 m), le su dlaciá de döt le raiun y gran scenar dla Pröma Gran Vera[1]...."Dolomites"

Imaja en vidrina

Articul por Ladin Val Badia

{{Badiot}}
Articul per Ladin Gherdëina

{{Gherdëina}}
Articul por Ladin Fascian

{{Fascian}}
Articul por Ladin Fodom

{{Fodom}}
Articul por Ladin Anpezan

{{Anpezan}}
Articul por Ladin Dolomitan

{{Dolomitan}}

Cie possi pa fé?

N valguna regules per scrijer sun la Wikipedia Ladina:

1.Chësta ie na lerch per duc, respeteiela! Nia l adurvé per fé retlam o polemiches.

2.Wikipedia ie neutrala y ne muessa nia repurté minonghes subietives.

3.Indicheia ti articuli che te scrijes la funtanes scrites che revardea i contenuc.

4.Sce ne te ses nia da ulà scumencé, cëleti ala ujes fundamenteles.

5.Sce l ie mesun, jonteti pro suinsom al articul che te scrijes l idiom ladin che te adroves cun l Template che ie da abiné tla tabela "Variantes locales dl ladin"

N proverb ladin

“Do San Berto n’á le tëmp plü degun famëi”


Wikipedia y sü proiec te deplü lingac:
Meta-Wiki, coordinamënt di proiec WikimediaWikiSpecies, catalogh dles sortes viëntesMediaWiki, le software di proiec WikimediaWikiversità, ressurses y ativités didatichesWikizionarWikinotiziesWikisource, documentaziun y bilbioteca publicaWikimedia Commons, ressurses multimedialesWikipedia, l’enziclopedia lëdiaWikimania, conferënza en cunt di proiec de WikimediaIncubator,proiec che pëia iaWikiquote, na racoiüda de zitaziunsWikibooks, ƚa biblioteca lëdiaWikidataWikivoyageWikimedia Foundation, organisaziun che gestësc i proiec de Wikimedia
  1. Cultura Ladina, Lois Ellecosta, Intendënza Ladina, Balsan, 2007, pl. 14